652 matches
-
Care societate este mai bună? Ariton nu-și propune să dea soluții utopice, dar scrie o scenă de referință, o scenă zguduitoare de degradare familială. Niște moștenitori, după ce și-au îngropat ultimul părinte, se întorc la oraș cu împărțeala: plapume, ceaune, coveți, lighene și alte sărăcii, se întorc certându-se, cu lucrurile în spate, pentru a nu fi luate de confrați; scena, de o deplângere fără limite, ilustrează cum nu se poate mai bine distrugerea solidarității, înstrăinarea de cei apropiați și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
o bucată de mămăligă rece care se taie felii și se rumenește pe jăratec; după ce se sărează, se dumică într-o strachină în care se toarnă apă. Un alt fel de mâncare: „Puriceii se fac dumicând mămăligă în hârbul de ceaun în care s-a făcut scrob ori balmuș și, frecând-o acolo cu lingura, se lasă de se mai prăjește [...] Se mănâncă cu mămăligă.“ Mai există și „pârjoalele de mămăligă, din mămăligă rece tăietă felii, prăjită pe cărbuni și în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
foc până se topesc; zeama aceasta concentrată se strecoară și în ea se pune „schimbul doi“, adică bucățile de pește mare. Secretul tuturor acestor zemuri, de pe orice meridian, este diversitatea speciilor de pește folosit. Cu cât mai variat este conținutul ceaunului, cu atât mai gustoasă va fi o ciorbă de-a noastră (caracudă, văduviță, babușcă, oblete și albișoară, în prima „tranșă“, apoi somn, crap, știucă, șalău și mreană, în cea de-a doua) ori o bouillabaisse (diverse specii de pește de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
una în care esențele de pește nu sunt afectate de gustul altor ingrediente. Iată un exemplu de preparat culinar în care lipsa diversității este benefică. Dacă peștii nu ar fi eviscerați și dacă apa nu ar fi pusă la fiert, ceaunul ar fi un excelent acvariu... Între puritatea acestei rețete, cu rafinamentul dat de simplitate, și dimensiunea barocă a unei bouillabaisse, rafinată prin combinațiile de gusturi, nu se poate face nici un fel de comparație. Amândouă sunt perfecte. Revenind la „marea bucătărie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
evenimente nu ținem pasul trăim debranșați de la viață fiecare casă devine un mormânt acolo sunt îngropate idei nu au parte nici de parastas un răspopit cântă prohodul viselor noastre femeile intră în guiness book prin cea mai mare colivă sub ceaune ard planurile de viitor dacă puneți urechea la pământ veți auzi cum se vaită oase de strămoși prezentul își face drum dă din coate între trecut și viitor s-a stins luminița de la capătul tunelului vecinul de la etajul șase pune
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
pe lavița dinspre fereastra camerei, unde cumnată sa, Ileana, fierbea grâu pentro o colivă, menită să ierte păcatele numeroaselor odrasle luate de Domnul în împărăția lui. Te văd c-am abătut, cumnate!? rosti, întrebător, Ileana, continuând să mestece grâul din ceaunul mare de aramă. Dă, ca omul, când mai bine, când mai cătrănit, oftă Gheorghe, scoțându-și șiacul și căutând să-i facă loc lângă covata, unde era pus la crescut aluatul pentru colaci. Vasile nu-i acasă, e plecat la
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
mai grațios dintr-un punct îndepărtat al terenului, în timp ce un "membru al juriului", chircit, privea printre picioarele lor, strigând "se vede Brăila!" sau "se vede până la Viena!" După ce le-au măsurat sânii cu cupa unui polonic și fundul cu un ceaun, a urmat proba de seducție. Un tip, ales cu multe râsete din asistență, stătea pe un 136 scaun în mijloc privind în gol, pe când fiecare candidată-n parte se străduia să-l emoționeze. Au dansat din șolduri în fața lui, i
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
în cinstea lui Theo, Fii binevenit, băiete! i-a urat lui Theo, primindu-l în cinul pictorilor de biserici, nu voi uita însă zâmbetul melancolic al lui Theo, nu se bucura?! Eu așez între meșteri cu multă băgare de seamă ceaunul cu mămăliga caldă, preparată de fratele Rafael, castronul cu brânza de oaie răzuită e pe masă și fratele Rafael aduce slănina sfârâind încă în tăpsie și mie mi-a îngăduit părintele să mănânc cu meșterii, Theo își pune un strat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
