559 matches
-
Schillerstraße 11 D-75365 Calw (49-7051) 16 88-01 (49-7051) 16 88-111 AG Castrop-Rauxel Postfach 10 20 80 D-44573 Castrop - Rauxel Bahnhofstraße 61-63 D-44575 Castrop - Rauxel (49-2305) 10 09-0 (49-2305) 10 09-49 AG Celle Postfach 11 04 D-29201 Celle Mühlenstraße 8 D-29221 Celle (49-5141) 206-0 (49-5141) 206-757 AG Cham Postfach 11 34 D-93401 Cham Kirchplatz 13 D-93413 Cham (49-9971) 990-27 (49-9971) 990-50 AG Chemnitz Postfach 524 D-09005 Chemnitz Fürstenstraße 21 D-09130 Chemnitz (49-371) 453-0
jrc5516as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90686_a_91473]
-
49-7051) 16 88-01 (49-7051) 16 88-111 AG Castrop-Rauxel Postfach 10 20 80 D-44573 Castrop - Rauxel Bahnhofstraße 61-63 D-44575 Castrop - Rauxel (49-2305) 10 09-0 (49-2305) 10 09-49 AG Celle Postfach 11 04 D-29201 Celle Mühlenstraße 8 D-29221 Celle (49-5141) 206-0 (49-5141) 206-757 AG Cham Postfach 11 34 D-93401 Cham Kirchplatz 13 D-93413 Cham (49-9971) 990-27 (49-9971) 990-50 AG Chemnitz Postfach 524 D-09005 Chemnitz Fürstenstraße 21 D-09130 Chemnitz (49-371) 453-0 (49-371) 453-1155 AG Clausthal - Zellerfeld
jrc5516as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90686_a_91473]
-
RAUXEL 38889 CATTENSTEDT Amtsgericht WERNIGERODE 99887 CATTERFELD Amtsgericht GOTHA 06618 CAUERWITZ Amtsgericht NAUMBURG 04758 CAVERTITZ Amtsgericht OSCHATZ 09306 CEESEWITZ Amtsgericht HAINICHEN 29221 CELLE Amtsgericht CELLE 29223 CELLE Amtsgericht CELLE 29225 CELLE Amtsgericht CELLE 29227 CELLE Amtsgericht CELLE 29229 CELLE Amtsgericht CELLE 93413 CHAM Amtsgericht CHAM 93466 CHAMERAU Amtsgericht CHAM 56379 CHARLOTTENBERG Amtsgericht DIEZ 23992 CHARLOTTENFELDE Amtsgericht WISMAR 02829 CHARLOTTENHOF Amtsgericht GÖRLITZ 17349 CHARLOTTENHOF Amtsgericht NEUSTRELITZ 17398 CHARLOTTENHOF Amtsgericht ANKLAM 39590 CHARLOTTENHOF Amtsgericht STENDAL 18292 CHARLOTTENTHAL Amtsgericht GÜSTROW 39596 CHAUSSEEHAUS HASSEL Amtsgericht
jrc5516as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90686_a_91473]
-
86866 MICKHAUSEN Amtsgericht AUGSBURG 18519 MIDDELHAGEN Amtsgericht GRIMMEN 18586 MIDDELHAGEN Amtsgericht BERGEN 25938 MIDLUM Amtsgericht NIEBÜLL 27632 MIDLUM Amtsgericht LANGEN 17166 MIECKOW Amtsgericht GÜSTROW 56357 MIEHLEN Amtsgericht LAHNSTEIN 18239 MIEKENHAGEN Amtsgericht BAD DOBERAN 24848 MIELBERG Amtsgericht SCHLESWIG 29303 MIELE Amtsgericht CELLE 24247 MIELKENDORF Amtsgericht KIEL 56132 MIELLEN Amtsgericht LAHNSTEIN 04720 MIERA Amtsgericht DÖBELN 18276 MIERENDORF Amtsgericht GÜSTROW 83714 MIESBACH Amtsgericht MIESBACH 07819 MIESITZ Amtsgericht PÖSSNECK 39649 MIESTE Amtsgericht GARDELEGEN 39649 MIESTERHORST Amtsgericht KLÖTZE 36404 MIESWARZ Amtsgericht BAD SALZUNGEN 88487 MIETINGEN Amtsgericht
jrc5516as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90686_a_91473]
-
au încercat să prezinte o limbă purificată de elementele nelatine. Autorii dicționarului își descriu lucrarea astfel (în ortografia folosită de ei înșiși): "„Glossariu care coprinde vorbele d'in limb'a romana straine prin originea sau form'a loru, cumu si celle de origine indouiosa. Dupo insarcinarea data de Societatea academica romana”". Partea I, două volume mari de 1864 pagini, cuprinde numai cuvinte de origine latină, cele mai multe neintrate sau ieșite din limba română. Partea a II-a este un glosar de 584
August Treboniu Laurian () [Corola-website/Science/300767_a_302096]
-
Mihai și ceilalți membri ai Familiei Regale, parțial difuzate în cadrul emisiunii TVR „Ora Regelui”. În 1979 îi ia primul interviu din România lui Sergiu Celibidache, interviu care n-a fost difuzat decât în ianuarie 1990. La fel, spectacolul dedicat centenarului Cellei Delavrancea, din decembrie 1987, a văzut lumina micului ecran, tot în ianuarie 1990. În 1979 și 1984 a primit premiul Asociației Cineaștilor din România pentru două documentare consacrate picturii: „Creatorul și epoca sa: Margareta Sterian” și „Eternă bucurie-i frumusețea
