2,337 matches
-
încuraja năvălirile tătărești, la fel ca dărnicia pământului; nolens, volens, populația ținutului a trebuit să pună stavilă puternică incursiunilor, realizând în timp consistente pierderi economice și de vieți omenești. Fălciul se învecina în Evul Mediu și cu Ucraina, locuită de cazaci. Or, situarea lui la încrucișarea drumurilor ce duceau spre cetățile Bender, Hotin și Camenița, unde aveau loc incursiuni militare ale turcilor și polonilor, a determinat noi posibilități de regresiune economică. Invaziile cazacilor și ale tătarilor, mai târziu și ale rușilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în Evul Mediu și cu Ucraina, locuită de cazaci. Or, situarea lui la încrucișarea drumurilor ce duceau spre cetățile Bender, Hotin și Camenița, unde aveau loc incursiuni militare ale turcilor și polonilor, a determinat noi posibilități de regresiune economică. Invaziile cazacilor și ale tătarilor, mai târziu și ale rușilor, se deșfășurau întotdeauna pe direcția râurilor Nistru și Prut. În acest ținut, dincolo de Prut, erau vestiți codrii Tigheciului, stăpâniți de renumiții Codreni, care formau o „republică” militară, ce apărau granița și se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
diferite armate și solii turcești care călătoreau pe Valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe Valea Bârladului, peste dealul Dobrina, îndreptându-se spre Prut. Nici pericolul otoman, nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac, ale polonilor și ale cazacilor, și nici instabilitatea politică nu au oprit, în această perioadă lungă de timp, procesul de populare a depresiunii. Satele distruse de năvălitori, ori vremelnic părăsite de populație, erau refăcute, adesea sub alt nume, sau apăreau în zonă sate noi. Anii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numărului populației. Târgul, așa cum am văzut deja, dispunea de o apărare naturală deloc neglijabilă: locul era înconjurat cu dealuri și codri pe de o parte, iar pe de altă parte se afla Prutul, care era o piedică în calea năvălirilor cazacilor și a tătarilor. Cu numele de astăzi, Huși, orașul este menționat în hrisovul scris de Toader diiac în Suceava, la 15 octombrie 1491, păstrat numai în traducerea românească, nu și în originalul slavon. Ștefan cel Mare descrie hotarul cel nou
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Brăila. „Aflând dispozițiunile dușmanilor - menționează B. P. Hasdeu - Ioan Vodă nu mai putea rămânea lângă Bender: el trecu Prutul și-și puse tabăra la marginea Moldovei, în Huși”. După ce în aprilie refuzase dublarea haraciului, iar în aprilie îi învinsese cu ajutorul cazacilor zaporojeni pe turcii ce voiau să-l înscăuneze pe Petru Șchiopul, la mijlocul lunii mai 1574, Ioan Vodă a dat drumul pedestrimii acasă, pentru a-și reface forțele și pentru a-și procura hrana. Orașul Huși a fost fixat ca loc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o moară lui Vasile Medelnicer din Colibani (la vest de Bârlad), iar celălalt document este din 14 octombrie. Deși, domnul avea interes să stea cât mai mult la Huși, mai aproape de ocrotitorii săi turci, pentru că din Răsărit exista pericolul năvălirilor cazacilor, puține documente menționează prezența lui aici. Este perioada în care ajung să fie mai rare călătoriile domnilor prin vechile orașe moldovene, devenite curți domnești, și stau mai mult în Curtea de la Iași, capitala statornică a Țării Moldovei din a doua
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau Polonia. Mari nenorociri s-au abătut asupra Moldovei în secolul al XVII-lea. Și meleagurile hușene au fost bântuite de epidemii, foamete și pustiiri. Cele mai mari devastări au fost provocate de turci, de tătari, de poloni și de cazaci. Când aceștia năvăleau, se trăgea clopotul de la Episcopie și atunci locuitorii din Huși, unii se retrăgeau în pădure, iar alții se așezau în poziție de apărare. Cele mai de preț obiecte erau duse la schitul Brădicești. Tătarii s-au năpustit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vechi ale Episcopiei, care erau depuse acolo spre păstrare. Mai târziu, unii domnitori sau pretendenți la domnie s-au aflat la Huși ori în preajma orașului, în împrejurări tragice. În luptele pentru redobândirea tronului Moldovei, Vasile Lupu a primit ajutor de la cazaci, conduși de ginerele său, Timuș Hmelnițki. Însă, aceștia, în loc să-l sprijine pe domnul Moldovei, au început să jefuiască zona Iașilor. „Iară pînă a sosi Vasilie-Vodă - relatează cronicarul Miron Costin -, au prădat cazacii codrii Iașilor de la drumul Căpoteștilor până aproape de Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tronului Moldovei, Vasile Lupu a primit ajutor de la cazaci, conduși de ginerele său, Timuș Hmelnițki. Însă, aceștia, în loc să-l sprijine pe domnul Moldovei, au început să jefuiască zona Iașilor. „Iară pînă a sosi Vasilie-Vodă - relatează cronicarul Miron Costin -, au prădat cazacii codrii Iașilor de la drumul Căpoteștilor până aproape de Huși (subl. ns.), și scosesă fără număr vită, care apoi, dacă a venit ‹sosit› Vasile-Vodă, pre cîtă au aflat nemîncată, tot cîte un zlot a dat cazacilor pre vită; și a dat știre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
