1,879 matches
-
cu coeficient de dilatare mai mare se contractă mai mult, iar pentru celelalte părți distanța fața de ax scade. Astfel, raza medie se menține constantă și deci și momentul de inerție. Ca urmare, perioada T se păstrează constantă și mersul ceasornicului este mai exact. El reprezintă un caz interesant de pendul fizic și consta dintr-o bară mobilă m jurul unui ax orizontal, care trece prin punctul O, având la extremitatea inferioară un corp de masă fixă M0 și unul mobil
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
În 1907, G. van Iterson a arătat că dacă se așează unul lângă altul puncte succesiv separate prin unghiuri de 1 pe o spirală strâns înfășurată, atunci ochiul va percepe o familie de formații spiralate înfășurate în sensul acelor de ceasornic și una în sens contrar acelor de ceasornic. Numerele de spirale din fiecare familie tind să fie numere consecutive ale lui Fibonacci, deoarece raportul acestor numere tinde spre Secțiunea de Aur. Asemenea spirale înfășurate în ambele sensuri sunt cel mai
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
dacă se așează unul lângă altul puncte succesiv separate prin unghiuri de 1 pe o spirală strâns înfășurată, atunci ochiul va percepe o familie de formații spiralate înfășurate în sensul acelor de ceasornic și una în sens contrar acelor de ceasornic. Numerele de spirale din fiecare familie tind să fie numere consecutive ale lui Fibonacci, deoarece raportul acestor numere tinde spre Secțiunea de Aur. Asemenea spirale înfășurate în ambele sensuri sunt cel mai spectaculos prezentate în aranjamentul semințelor de floarea-soarelui 37
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
o atitudine parodică. Portretele luminii, Albastrul nisip de acasă, Iasomia se îndreaptă mai ales spre un lirism de tip simbolist, cu sonuri parcă împrumutate de la Ștefan Petică și Ion Minulescu. Filonul parodic e mult mai vizibil în următoarea plachetă, Respirația ceasornicelor (1975), cu precădere în ciclul Vitralii, unde lirismul este copleșit până la manierism de ludic și ironie. U. se va exprima și pe linia exultării patriotice, scriind versuri declamatorii, chiar agitatorice. Dar scriitorul se va consacra aproape total genului umoristic în
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
2002), el încearcă să confere un caracter funcțional glumei, îndepărtându-se programatic de umorul facil. Râsul însoțește dramele cotidianului, viețile banale ale unor oameni mărunți. SCRIERI: Iasomia, Cluj, 1972; Cu alte cuvinte..., cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1975; Respirația ceasornicelor, Cluj-Napoca, 1975; Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi, cu ilustrații de Mărgărit Chelbea, Cluj-Napoca, 1979; Duminică la iarbă verde, Cluj-Napoca, 1985; Mersul pe jos, Cluj-Napoca, 1988; Dinastiada (în colaborare cu Virgil Tomuleț), Cluj-Napoca, 1990; Verișorii siamezi, Cluj-Napoca, 1994; Marele zid
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
reforma umorului, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Petru Poantă, Două debuturi: Mircea Opriță și Cornel Udrea, ST, 1972, 13; Victor Felea, Debuturi poetice la Editura Dacia, TR, 1972, 25; George Pruteanu, „Cu alte cuvinte...”, CRC, 1975, 36; Dana Dumitriu, Orologii și ceasornice, RL, 1975, 38; Nicolae Prelipceanu, Poezie și umor, TR, 1979, 16; Dumitru Obreja, „Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi”, CL, 1979, 7; Valentin Tașcu, „Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi”, „Făclia”, 1979, 10 213; Virgil Nistor, „Duminică la iarbă verde
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
în Obșteasca Adunare dreptul românilor de a-și alcătui singuri legile, ceea ce îi va atrage surghiunirea timp de șase luni la Mățăieni, unde avea moșie. În 1829, în „Curierul românesc”, Heliade îi publică sonetul Pacea. În același an V. trimite Ceasornicul îndreptat și o traducere din Metastasio. Sunt primele lui versuri tipărite; „arhipoetul” (cum îi spunea Heliade) era însă cunoscut datorită circulației orale a multora din versurile lui. Din acest „Anacreon românesc” Heliade cita, în introducerea gramaticii de la 1828, Primăvara Amorului
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
însuflețit/ Ce va prin împărechere/Sufletul a fi-nnoit”. V. încearcă și struna liricii de idei. Prieteșugul, Imaginația, Simpatia trădează, chiar din titlu, artificiul, caracterul de disertație versificată pe teme morale, dar și strădania de înviorare a abstracțiilor prin personificare. În Ceasornicul îndreptat i se cere timpului să întârzie când înfloresc valorile morale (frăția, dreptatea, iubirea) și, dimpotrivă, să alerge fără oprire când relele (nelegiuirea, discordia) îl copleșesc pe om. Însemnată, pentru că aliind pastelul, ruga, meditația și satira formulează metaforic filosofia practică
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