Marilena Rotaru () [Corola-website/Science/298934_a_300263]
-
1978 președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, unde activează până în 1989. La 27 februarie 2003, Academia Română îl sărbătorește cu prilejul împlinirii vârstei de 100 de ani. Este al doilea artist român aflat în viață la sărbătorirea Centenarului său, după Cella Delavrancea. La sfârșitul vieții, s-a retras la Fălticeni, unde s-a ocupat de muzeul care adăpostește jumătate din operele sale și pe care Irimescu le-a donat orașului (aproximativ 300 sculpturi și 1000 desene), dând naștere astfel celei mai
Ion Irimescu () [Corola-website/Science/297727_a_299056]
-
încă din tinerețe pe Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Petre Țuțea, Petru Comarnescu, Marietta Sadova (soția lui Haig Acterian), și pe mulți alții din aceeași generație. A fost bună prietenă cu Marieta Rareș, Clody Berthola, pictorița Nuni Dona (nepoata Cellei Delavrancea), Alice Botez, Rori Nasta (soția actorului și regizorului Dan Nasta), pictorița Lucica Vasiliu etc. Se căsătorește (în 1954) cu tânărul actor Adrian Georgescu, dar căsătoria cu el o dezamăgește în asemenea măsură încât se cufundă într-o depresie severă
Jeni Acterian () [Corola-website/Science/302735_a_304064]
-
de Robert Hook în 1665 care făcea studii pe tulpini de plută folosind microscopul. Acesta a observat că materialul dat a fost împărțit în mai multe compartimente, egale ce semanau cu niste camarute. Acestea au primit numele de celule (lat. cella=camera) Antonie van Leeuwenhoek a observat primul organismele unicelulare într-o picătură de apă, folosind microscopul.Teoria celulară a fost enunțată pentru prima dată de Matthias Jakob Schleiden și Theodor Schwann în 1839. În 1858, Rudolf Virchow emite teoria sa
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
II cu melodia "Tu ești primăvara mea" de Florin Bogardo. În 1977, cântăreața obține premiul I la Festivalul Mamaia pentru "Un albastru infinit", compusă de Marcel Dragomir. În 1981 intră în distribuția musicalului "Corina" realizat de compozitorul Edmond Deda și Cella Tănăsescu după "Jocul de-a vacanța" (Mihail Sebastian), apoi "Fratele meu, Charles" (după comedia Școala bârfelilor de Richard Rinsley Sheridan) și "Adio femei". În 1985 apare în filmul "Rămășagul" regizat de Ion Popescu Gopo. De-a lungul carierei a reușit
Angela Similea () [Corola-website/Science/304097_a_305426]
-
fost descris de localnici ca fiind asurzitor, oribil de puternic, ca la prăbușirea unui avion. La ora 11:02 poliția a declarat stare de urgență, la 11:07 devenise urgență majoră, iar la ora 12:30 administrația județeană a districtului Celle a declarat starea de urgență catastrofală. După accident, cele opt vagoane din spatele trenului ocupau lungimea unuia singur. Peste o mie de angajați ai serviciilor de salvare, poliție, pompieri și ai serviciilor de descarcerare au sosit la fața locului. 37 de
Accidentul feroviar de la Eschede () [Corola-website/Science/312556_a_313885]
-
celor două țări și să pună în evidență interferențele spirituale ale celor două culturi. Apărută în condiții grafice deosebite, revista cuprindea articole semnate de personalități românești ca Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Tudor Arghezi, Matila Ghyka, K.H. Zambaccian, Al. O. Teodoreanu, Cella Delavrancea, Militza Pătrașcu dar și străine ca scriitorii Derek Patmore și Henry Baerlein sau jurnalistul Sir Arthur Beverley Baxter. Fărcășanu semna un important eseu intitulat "The sense of the new political regime of Romania". Din cauza izbucnirii războiului, revista și-a
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