dimprejur erau cernite. Mahalaua năvălise prin odăi ca să caute și să vadă mortul. Răposatul însă, nicăieri. „Cine a murit, domnule Zaharia?”, mă întrebă croitorul de peste drum. „Băiatul”, zisei liniștit, îndopând talaș în sobă și mestecând apoi cu pensula cleiul din ceaun. Atunci mi-am auzit femeia, cum scoate un urlet prelung. Dăm buzna cu toții într-acolo, și o văd cum își smulge părul, în fața latrinei cu ușa izbită de perete. Înăuntru, băiatul meu mai dădea încă din mâini și din picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cel mai apropiat, ca să ia prînzul acolo. Au pornit așa cum erau, pe cai, echipați de luptă, cu scuturi, sulițe și iatagane. CÎnd au ajuns, după vreun sfert de oră, satul era complet pustiu, au intrat prin case, mămăliga fumega În ceaune, pîinea era pe masă, dar prin jur, țipenie de om. După ce-au mîncat, au aflat ce se petrecuse. În clipa-n care fuseseră văzuți năvălind asupra comunei neajutorate, Într-un nor de praf și sclipiri de zale, țăranii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aflat că Anticristul s-a născut deja, parcă prin ’60, trăiește undeva prin Asia, și este un prosper om de afaceri, cu o foarte ridicată charismă. Și fiindcă astrologul și-a găsit puțin timp liber, În vreme ce căuta piatra filozofală În ceaun, să i-l descrie În amănunt, doamna a luat legătura cu un desenator profesionist de la poliție, care a făcut portretul robot al Anticristului. Ni l-au arătat. Un tînăr cu o figură drăguță, ce-ar putea foarte bine să aparțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sine că nici arendaș, nici plugar nu se pot înjuga ei înșii la plug și c-au ajuns la sapă de lemn cu toții aproape. Iată cauza sigură a restanțelor. Pentru a le încasa va trebui să li se vânză oamenilor ceaunele de mămăligă și cenușa din vatră. Ce le pasă d-lor roșii de starea economică a unui județ pricinuită de chiar dumnealor? Regula fanarioților este: să scoți lapte din piatră. Se va găsi deci ienicerul care să aplice {EminescuOpX 118
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
casele acelora care nu pot să plătească toți banii. Îndată ce aceștia ajung la casa țăranului le scot ușile de la casă, de la tindă și le duc la primărie. Copiii, femeia, tremură toată noaptea de frig. Călărașii, dorobanții le iau mămăliga din ceaun, le taie găinile și le duc la cârciumă. Copiii, femeile încep a plânge; ei le îmbrîncesc, le bat. Întorcându - se de la cârciumă, i-alungă din paturile lor și se culcă ei. Cum se face ziuă [î]i ia dinapoi ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga Într-un ceaun mare și n-ar fi dat nimănui nimic. Vine un om la moară care navea noroc. El i-a zis morarului că vrea să meargă la Dumnezeu să-l Întrebe de ce el, când slujește, de nimic nu are parte. Ajunge
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o foaie de varză sau frunză de vită de vie. Nu putem vorbi de bucătăria din Moldova dacă nu amintim de preparate cum ar fi:cighir moldovenesc, chișca moldoveneasca, răcituri de pasăre, ciorbă de porc, ciorbă de potroace, pui la ceaun cu mujdei și mămăliguța, borș moldovenesc, saramura de pește, pârjoale moldovenești, tochitura moldoveneasca etc. Artă condimentarii a apărut în paleolitic marcând o etapă în dezvoltarea civilizației,ce presupune un anumit rafinament. Așezarea alimentelor se făcea mai întâi în cenușă,apoi
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană [Niculiță-Voronca] este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga într-un ceaun mare și n-ar fi dat nimănui nimic. Vine un om la moară care n-avea noroc. El i-a zis morarului că vrea să meargă la Dumnezeu să-l întrebe de ce el, când slujește, de nimic nu are parte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ține pe foc la fiert câteva minute până se leagă. Mămăligă (rețetă din zona Mânzătești, comuna Ungheni) INGREDIENTE: * 400 grame mălai, * jumătate linguriță sare * 1,5 l apă. MOD DE PREPARARE: Se pune apa cu sare la foc într-un ceaun de tuci sau într-o oală care nu lipește și, după ce dă în fiert, se presară mălaiul, și se lasă până ce mălaiul este absorbit de apă. După aceea se amestecă bine cu un făcăleț sau cu o lingură de lemn
