559 matches
-
de stereotip. "Le "stéréotype" se situe à l'opposé de "l'événementiel", ce dernier se présentant comme quelque chose d'inconnu, assez souvent comme un phénomène inattendu, peu ordinaire, n'ayant pas de fonction de régulation, mais jouant au contraire celle de modificateur. Dans certains cas le sujet ne consent pas à la rupture du stéréotype par l'événementiel" [Bondarenco, p.167-168, subl.n.]. 241 O putem califica că aventuriera și imprevizibilă. "Des gaietés nerveuses la prenaient, dés caprices prodigieux, dont
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în Oeuvres, 1970, p. 500: Și donc, dans tous leș domaines, le triomphe de la vie est la création, ne devons-nous pas supposer que la vie humaine a sa raison d'être dans une création qui peut, à la différence de celle de l'artiste et du savant, se poursuivre à tout moment chez tous leș hommes: la création de soi par soi [s.n.], l'agrandissement de la personnalité par un effort qui tire beaucoup de peu, quelque chose de rien, et ajoute
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de la o ediție la alta, se recomandă să folosim ultima ediție - dacă se poate - ediția care poartă pe foaia de titlu mențiunea ne varietur (expresie latinească ce desemnează ediția la care nu se schimbă nimic). Romanul Pânza de păianjen al Cellei Serghi, de pildă, poartă pe ultima ediție această mențiune. E adevărat că foarte puține ediții fac asemenea precizări, de care ar trebui să se țină seama În procesul reeditării. Un exemplu concludent Îl reprezintă lucrarea Ioanei Em. Petrescu, Eminescu. Modele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de doctorat despre opera lui Proust redactată de Eveline Caduc, cadru didactic la Universitatea Nice-Sophia Antipolis din Franța, teză pregătită sub coordonarea celebrului Georges Poulet, susținută În 1979 și intitulată La dynamique de la connaissance dans la poétique de Proust et celle de Saint-John Perse. Din cele 190 de pagini ale tezei, care nu a fost niciodată publicată integral, Bratu a plagiat nu mai puțin de 160! Mai Întâi, el și-a intitulat teza de doctorat La connaissance de soi a travers
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Șotropa, Lucian Valea, Eugenia Mureșan, D. Gherghinescu-Vania, V. Copilu-Cheatră, Valentin Raus. Proză semnează Victor Papilian (nuvela Din alte timpuri, schița Cântec de cătană), Victor Ion Popa (fragmentul memorialistic Moș Calistrat Hogaș glumește cu tâlc, schița Cravata), Ion Agârbiceanu (nuvela Reformat), Cella Delavrancea (Amintiri), Ștefana Velisar Teodoreanu (povestirea Niță Berbecul), Al. Lascarov-Moldovanu, A. Nanu, Eugen Dobrotă, Coriolan Bărbat. La secțiunea de traduceri Axente Banciu selectează versuri de Peto´´fi Sándor, Francisc Păcurariu transpune o baladă de François Villon și o poezie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
, Elena (7.X.1918, Corița, Macedonia - 22.IX.1994, București), poetă și prozatoare. Urmează la București Școala Centrală de Fete, apoi Facultatea de Litere și Filosofie. A publicat versuri în „România literară”. Volumul de debut, Casa dintâi (1972), dedicat Cellei Delavrancea, deși prezentat elogios de Al. A. Philippide, a fost primit cu destulă rezervă de critică, autoarei reproșându-i-se descriptivismul, mimarea actului liric și a unui soi de suprarealism desuet. Tema predilectă a versurilor e amintirea, B. făcând elogiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