7 noiembrie a aceluiași an cu premieră „Vânt de libertate” de Isaak Dunaevski. Pe scena teatrului din Splai și-au dăruit viață și munca scenei lirice românești, în genul operetei, nume de neuitat că: Ion Dacian, Silli Popescu,Puica Alexandrescu, Cella Tănăsescu, Valeria Rădulescu, Lilli Dușescu, Lucia Roic, Adriana Codreanu, Ștefi Pârvulescu, Virginica Romanovski, Marica Munteanu, Constantă Câmpeanu, Valli Niculescu, Maria Wauvrina, Migry Avram Nicolau, Nae Român, Bimbo Mărculescu, Toni Buiacici, George Hazgan, Tamara Buciuceanu, Tiberiu Simionescu - ce au impus publicului
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
în mod unanim în 1716. În timpul absențelor regelui puterea era trecută Consiliului de regență mai degrabă decât fiului său, George Augustus, Prinț de Wales. În vara anului 1727, George I a murit de apoplexie. Cu soția sa Sophia Dorothea de Celle a avut doi copii: George I a mai avut trei copii nelegitimi cu metresa sa, Melusine von der Schulenburg
George I al Marii Britanii () [Corola-website/Science/310769_a_312098]
-
zeu. Templul putea fi în două planuri: dreptunghiular(perioada arhaică), dar cel mai adesea fiind construit în plan circular sau tholos(clasicismul târziu). Templul în plan dreptunghiular este alcătuit dintr-o singură cameră sau 3 camere, pronausul(sau vestibulul), naosul(cella), și opistodomul(sau camera tezaurului). Camera statuii zeului numită cella se desprinde dintre vechiul megaron micenian(sala centrală a palatului). În funcție de numărul și așezarea coloanelor, templele se deosebesc putând fi: aptere(fără coloane pe laturile lungi, prostil(cu coloane în fața
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
dar cel mai adesea fiind construit în plan circular sau tholos(clasicismul târziu). Templul în plan dreptunghiular este alcătuit dintr-o singură cameră sau 3 camere, pronausul(sau vestibulul), naosul(cella), și opistodomul(sau camera tezaurului). Camera statuii zeului numită cella se desprinde dintre vechiul megaron micenian(sala centrală a palatului). În funcție de numărul și așezarea coloanelor, templele se deosebesc putând fi: aptere(fără coloane pe laturile lungi, prostil(cu coloane în fața templului, amfiprostil(coloane în față și în spatele templului) și periptere
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
centauri și lapiți au fost cele mai bine păstrate până în zilele noastre. Fiecare metopă prezintă câte două personaje, Fidas înfățișându-le realizând o varietate de mișcări și atitudini având o bună corelare între acțiunile personajelor și expresivitatea chipurilor lor. În interiorul cellei găsim o friză realizată în bazorelief reprezentând „Procesiunea Panntheneelor” cu ocazia festivitățiilor de sărbătorire a întemeierii cetății Atena. Astfel putem admira cum zeiței protectoare i se aduce în dar un văl imensnumit Peplos, țesut special pentru ea de fecioarele ateniene
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
iunie 1902. În 1904 a avut loc premiera Simfoniei nr. 5 în Köln iar în 1906 a avut loc premiera Simfoniei nr. 6, la Essen. Patru dintre "Rückert-Lieder" și "Kindertotenlieder" au avut premiera la Viena, pe 29 ianuarie 1905. În timpul cellei de a doua stagiuni ale sale de la Viena, Mahler a achiziționat un apartament modern pe "Auenbruggerstrasse" și a construit o vilă de vară pe terenul pe care l-a achiziționat, lângă noul său studio de compoziție de la Maiernigg. În noiembrie
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
și prieten apropiat al lui George Enescu. În perioada 1962-1964 studiază la "Conservatorul Rimski-Korsakov" din Sankt Petersburg, la clasa profesoarei Tatiana Kravcenko. Între 1965-1967 își continuă studiile la Universitatea Natională de Muzică din București, unde din 1966 studiază sub îndrumarea Cellei Delavrancea, cu care va colabora și cu care va stabili o prietenie artistică de lungă durată. Între 1969-1970, la recomandarea lui Mihail Jora, primește Bursa Herder și studiază la Academia de Muzica din Viena (clasa profesorului Richard Hauser). Datorită refuzului
