694 matches
-
mai aproape de esențele sale. Mi-am trasat convingerile în contactul cu o anumită cazuistică (este cazul multor generații de medici). Dar am uitat cealaltă cazuistică, de care m-am îndepărtat, cazuistica vieții. Viața, cazuistica vieții, acesta este subiectul acestei cărți. Cazuistica vieții așa cum o vede un psihiatru. * Întrebări, fragmente de simțiri, povești, visuri, iată ce încerc să amestec, fără nici o rețetă, în aceste caiete. Am devenit străin față de mine însumi. Mi-ar trebui o cale de apropiere potrivită, mi-ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Bucovina, Dumnezeu pare a fi întârziat printre oameni. * Am asistat ieri la un fapt cu totul deosebit. Când am luat "în primire", printre bolnavi am găsit o fată, un "caz" (nu-mi place termenul, am depășit de mult extazul în fața cazuisticii). Anorexie mintală, perioadă finală. Toți indicii metabolici erau afectați, starea generală "depășită", casexie, leziuni trofice pe coate și călcâi. Aceasta înseamnă moarte inevitabilă, într-un viitor foarte apropiat, două, trei zile, poate ceva mai mult sau mai puțin. Era un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
e prins și primește spânzurarea ca o izbăvire de chinurile sale de om mic. Cazul lui Bologa e complicat cu elemente ereditare, transpus într-un limbaj de un misticism profetic, cu o puternică sentențiozitate ibseniană, ceea ce mărește impresia de obscuritate cazuistică. Cu aceleași intenții psihologice, Ciuleandra e o nuvelă onorabilă, rece, urmărind izbucnirea fatală a nebuniei la ultimul exemplar al unei familii aristocratice. O paralelă cu cazul Lantier din La bête humaine de Zola se poate face. Cu Adam și Eva
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
exclusivitate romane polițiste, cu succes la public. Scriitorul mărturisea că principala caracteristică a genului polițist ar trebui să fie „veridicitatea subiectului pe care îl tratează”, scoțând în evidență faptul că întotdeauna a încercat să se bazeze pe „documentarea oferită de cazuistica judiciară reală”. Crime și furturi spectaculoase, cadavre, piromani, asasini periculoși, acțiuni secrete ale poliției, cazuri de spionaj vor fi ingredientele cărților sale. La nivel structural, acestea nu vor suferi schimbări de-a lungul timpului: construite în cadrul unei scheme prestabilite, urmăresc
TECUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
a ficțiunii și de la un anume grad voit al expresiei artistice, cărțile lui sunt feluritele fațete ale unei confesiuni răsucite în sine, ca o spirală, fără nici un scop și nici o soluție [...]. Un ciudat lirism rece, o neurastenie metafizică și o cazuistică istovitoare, unite cu sentimentul dezolant al provizoratului alcătuiesc structura psihologică a prozei lui. POMPILIU CONSTANTINESCU Anton Holban a fost un „analist”, în înțelesul cel mai propriu al cuvântului. [...] Ca și alți autori din generația sa, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Anton
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
sentimentul libertății și al drepturilor individuale erau în plină afirmare. Francezul Philip Pinel, psihiatru la Bicêtre, a rămas în istorie ca eliberator sl condamnaților cu tulburări psihice care erau ținuți în condiții de temniță. El a observat cu deosebită atenție cazuistica și particularitățile faptelor incriminatorii și a descris „mania fără delir” ca entitate integratoare a comportamentului imoral și criminal în absența unor fenomene psihotice cunoscute precum halucinațiile sau ideile delirante. Începând cu Pinel, s-a instaurat convingerea că omul poate fi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburării de stres posttraumatic raportate la vulnerabilitatea conferită de structurările dizarmonice ale personalității și de evenimentele de viață (Smith, 1916Ă. În aceeași perioadă Kretschmer (1922Ă și Schneider (1928Ă elaborează primele clasificări ale tulburărilor de personalitate, apelând la metoda descriptivă a cazuisticii. Schneider a integrat toate personalitățile patologice termenului de psihopat și a lansat o definiție a acestuia, care a fost mereu revalidată de personologi și de realitatea clinică: „Personalitățile psihopatice sunt acele personalități anormal structurate care corespunzător dizarmoniei lor structurale, suferă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și variante de rezervă. Există chiar tendința ca accentul să cadă pe tipologie, pe stilul de manifestare, ignorându-se caracterizarea generală. Asupra acestui pericol atrage atenția Livesley (2001Ă. Tipologia tulburărilor de personalitate pe care au dezvoltat-o psihiatrii pornind dinspre cazuistica lor medical-azilară dinspre bolile psihice, s-a intersectat mereu cu milenara tipologie temperamental-caracterială. Caracteriologia tradițională și cea recentă s-au bazat, în general, pe conceperea unui număr finit de tipuri ce rezultă în mod sistematic din principiile de ordonare. Astfel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