toate măsurile pentru a nu fi descoperiți. De atunci, viața Xenei rămâne „înstrăinată” (cum sugerează și numele ei), sub apăsarea așteptării chinuitoare, dramatice, privită minuțios de autoare, ca prin microscop. Apropiată prin tendința de intelectualizare a emoției de Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Delavrancea, Ioana Postelnicu și Anișoara Odeanu, B. apare ca o prozatoare stăpână pe tehnicile moderne ale romanului, practicând discontinuitatea temporală, paralelismul planurilor și decuparea lor într-o manieră asemănătoare procedeelor cinematografice. Scriitura este densă, fraza are o topică adesea neobișnuită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
Scrieri: Casa dintâi, București, 1972; Xena și umbrele ei, București, 1981. Repere bibliografice: Dumitru Stancu, Elena Balamaci, „Casa dintâi”, RL, 1972, 20; D. Micu, Elena Balamaci, „Casa dintâi”, VR, 1972, 7; Al. Lungu, Debut precoce sau tardiv?, VR, 1972, 9; Cella Delavrancea, Mozaic în timp, București, 1973, 181-190; Lit. rom. cont., I, 512-513; Edgar Papu, Elena Balamaci, „Xena și umbrele ei”, CNT, 1982, 19; George Muntean, Elena Balamaci, „Xena și umbrele ei”, RL, 1982, 23; N. Barbu, Un roman de dragoste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
din peșcă așa să țâșnească copilul din bur-ta Ioanei! Așa să deie Dumnezeu!" Proza lubrică a Luciei Demetrius e fără valoare. Profira Sadoveanu a medelenizat propria copilărie, bogată în inimitabile ștrengării. Alte scriitoare: Sanda Movilă, Sidonia Dragușanu, Ioana Postelnicu, Cella Serghi. POEZIA PROFESIUNILOR În versuri de ținută alegorică Barbu Solacolu se înduioșa încă din 1920 de soarta proletarului (Sămănătorul, Cerșetorul), Eugen Relgis s-a străduit să întemeieze o mitologie a erei moderne cu divinități abstracte (Rezistența, Unitatea, Constructorul, Salahorul) și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ignorons dans quel esprit Sévérus avait abordé le récit de faits dont le rappel intéressait ancore beaucoup de gens à Rome. Il est infiniment probable que la responsabilité d'Octavien n'était retenue que pour les souvenirs glorieux, Antoine ayant celle du reste". Din punctul nostru de vedere, o asemenea atitudine de totală proslăvire a lui Augustus este foarte dubioasă. Subiectul era de o actualitate prea palpitantă, pentru ca un poet să poată alege numai amintirile glorioase atribuibile lui Augustus și să
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
o săptămână"; " Extraordinară conversație cu o minoră de 16 ani la telefon"; "Telefon E.P. Extrem de obositoare. Se impune ruptura"; "E.P., liberă, se propune!! Sit. penibilă. Scap râzând"; 22 april. 1938: "Popea plecată 1, 40 Sibiu. Mare melancolie"; 12 nov. 1938: "Cella Serghi disponibilitate amoroasă"; 30 dec. 1938 (în chenar, n.n.): "Popea 6-8. Delicious. Reapărută după o săptămână. Primo baccio"; 13 febr. 1939: "Popea [...] Totul devine oficial. Trebuie limitat urgent"; 23 iun. 1939: Popea (spaimă dacă vreau să o alung). Mă înduioșez
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
D. Anghel (1957) și George Mihail Zamfirescu (1957) sau de la cartea sa de debut, „schița monografică” George Mihail Zamfirescu (1958), până la edițiile și studiile dedicate lui N. Iorga, Gheorghe I. Brătianu, Mihail Sadoveanu, Al. Kirițescu, I.G. Duca, Victor Ion Popa, Cella Delavrancea, Ion Minulescu, Mateiu I. Caragiale, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Hortensia Papadat-Bengescu ș.a. Demersul critic al lui R. se împlinește într-o largă viziune asupra fenomenului cultural și istoric românesc, încadrat în cel universal, ca în Interferențe spirituale (1970). Principiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