Dan Grigore () [Corola-website/Science/305531_a_306860]
-
o bursă acordată de Principesa Maria Cantacuzino-Enescu, capătă dreptul de a folosi pianul lui George Enescu. Este laureat al Concursului internațional "George Enescu", la edițiile din 1961 și 1967. În 1968 este laureat al Concursului internațional de pian de la Montreal. Cella Delavrancea, printr-o serie de articole entuziaste, îl face cunoscut într-o perioadă în care era ignorat de criticii oficiali. Reputația sa este în continuă creștere și primește numeroase invitații, atât în Europa de Vest, cât și în Est. Marginalizat de regimul
Dan Grigore () [Corola-website/Science/305531_a_306860]
-
ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat " Pe firul de păianjen al memoriei". Născută la 22 octombrie 1907 în Constanța, într-o familie de vechi dobrogeni, Cella Marcoff, cunoscută sub pseudonimul , dupa numele bunicului Serghi Marcoff, de origine bulgară, scriitoarea va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește: "M-am născut la Constanța, într-o casă de pe strada Mării, și prezența
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
trimite ziarelor "Gazeta", de sub direcția lui Ion Pas, și "Reporter" un număr de reportaje și cronici teatrale, care s-au bucurat de mult succes. Primul său reportaj era intitulat "Week end în Bucegi". Aceste prime publicații aveau să-i deschidă Cellei Serghi perspectiva permanentei munci literare. În 1937 apare în "Revista fundațiilor" primul fragment din romanul "Pînza de păianjen", intitulat "Cele dintâi nedumeriri". Debutul este remarcabil, lucrarea fiind apreciată de Camil Petrescu și Alexandru Rosetti. De fapt, Camil Petrescu o și
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
de Camil Petrescu și Alexandru Rosetti. De fapt, Camil Petrescu o și determinase să scrie, după cum mărturisește scriitoarea. Romanul în manuscris fusese citit în 1936 de Mihail Sebastian, care l-a recomandat lui Liviu Rebreanu. Se poate spune că talentul Cellei Serghi s-a afirmat odată cu apariția acestui roman. Așa se face că prima lucrare a autoarei a fost recomandată publicului de trei mari scriitori: Camil Petrescu, Liviu Rebreanu și Mihail Sebastian. Romanul a apărut cu o banderolă pe care scria
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
o banderolă pe care scria: "Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Mihail Sebastian au recomandat Editurii acest roman". Despre întâlnirea cu autorul lui "Ion" și clipa când punându-i mâna pe umăr i-a spus cu toată gravitatea "ești un scriitor", Cella Serghi își amintește întotdeauna cu emoție. De acum înainte, scriitoarea își trasează hotărât drumul spre cariera ei literară. Este chemată să publice în "Viața românească" și "Revista Fundațiilor" de Mihai Ralea, D. I. Suchianu și Al. Rosetti, iar Eugen Lovinescuo invită
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
să citească fragmente în grupul studenților români, fapt relatat în volumul "Mirona", care cuprinde foarte multe elemente autobiografice. Lecturile în grup sunt stimulente pentru autoare, așa cum erau și citirile la "Sburătorul" pentru Hortensia Papadat Bengescu, cu care creația literară a Cellei Serghi are tangențe. În 1945 e secretara Universității libere populare. După 1945 publică articole și schițe în revistele "Femeia", "Flacăra", "Viața românească". Romanele sale - toate bine primite de cititori, au cunoscut câte trei și patru ediții. Retipăririle confirmă odată mai
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]