bazate pe cele patru umori. În secolul XX, Jung împărțea oamenii în introvertiți și extrovertiți, iar Le Senne, în funcție de trei parametrii, fiecare cu două variante - activitate, emotivitate, retentivitate. A existat însă în caracteriologie și o tendință nesistematică, de reunire a cazuisticii în jurul unor tipuri pregnant prezentate, care se constituie în „centre de acumulare”, după principiul „aerului de familie”. Tipologia tulburărilor de personalitate ține cont de aceste tradiții, precum și de alte principii relevate în secolul XX. La începutul secolului XX a fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să-l descrie și să-l prezinte astfel încât să devină transparent, clar și semnificativ și pentru alții. Jaspers afirmă că prezentarea câte unui caz tipic exemplar face să progreseze cunoașterea mai mult decât nenumărate studii statistice impersonale, care identifică superficial cazuistica. Desigur, în jurul unui caz ideal sau al unui caz tipic exemplar se adună și se coagulează alte cazuri, asemănătoare, dar puțin diferite, mai mult sau mai puțin apropiate, astfel că această populație cazuistică descrie și circumscrie pregnant o problematică. Este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nenumărate studii statistice impersonale, care identifică superficial cazuistica. Desigur, în jurul unui caz ideal sau al unui caz tipic exemplar se adună și se coagulează alte cazuri, asemănătoare, dar puțin diferite, mai mult sau mai puțin apropiate, astfel că această populație cazuistică descrie și circumscrie pregnant o problematică. Este demersul sintetic prin care particularitățile sau descrierile eroilor tipici se precipită în jurul unui centru de acumulare, organizându-se printr-un „aer de familie”. În esență, tipologia persoanelor psihopate a lui Schneider e construită
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
principii teoretice și nu au la bază cumularea unor cazuri tipice exemplare studiată întâmplător, empiric. Ele au ca principiu călăuzitor existența bolilor psihice și sunt ghidate explicit de existența acestora. Desigur, descrierile și sistematizările anterioare nu sunt ignorate și nici cazuistica reală sau opinia experților, dar totul este ordonat explicit de țintirea tulburărilor psihice descrise în sistem. Această corelație poate fi prezentată simplificat într-un tabel. Tabelul 6.1. Corelația dintre diagnosticul categorial al tulburărilor de personalitate și bolile Axei I
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin reunirea unui număr finit de criterii asemănătoare, apropiate, care au „un aer de familie” comun, dar pentru care nu se cere o fundamentare unică explicită, un criteriu esențial - ca în cazul tipului ideal - și nici o coerență internă strictă. O cazuistică ce face parte dintr-o familie prototipic-politetică are majoritatea caracteristicilor asemănătoare, dar nu toate. Prezența unui anumit număr minim - precizat - din totalul criteriilor prevăzute e suficientă pentru includerea în diagnostic. Apare, astfel, o caracterizare a unei categorii de tulburări de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este mai mare decât cel aparținând unei singure categorii, iar numărul celor din categoria „alte forme” este mare; - lipsește orice criteriu de fundamentare nu numai a fiecărei clase, ci și a numărului categoriilor. Trimiterea „la bolile psihice” și „experiența clinică cazuistică” nu sunt convingătoare și suficiente, ultima necesitând și ea criterii de identificare; - „acordul democratic” - convenția la care se ajunge - poate fi acceptat de unii și contestat de alții. Deși se declară ateoretic, sistemul introduce pe ușa din dos tipurile structurate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
bazale, de caracterizare a tulburărilor de personalitate. Acestea se raportează la persoanele normale. În tot demersul intervine prelucrarea statistică. Prin aceste trăsături se pot caracteriza dimensional tulburările de personalitate. Se caută corespondența între caracterizarea dimensională și cea categorială. În plus, cazuistica sistematizată dimensional în urma analizelor statistice, se grupează, de obicei în câteva clustere, la fel ca și cea sistematizată categorial. Această metodologie a fost aplicată inițial de Tyrer (1978Ă, reținându-se 24 de trăsături din care rezultă 13 categorii de tulburări de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în câteva clustere, la fel ca și cea sistematizată categorial. Această metodologie a fost aplicată inițial de Tyrer (1978Ă, reținându-se 24 de trăsături din care rezultă 13 categorii de tulburări de personalitate. Sistemul a fost adaptat în DSM-IV și ICD-10. Cazuistica se grupează în patru clustere, dintre care trei sunt cele ale DSM-IV și unul TP anancastă. Același tip de metodologie o aplică Livesley et al. (1987Ă, ajungând la 18 dimensiuni, fiecare subdivizată în „fațete” (așa cum sunt și dimensiunile FFMĂ. Acestea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