din ediții anterioare, dar care sunt reexaminate sistematic, din toate punctele de vedere, inclusiv sub raport textologic, cum este cazul scrierilor lui Ion Neculce, Ienăchiță Văcărescu, Antim Ivireanul, cât și alte scrieri semnificative, tipărite pentru prima oară integral, cum sunt Ceasornicul domnilor de Antonio de Guevara, tradus din limba latină de Nicolae Costin, Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, atribuită lui Axinte Uricariul, sau Cronograful tradus din grecește de Pătrașcu Danovici. Textele stabilite pot fi considerate ca „definitive”, întrucât
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
românești, I-IV, București, 1978-1992; Bibliografia românească modernă (1831-1918) (în colaborare), I-IV, București, 1984-1996; Antim Ivireanul, București, 1997. Ediții: Antim Ivireanul, Predici, pref. edit., București, 1962, Opere, introd. edit., București, 1972, Opere, introd. edit., București, 1997; Antonio de Guevara, Ceasornicul domnilor, tr. Nicolae Costin, introd. edit., București, 1976; Ion Neculce, Opere, introd. edit., București, 1982, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, București, 1986; Axinte Uricariul, Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, I-II, introd. edit., București
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
Cernovodeanu, București, 1998-1999; Ienăchiță Văcărescu, Istoria othomanicească, introd. edit., București, 2001; Marii cronicari ai Moldovei, introd. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Zamfirescu, Studii, 50-65; Dumitru Belu, O ediție critică a „Predicilor” lui Antim, MA, 1963, 188-212; Șerban Cioculescu, Nicolae Costin, „Ceasornicul domnilor”, RL, 1976, 10; Aurora Ilieș, „Catalogul manuscriselor românești”, I, „Revista de istorie”, 1979, 1; Florian Dudaș, „Catalogul manuscriselor românești”, I, „Crisia”, 1979, 831-832; Șerban Cioculescu, La reeditarea lui Ion Neculce, RL, 1982, 52; Mircea Anghelescu, Ion Neculce, „Letopisețul Țării
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
se va scrie în mijlocul tablei/ planșei; Pasul 2 “*” Se cere copiilor să se gândească la ideile sau aplicațiile legate de tema centrală; Pasul 3 “*” Ideile copiilor se trec în cele 8 “petale”,de la A la H,în sensul acelor de ceasornic; Pasul 4 “*” Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte câte 8”petale”; Avantaje: este o metodă ce poate fi desfășurată cu succes în grup; se poate aplica excelent că un exercițiu de stimulare a creativității și
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
prezentate; 2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei; 3. Participanții se gândesc la ideile sau aplicațiile legate de tema centrală. Acestea se trec în cele 8 “petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la A la H, în sensul acelor de ceasornic. 4. Folosirea celor 8 idei deduse, drept noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane (“flori de nufăr”) 5. Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele 8 noi teme centrale și consemnarea lor în diagramă. Se completează în acest mod cât
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
grupe egale ca număr de participanți. Se formează două cercuri concentrice, copiii fiind față în față pe perechi. Învățătorul dă o sarcină de lucru. Fiecare pereche discută și apoi comunică ideile. Cercul din exterior se rotește în sensul acelor de ceasornic, realizându-se astfel schimbarea partenerilor în pereche. Avantaje:copiii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al grupei,fiecare se implică în activitate și își aduce contribuția la rezolvarea sarcinii, stimulează cooperarea în echipă,ajutorul reciproc,întelegerea și toleranța
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
-o/ învățat-o despre Paște. Desenați coșul vostru cu ouă roșii pe care îl duceți la biserică în seara de Înviere. Mama după Elena Dragoș Casa în care locuiește Adriana strălucește de curățenie. Toate treburile gospodărești merg ca rotițele unui ceasornic. De aceea, fetița nu întreabă niciodată de ce este atât de alb așternutul patului, cum apare mâncarea în farfurii, de ce lucrurile din casă strălucesc ca fața oglinzii. E bine în casa lor și părinții își iubesc fetița nespus de mult. Într-
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
din economie și confruntările politico-militare. Această cunoaștere explozivă a devorat „bornele” clasice și moderne care stabileau căile și granițele realității trăite și gândite. Realitatea pe care o trăim în secolul XXI nu mai este cea newtoniană, cu timpul uniform al ceasornicelor mecanice și cu spațiul măsurabil în kilometri de cale ferată 1. Trăim în hiperrealitate: o realitate care și-a pierdut obiectivitatea, s-a relativizat, s-a subiectivizat, a pierdut frontierele care o separau de miraculos și fantezie 2. Trăim într-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
simetrie elementară 15. Această îndreptățită propunere ar avea însă efecte catastrofale în plan psihologic. Prin ipoteza bootstrap, lumea lui Democrit și Newton, alcătuită din atomi și legi deterministe (adică lumea noastră plină de certitudini obiective, cu timp unitar măsurabil cu ceasornice fidele și cu spații măsurabile cu metrul-etalon), se volatilizează. În locul ei apare un fel de realitate autoconsistentă care se exprimă printr-o infinitate de condiții. Solomon Marcus constata: Nu putem găsi un sistem logic necontradictoriu care să fie în concordanță