nerușinare, pref. edit., București, 1998; Al. Kirițescu, Gaițele, pref. edit., București, 1976 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Gaițele și alte piese de teatru, introd. edit., București, 1986; Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, introd. edit., București, 1980; Cella Delavrancea, Scrieri, București, 1982, Dintr-un secol de viață, introd. edit., București, 1987; Victor Ion Popa, Mușcata din fereastră, pref. edit., București, 1984; Marcel Mihalovici, Amintiri despre Enescu, Brâncuși și alți prieteni, tr. Alice Mavrodin, pref. edit., București, 1987; C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
și alte creații, dobândesc, prin roman, un aliat prețios pe frontul de luptă. Așadar, nu numai Mitrea Cocor-ci și Vântul nu se stârnește din senin de Asztalos Istvan, Temelia de Eusebiu Camilar, Grâu Înfrățit de Ion Istrati, Cântecul uzinei de Cella Serghi iar spre sfârșitul anului Drum fără pulbere de Petru Dumitriu, publicat În serial În Viața românească și intrat rapid În programa școlară. Apărut la sfârșitul anului 1949, romanul lui Asztalos Istvan este comentat În presă abia În 1950. Ioanichie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oferit un plus de cunoaștere a exploatării, a rădăcinilor sale și a luptei pentru a o nimici, În afară de ceea ce știe el prin propria experiență din timpul trecutelor regimuri. Și răspunsul va fi negativă”. Mihail PETROVEANU 33: „În romanul Cad zidurile, Cella Serghi, Încercând să rupă cu trecutul și să dea o replică romanului precedent Pânza de păianjen, a Încercat să arate desprinderea unei intelectuale de vechea orânduire și alăturarea ei forțelor progresului. Personajul central al romanului, tânăra Mirona Runcu, provine dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trecutul și să dea o replică romanului precedent Pânza de păianjen, a Încercat să arate desprinderea unei intelectuale de vechea orânduire și alăturarea ei forțelor progresului. Personajul central al romanului, tânăra Mirona Runcu, provine dintr-o Îmbâcsită familie burgheză. (Ă). Cella Serghi a oglindit societatea capitalistă de la noi și de peste hotare, Într-un spirit profund antirealist, de pe o poziție burgheză. Ea nu biciuie cu puterea năpraznică a urii de clasă chipul hâd al burghezo-moșierimii, deși, prin mijlocirea Mironei, afirmă deseori că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și de peste hotare, Într-un spirit profund antirealist, de pe o poziție burgheză. Ea nu biciuie cu puterea năpraznică a urii de clasă chipul hâd al burghezo-moșierimii, deși, prin mijlocirea Mironei, afirmă deseori că nu merită decât un dispreț neîndurător. Dimpotrivă, Cella Serghi Îmbrobodește realitatea și În fond protejează burghezia, folosind tehnica confuziei. (Ă). Personajul romanului Cellei Serghi descoperă lupta de clasă abia la Paris, iar când trebuie să o surprindă În țara noastră, figura comunistului român Vasile este cu totul episodică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu puterea năpraznică a urii de clasă chipul hâd al burghezo-moșierimii, deși, prin mijlocirea Mironei, afirmă deseori că nu merită decât un dispreț neîndurător. Dimpotrivă, Cella Serghi Îmbrobodește realitatea și În fond protejează burghezia, folosind tehnica confuziei. (Ă). Personajul romanului Cellei Serghi descoperă lupta de clasă abia la Paris, iar când trebuie să o surprindă În țara noastră, figura comunistului român Vasile este cu totul episodică și convențională. (Ă). Cella Serghi confundă În mod condamnabil scormonirea sterilă a sufletului, În chip