relatează cronicarul Miron Costin -, au prădat cazacii codrii Iașilor de la drumul Căpoteștilor până aproape de Huși (subl. ns.), și scosesă fără număr vită, care apoi, dacă a venit ‹sosit› Vasile-Vodă, pre cîtă au aflat nemîncată, tot cîte un zlot a dat cazacilor pre vită; și a dat știre la oameni de și-au luat vita cine ‹care› a cunoscut-o”. La 4 km de Huși, în anul 1672, a avut loc bătălia de la Epureni, în care Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672) i-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin Iași, în vara anului 1689, notau aversiunea moldovenilor față de poloni și nemulțumirea pentru distrugerea bisericilor și mânăstirilor ortodoxe „di nobilissima struttura”. Deși partea de est a Moldovei (îndeosebi ținutul Fălciu) fusese prădată în numeroase rânduri de turci, tătari, poloni, cazaci, procesul de populare și viața cotidiană au continuat în ritmul lor firesc. 3. Dimitrie Cantemir și campania ruso-moldoveană de la Prut (1711) În secolul al XVIII-lea, Marile Puteri - Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus și Prusia - își disputau întâietatea asupra Centrului și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de oameni și unul de „bombardiere”, cu același număr de oameni. Ea era înzestrată cu 60 de tunuri. Fiecare regiment de infanterie, de cavalerie și de dragoni aveau patru tunuri mici. La această campanie au mai participat 10.000 de cazaci și 6.000 de moldoveni, care „nu sunt potriviți - conform părerii a lui Moreau de Brasey - decât să devasteze un ținut ca și tătarii”. (Oare, despre ce teritorii devastate de moldoveni este vorba?, n.a.). Amiralul Just Juel (1664-1715) semnala participarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
provin de la căpitanul James Jeffries, în Depeșe diplomatice din Bender și Adrianopol (2 iulie 1711, Bender): 60.000 ruși (40.000 infanterie și 20.000 cavalerie), 60 piese de artilerie, 20.000 erau detașați la Azov și 12.000 pe lângă cazaci și calmuci; 80.000 turci (ieniceri și spahii), 30.000 tătari. O știre din Veneția ne oferă următoarele date: 80.000 turci, 30.000 cazaci și 70.000 tătari. Din Jurnalul care a apărut la Hamburg, aflăm alte cifre pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cavalerie), 60 piese de artilerie, 20.000 erau detașați la Azov și 12.000 pe lângă cazaci și calmuci; 80.000 turci (ieniceri și spahii), 30.000 tătari. O știre din Veneția ne oferă următoarele date: 80.000 turci, 30.000 cazaci și 70.000 tătari. Din Jurnalul care a apărut la Hamburg, aflăm alte cifre pentru efectivele armatelor turcești: 57.862 ieniceri, 61.800 spahii, plus 70.000 de tătari. Artileria turcă era dotată cu 469 guri de foc (84 tunuri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
câmp, 25 mortiere), iar artileria rusă: 111 tunuri și două mortiere. Cronicile moldovene sunt, de asemenea, contradictorii și exagerate. Cronicarul Ion Neculce, credincios al lui Dimitrie Cantemir, arată că armata rusă avea un efectiv de 30.000 soldați, 8.000 cazaci, fiind dotată cu 52 „pusci mari”. Nicolae Iorga credea că au participat și 6.000 de moldoveni „după socoteala sigură a lui Neculce, care era hatman”. Împotriva acestor armate luptau 400.000 turci (!), fără tătari, înzestrați cu 400 tunuri („pusci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pace de la Vadul Hușilor. Țarul a comunicat Europei că a încheiat o „pace solidă, trainică și veșnică cu Poarta”. Prevederile tratatului erau următoarele: Rusia ceda Porții Cetatea Azov și dărâma alte cetăți, își retrăgea trupele din Polonia, urmând să asigure cazacilor și polonilor privilegii și libertatea de care s-au bucurat mai înainte, elibera prizonierii turci, iar negustorii ruși aveau dreptul de a călători la Constantinopol numai pe uscat. Cererea turcilor de a-l preda pe Dimitrie Cantemir, considerat de aceștia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de țară, în Rusia (1723). Osemintele sale au fost aduse în țară în 1935 și depuse în biserica „Trei Ierarhi” din Iași. Eșuata campanie aliată împotriva turcilor nu va rămâne fără efecte de durată: jafurile turcilor, ale tătarilor și ale cazacilor vor continua, în Moldova se va instaura regimul