întâlnesc și la persoane normale. Livesley (1985Ă, analizând literatura tulburărilor de personalitate, ajunge, de asemenea, la un număr de trăsături anormale pe care le reduce la 18 dimensiuni fundamentale. Acest model stă la baza unui chestionar pentru identificarea TP (DAPP-BQĂ. Cazuistica astfel diagnosticată se distribuie în patru mari clustere. Clark (1993Ă procedează în mod similar. Sunt analizate criteriile de diagnostic al tulburărilor de personalitate din DSM-III-R și literatura de specialitate și se ajunge la 22 de clustere simptomatice, care conduc la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dimensional al lui Cloninger și Svrakic evaluat prin TCI, găsind o corespondență semnificativă. Cu toate că există o bună corespondență între FFM evaluat cu NEO-P-R și alte sisteme ce folosesc alte instrumente, în prezent se practică și studii care utilizează la aceeași cazuistică diverse modalități de evaluare. Astfel, Pukrop (2002Ă studiază TP de tip borderline prin evaluarea concomitentă din perspectiva FFM, a TCI (Cloningeră și a DAPP (Livesleyă. Krueger (2001Ă utilizează pentru evaluarea personalității, concomitent, NEO-P-R, MMPI-2, MPQ, SNAP. În 1994 Widiger et
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ierarhică. Se are în vedere un nivel bazal al trăsăturilor exprimate prin cei 18 factori, care, la rândul lor, pot fi prezentați fiecare prin mai multe „fațete”. Deasupra acestora se organizează însă un nivel mai general, supraordonat. Analiza statistică a cazuisticii indică existența, în cele din urmă, a patru clustere. Acestea sunt: instabilitatea generală a comportamentului: dezorganizare persistentă care implică procese perceptuale și cognitive instabile și distorsionate, slab control al impulsurilor, lipsa conformismului social, nevoia de schimbare; retragere socială: evitarea contactelor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
puțin parțial, problema diversității cazurilor ce pot beneficia de același diagnostic. Neoptând pentru un sistem dimensional și menținând tulburările de personalitate într-un continuum cu restul patologiei psihiatrice, Millon găsește o cale pentru a se apropia de realitatea faptică a cazuisticii, invitând la descrieri de cazuri pregnante. Este reactivată astfel, într-o formă modernă, problema ce era în dezbatere pe vremea lui Jaspers, adică cea a tipului ideal dublat de cazuistica pregnant prezentată, sub formă de cazuri exemplare sau cazuri reale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o cale pentru a se apropia de realitatea faptică a cazuisticii, invitând la descrieri de cazuri pregnante. Este reactivată astfel, într-o formă modernă, problema ce era în dezbatere pe vremea lui Jaspers, adică cea a tipului ideal dublat de cazuistica pregnant prezentată, sub formă de cazuri exemplare sau cazuri reale, semnificative. Evaluarea critică a sistemelor prezentate Diversele concepții necategoriale despre tulburările de personalitate sunt, implicit, concepții despre personalitatea umană. Varietatea lor este, până la un punct, utilă pentru că aruncă o lumină
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburare de personalitate și plasarea ei într-o categorie prototipică este un demers exterior ce se plasează la nivelul impersonal al statisticii. Evaluarea ei mai detaliată, prin diverse sisteme dimensionale, poate da un plus de acuratețe categorizării inițiale. De asemenea, cazuistica, în perspectiva subtipurilor și apoi a biografiei se apropie mai mult de „realitate”. Niciodată însă realitatea efectivă a unei persoane umane date nu poate fi transpusă integral în logosul discursiv. Și totuși, grilele de acuratețe în caracterizare și etichetare sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
KENTLO și colab., 1989Ă pentru schizotipalitate. MAIER și colab. (1992Ă recrutează 109 subiecți de control din zona Mainz (Germaniaă și investighează și 320 rude ale acestora cu SCID II. Interviul a fost condus de 10 medici și asistenți antrenați. Selecția cazuisticii a fost făcută de o companie specializată în marketing. Alți cercetători au urmat mai îndeaproape metodologiile epidemiologice clasice. LANZENWEGER și colab. (1997Ă a desfășurat o cercetare la Cornell University în care 15 cercetători au folosit metoda trecerii din casă în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
contra plată. Au participat 1.684 subiecți care au completat inițial IPDE-S, versiunea de screening. Dintre aceștia au fost selectați pentru interviu direct cu IPDE și SICD 114 de cazuri probabile și 124 negative. REICH și colab. (1989Ă selectează cazuistica dintr-un orășel universitar, randomizarea făcându-se prin codul poștal și alegându-se 401 subiecți din 36.097 adulți cu adresă poștală. Acestora li s-a aplicat PDQ (HYLER și colab., 1983Ă care e un chestionar de auto-referință. Datele obținute
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studenți, restul cercetărilor din SUA pleacă de la alte studii clinice și utilizează grupul de control al acestora sau rude ale acestui grup de control. Puținele studii efectuate în Europa au alt profil. Cercetările lui MAIER, făcute în Bavaria au selecționat cazuistica prin codul poștal, de către o firmă specializată în randomizări. Un studiu amplu și complex a fost realizat la Oslo de către TORGERSEN și colab. (2005Ă. Au fost selectați 3.590 cetățeni cu vârsta între 18-65 ani din Registrul Național din Oslo
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]