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și În fond protejează burghezia, folosind tehnica confuziei. (Ă). Personajul romanului Cellei Serghi descoperă lupta de clasă abia la Paris, iar când trebuie să o surprindă În țara noastră, figura comunistului român Vasile este cu totul episodică și convențională. (Ă). Cella Serghi confundă În mod condamnabil scormonirea sterilă a sufletului, În chip invidualist cu autocritica. (Ă). Metoda antirealistă a scriitoarei se dă pe față și În practica naturalismului și a sentimentalismului. Când spunem naturalism, nu ne gândim numai la scenele de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și metoda realismului socialist, punând În centrul preocupărilor ei atitudinea partinică, luarea de poziție, nu decorativ, ci aceea care rezultă din analiza și Înfățișarea realității și apoi din redarea ei artistică, căutând să Înfățișeze limpede lupta dintre nou și Învechit, Cella Serghi va putea, fără Îndoială, să depășească lipsurile romanului Cad zidurile și să creeze acele opere de care are nevoie realmente poporul”. Sergiu FĂRCĂȘAN 34: „ (Ă). Cea mai gravă lipsă a romanului (Negura, vol. 2 - n.n.) este aceasta: Înfățișând caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În: Viața românească, nr. 5, mai. Geo Șerban. - Sanda Movilă: „Pe văile Argeșului”. Cronică literară. În: Flacăra, nr. l6 (120), 22 apr. 32. George Munteanu. - Sanda Movilă: „Pe văile Argeșului”. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 6, mai. 33. Mihail Petroveanu. - Cella Serghi: „Cad zidurile”. În: Flacăra, nr. 18 (122), 6 mai. Sergiu Fărcășan. - Despre „Negura”, vol.2 și câteva probleme ale criticii literare. Ibidem, nr. 25-26, 17-24 iun. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Sfârșitul jalbelor” (roman) de Al. Jar. Cronică literară, I-II
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nada Florilor ai cărui eroi sunt tineri cunoscuți de autor În adolescența sa. În Editura Tineretului au apărut mai multe cărți care, cu toate că au Încă unele slăbiciuni, servesc educației comuniste a tineretului. Astfel, pot fi citate romanul Cântecul uzinei de Cella Serghi, nuvelele E ușor de ținut minte de I. Jipa, Cuptorul nr. 3 de Ieronim Șerbu, Tăria firului de Maria Rovan etc. Totuși de la Început trebuie spus că asemenea cărți sunt Încă puține, neîndestulătoare (Ă). În Editura Tineretului a apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mari, spre poezie, spre dragoste, lipsesc În paginile nuvelei. Poate fi oare un asemenea erou ca Andrei din Armă vicleană un model de comportare pentru tânărul muncitor din țara noastră? (Ă). În lucrări cum sunt de pildă Cântecul uzinei de Cella Serghi sau O sută de kilometri de Petru Dumitriu e Înfățișată dragostea Între tineri, bazată pe o morală nouă. (Ă). O seamă de cărți pentru tineret suferă serios și din pricina scăderilor artistice. Cărți ca Tovarășul cel nou de Anton Alexe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
F.de 247 Sărățeanu, L. 142 Săvulescu, Traian 143, 239 Sârbu, Cristian 191, 306 Schelling, Fr. W. J. von 117 Schopenhauer, Arthur 117 Scriban, August 239 Scrob, Carol 320 Scurtescu, N. 118 Serebreanu Ion 50, 214, 215, 222, 269 Serghi, Cella 145, 169, 170, 323 Shakespeare. W. 113 Silvestru, Valentin 66, 74, 107, 245 Simonov, Constantm 123, 228, 267 Slavici, Ioan 231 Slavu, Mircea 323 Smirnov, Noe 30, 41, 222 Smochină, N. P. 239 Socol, Ion 222 Solomon, Petre 41, 141
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
viața de Constantin Chiriță, Spre șantier de Ștefan Andrei, Porțile măreției , Șantierul de la Cumpăna apelor ș.a. de Geo Bogza, Cumpăna luminilor de Nicolae Jianu, dar mai ales industrializarea socialistă și impactul benefic al acesteia asupra omului, din romanele: Cântecul uzinei(Cella Serghi), Oțel și pâine (Ion Călugăru), La cea mai Înaltă tensiune (Nagy Istvan), Rădăcinile bucuriei (Ieronim Șerbu), În orașul de pe Mureș (Francisc Munteanu), Întâlnirea (C. Chiriță) ș.a. Proza istorică r-s și-a clădit potențialul apologetic și/sau social instigator
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]