fanariot, iar odată ajunsă cu granița la Nistru, Rusia va reprezenta în următoarele două secole cel mai mare pericol. În timpul acestei campanii, armata rusă va traversa pentru prima oară Moldova, este adevărat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cere domnitorului Grigore al II-lea Ghica să intervină pentru repararea bunurilor deteriorate. În hrisovul din 12 septembrie 1741, domnitorul confirmă nenorocirile care s-au abătut în aceste locuri. În ciuda incursiunilor militare dintre cele mai diverse (turci, tătari, poloni, ucraineni, cazaci, ruși și chiar suedezi), care se finalizau întotdeauna cu jafuri și pierderi de vieți omenești, viața hușenilor a continuat să evolueze într-un ritm propriu. 4. Alți călători străini și români pe meleagurile hușene Călătorul care sosește pe meleagurile hușene
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-lea, s-au finalizat prin numeroase operațiuni militare desfășurate pe teritoriul Moldovei și al Țării Românești. Dominația străină, prin consecințele ei grave, îndeosebi pierderile teritoriale, au întârziat dezvoltarea social-economică și afirmarea națiunii române moderne. Totodată, desele incursiuni ale tătarilor și cazacilor, ale armatelor rusești și turcești pe Valea Prutului au avut urmări nefaste asupra dezvoltării ținutului Fălciu și al orașului Huși. Au dispărut sate întregi, iar târgul Fălciu a decăzut. În 1751, autoritățile ținutului Fălciu au considerat că este mai avantajos
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu se va prezenta. Mare pagubă! El oricum ar face bine să stea acasă, că și-așa a îmbătrânit în handbal degeaba, dacă despre un meci cum a fost cel de miercuri a spus că a fost blat. Bre, nea Cazacule, dacă un cetățean parșiv pe nume Alzheimer îți dă târcoale, află matale că HCM Constanța nu câștigă la Bacău de vreo trei campionate încoace. Cât despre memoriul pe care l ai făcut la federație și declarațiile din presa centrală, zi
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
răspundea tată-meu; ia, revoluție la Paris. Regele Ludvic-Filip a șters-o și poporul a intrat și a jucat dragaica 29 în palatul lui. Elei!... Auzi poznă!... Da, bine, era acolo sat fără câni? N-avea craiul 30 pihotă 31, cazaci, panțiri, jardani? Să-l fi picat cu lumânarea nu putea zice jandarmi. Ce pihotă, ce jardani, zicea tată-meu ironic. Armata s-a unit cu poporul și atunci înțelegi ce-a trebuit să fie. Dar nu-i numai atâta. Revoluția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
despre masacrarea celor 10.000 de ofițeri polonezi la Katyn, nici de crimele înfăptuite de Stalin împotriva propriului popor (după declarațiile fiicei lui Stalin, Svetlana, sub stăpânirea lui Stalin au fost uciși 67 milioane de cetățeni sovietici, inclusiv milioanele de cazaci oponenți lui, omorâți prin împușcare și prin înfometare în masă, din regiunea Donului și a Volgăi, și care a înființat la Holmogor primul lagăr de exterminare din istoria modernă). Și tot așa, rămâne o nedreptate internațională, nejudecarea și nepedepsirea crimelor
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
al lui Haret“, cum li se spunea de presa adversă bărbaților de ispravă, dar nu lipsiți de un Îngust și deplorabil spirit sectar, cu care har nicul ministru al școalelor știa să se Înconjoare; sau, cum li se mai spunea, „cazacii lui Haret“, printre care mai amintesc aci pe D. A. Teodoru, implacabilul secretar general; [pe] Spiridon Popescu, blândul scriitor poporanist de la Viața Românească, Ionescu-barbă roșie, care nu trebuie confundat cu Ionescu-barbă neagră, amândoi directori de liceu, P. Gârboviceanu, administra torul Casei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unde au căzut cele trei bombe. în casă nu era nimeni, cu toții erau băgați într-un beci, geamurile de la casă erau sparte de cele trei bombe căzute foarte aproape. Am bătut la ușa beciului, s au speriat crezând că sunt cazacii. în pădurea din apropiere se dădeau lupte crâncene. în beci erau numai femei cu copii. Bărbații lor erau la luptă, poate chiar acolo în pădure. Am spus să plecăm din zona cât mai repede și cât mai departe. Stăpâna casei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
zisa noastră libertate. în jurul orelor 16 vine să-l vadă pe erou Tamara Suniță și fratele ei. Ilie Ilașcu ne povestește prin ce torturi groaznice a trecut, în cei nouă ani de detenție. în noaptea arestării sale a văzut cum cazacii săreau gardul, iar unii dintre aceștia se culcaseră, în poziție de tragere, chiar peste căpșunii pe care voia să-i culeagă a doua zi pentru fetițele sale. La ora 16,20 l-am rugat pe patriot să facem câteva fotografii
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]