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înțelepciunea oamenilor... Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Găsim la I. Prigogine și I. Stengers (La Nouvelle alliance. Métamorphose de la science, Gallimard, Paris, 1979; trad. rom.: Noua alianță. Metamorfoza științei, Editura Politică, București, 1984) acest text relevant: „Ceasornicul este un mecanism construit, supus unei raționalități exterioare lui, unui plan realizat orbește de mecanismele lui. Lumea-ceasornic constituie o metaforă care ne amintește de Dumnezeu-Ceasornicarul, creatorul rațional al unei naturi automate” (p. 73). Textul rezumă „mitul despre originile științei”. Aceiași
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în cutie. 5. Descrierea în spațiu a unor circumferințe cu indexul celor două mâini, brațele fiind întinse orizontal. Mărimea circumferinței poate fi aleasă, dar trebuie să fie egală pentru ambele mâini. Brațul drept va descrie circumferința în sensul acelor de ceasornic, cel stâng în sens invers; durata - 10 secunde. Proba nu este reușită dacă nu sunt forme regulate, dacă circumferințele sunt descrise în același sens sau dacă una este mai mică și alta mai mare. Sunt permise trei încercări. 6. Evaluatorul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
doua încercare cu fiecare mână. 5. Subiectul așezat pe un scaun lovește alternativ cu piciorul drept și cu cel stâng, după ritmul ales de el; în același timp, descrie în spațiu, cu indexul mâinii drepte, circumferințe în sensul acelor de ceasornic; durata - 15 secunde. Proba nu este reușită în cazul în care copilul pierde ritmul, dacă mișcările nu sunt simultane sau dacă nu descrie o circumferință. Sunt permise trei încercări. 6. Subiectul este pus să ridice în mod repetat sprâncenele. Proba
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Transilvania (1866-1918). Bibliografie, Cluj-Napoca, 2000; Figuri universitare clujene, Cluj-Napoca, 2000; Presa și ideea națională, Alba Iulia, 2002; Contribuții și precizări documentare, Cluj-Napoca, 2003; Inserții, Cluj-Napoca, 2003; Pagini bihorene, Oradea, 2003. Ediții: Octavian Goga, Poezii, pref. edit., București, 1972; Lucian Blaga, Ceasornicul de nisip, pref. edit., Cluj-Napoca, 1973, Vederi și istorie, pref. edit., Galați, 1992; George Bariț și contemporanii săi, II-III, București, 1975-1977 (în colaborare); Vasile Goldiș, Scrieri social-politice și literare, introd. edit., pref. Ștefan Pascu, Timișoara, 1976; Nicolae Oțelea, Alese fabule
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Radu Paraschivescu, inovând în sensul lui Ion Caraion sau al lui Geo Dumitrescu, adoptând și el disimetria în versificație și mai ales expresia violent prozaică, ca în Baladă a dimineților cenușii, dedicată filosofului Ion Petrovici: „La cinci și jumătate precis, / Ceasornicul mă dă afară din Paradis./ Pe străzi, trec tramvaie cu scrâșnet de fier,/ Sirena fabricei aleargă înnebunită prin cartier”. Virtuozitatea prozodică îi caracterizează și traducerile din mari epopei ale lumii. SCRIERI: Fluturi de bronz, Focșani, 1937; Hronic (divertisment), București, 1941
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
de-a sila, București, 1955; Vladimir Maiakovski; Teatru, București, 1957 (în colaborare); Ciudomir, Bilete de favoare, București, 1965 (în colaborare cu Constanța Batalova); Ilf și Petrov, Opere, I-II, București, 1965 (în colaborare cu Ion Mihail); Gustaw Morcinek, Cele șapte ceasornice ale groparului Joachim Rybka, București, 1968 (în colaborare cu Teodor Holban); Karel Capek, Teatru, București, 1968 (în colaborare). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, II, 85-92; Perpessicius, Opere, XII, 320-322; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 377-378; Călinescu, Ist. lit. (1941), 836-837, Ist.
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
pe care-l prefer, nici pentru societate în general. Să ne imaginăm iarăși că am fost îndemnat ca într-o dimineață pe an să mă scol și să alerg de șase ori în jurul unui copac, în direcție inversă acelor de ceasornic. De vreme ce acțiunea mea individuală nu are posibilitatea să-mi aducă un beneficiu, ci are costuri individuale inevitabile, nu o voi întreprinde. Desigur, și alții ar putea calcula la fel și astfel democrația electorală ar putea să nu supraviețuiască. Dar eu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
poetice și, odată cu acestea, un registru stilistic ce se va menține în esență același, în pofida aparentelor schimbări de tonalitate sau de strategie textuală. Materia poemelor din Cuvintele, frumoase flori gravitează în jurul câtorva obsesii fundamentale, nuclee și teme permanente: timpul, cu ceasornicele sale insinuate în toate regnurile, de la flori până la galaxii, cu cele două fețe ale sale - înflorirea și rodirea, îmbătrânirea și moartea -, structurează în cele din urmă însăși trăirea poetică. Cu o sensibilitate acută, senzuală, fascinată de lumea polimorfă a materiei
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]