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
în fiert, se presară mălaiul, și se lasă până ce mălaiul este absorbit de apă. După aceea se amestecă bine cu un făcăleț sau cu o lingură de lemn sau cu un tel, până când se umflă mălaiul și se desprinde de pe ceaun. Se răstoarnă pe un fund de lemn sau pe o farfurie și, după ce se mai răcorește, se poate lua cu furculița sau tăia. Iaurt (Chișleag) (rețetă din zona Mânzătești, comuna Ungheni) INGREDIENTE: * 1 litru lapte de vaci integral, de preferat
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
fiarbă înăbușit, la foc mic, vreo patru - cinci ore. În acest fel, oasele se vor macera. Se curăță ceapa, se taie jumătăți și se lasă într-un castron cu apă rece vreo jumătate de oră. Se încinge uleiul într-un ceaun mare, se adaugă toată ceapa și se acoperă cu un capac. Se lasă până se înmoaie, nu foarte mult, apoi se scoate cu spumiera și se lasă să se răcorească. Ceapa nu se va rumeni deloc, datorită aburilor formați sub
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
sat, prim-plan cu cimitirul, în larg coșurile termocentralei Iernut, margine de case în cărămidă netencuită, volumetric egale, condensate inexplicabil, cine știe cîte suflete de țigani, fără grădină, gard, pom! Cipău iazuri, porumbiști, îndepărtarea de ele accelerată în generații, cu ceaunul de mămăligă pus pe aragaz antipoveste: cînd pămîntul va fi năpădit de ziduri și alte blesteme de om dintr-o parte într-alta, va fi sfîrșitul civilizației, începutul premizelor lui! stație, tren în paralel ticsit, de la Sibiu la Tîrgu Mureș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și cred că și vorbeau unul cu altul. Aceleași lucruri, la aceleași ore, le făcea de zeci de ani și de fiecare dată îi plăcea să le facă. Fiecare lucru la timpul său, dar și fiecare lingură în cuiul ei. Ceaunul de urdit avea și el cuiul lui, ros de vreme și de folosință. Totul în bordei și în stînă dovedea o îndelungată uzanță, mereu aceeași, repetată ani și ani, din timpuri biblice, de cînd era el, Dumitru Ciuraru, Ciobanul. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aflau ceilalți membri ai familiei. Deschizând ușa din dreapta este întâmpinat de un miros puternic, ce prevestea pregătiri intense de primirea, cum se cuvine, a marilor sărbători. Mătușa Marița avea o lingură mare în mână și mesteca cu ea într-un ceaun ceva ce mirosea foarte frumos. Cred că erau jumări de porc, poate și cighir, sau știu eu ce altceva, dar aproape că uitasem de mine, așa era de îmbietor mirosul. - Bună ziua și săru‟mâna mătușă Mariță și bine v-am
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și săru‟mâna mătușă Mariță și bine v-am găsit dragi verișoare și dragi verișori, zice el privind toată camera. Apoi sărutând mâna mătușii, a avut ocazia să trag cu ochiul, cum se spune, la ceea ce mesteca de zor în ceaun. A dat mâna și cu ceilalți prezenți în cameră, care s-au dumerit imediat cine era musafirul. Săndel este invitat de mătușa Marița, să ia loc pe un scaun ce era așezat între cele două ferestre, ce dădeau spre poarta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe pereți sticlei, apoi cu multă grijă le pune în cuiele poziționate la mijlocul fiecărui perete a camerei unde va avea loc șezătoarea, coboară de pe pat și privește spre a avea o lumină corespunzătoare pentru fiecare participant la șezătoare. Pregătește două ceaune, unul pentru fiert julfa, iar celălalt pentru fiert grăunțele în amestec cu grâul, ambele bine bătute și vânturate de cojile devenite pleavă, pentru a « înflori » mai repede, dând un gust dulce și aromat, consumat cu multă plăcere de către cei ce
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
stinsese focul mai de mult și trimis de maică-sa la zămnic, scoase câteva sticle cu vin Nohan de Bogdana, pe care le pusese sub masa de lângă geamul casei așteptând noile porunci, iar Maria adunase julfa de deasupra fierturii din ceaun și o pregătea cu cele necesare pentru a unge turtele coapte pe plită. Lențâca cu Maricica pregătise această șezătoare-clacă mai din timp, făcând un fel de prăjituri din aluat cu miez de nucă și mere domnești coapte în cuptor și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]