1,403 matches
-
realizării propriu-zise a acțiunii ei nu au avut acces la tema cercetării. În acest context, etnometodologia reclamă implicarea angajaților în cercetare și considerarea lor drept experți în fenomenul studiat. Angajații sunt cei care construiesc realitatea analizată, nu observatorul/cercetătorul, iar centrarea pe acesta din urmă reprezintă în sine o sursă de eroare. c) Etnometodologia urmărește "să privească" și "să spună", iar persoana care "spune" (cercetătorul) trebuie să fie pregătită și să cunoască cadrul cercetat la fel de bine ca și persoana observată. d
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și alegere (un exemplu românesc este Dan Petrescu). Performanțele sportive depind de conducători: cu talent (abilități, atitudini, practici, cunoștințe), cu speciale calități psihice (intuiție, curaj, devotament), cu speciale calități sociale (abilitatea de a relaționa, de a comunica, asumarea riscului), de centrarea pe obiectivele de factor uman - lider, (Dan Petrescu a fost un organizator, ce a obținut performanțe și succes prin strategie proprie; Dan Petrescu a controlat situațiile limită ale echipei Unirea Urziceni, și-a asumat riscul de a lupta cu echipe
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
autoritatea rațional legală (autoritatea politică). Sistemul sportiv este reprezentat de performanțele sportive, care depind: -de contextul social (Dan Petrescu, lider carismatic a fost sportiv, antrenor, manager), -de orientarea situațională (Dan Petrescu a fost fotbalist și manager de lungă durată), -de centrarea pe obiectivele concrete (Dan Petrescu a fost fotbalist și manager de lungă durată în acțiunea probei de fotbal). Masca sportivă începe cu noua formă a trupului format biologic altfel, reprezintă întâi un mod: -al luptei sportivului cu o formă inițială
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
disciplinei educație plastică. A. Necesitatea orientării disciplinei Educație plastică către activități interactive, interdisciplinare, desfășurate în mediul muzeal în concordanță cu tendințele manifestate în plan european de integrare a educației într-un sistem instituțional cu care aceasta întreține relații funcționale 12: centrarea activităților artistico plastice pe componenta practic aplicativă, prin exemplul concret oferit de muzeu ca "ansamblu viu de mijloace de învățămînt"; îndeplinirea obiectivelor cadru și a obiectivelor de referință stabilite prin Programele școlare, în contextul unei autentice pregătiri generale și de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
traume, afectează schemele cognitive ale specialistului, identitatea sa, credințele și spiritualitatea (Pearlman & Saakvitne, 1995). Cele două constructe se suprapun, fără însă a deveni identice. Pearlman și Saakvitne (1995) susțin că unele simptome sunt comune, dar că traumatismul vicariant diferă prin centrare și context, abordând individul ca întreg în relație cu tot cadrul și înțelesurile subiective ale traumei implicate. Conceptualizarea stresului traumatic secundar se centrează asupra simptomelor observabile și deși recunoaște contextul și etiologia, le acordă o atenție mai scăzută. Deși Figley
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
reținut: acționarea la momentul potrivit; a nu acționa pripit, prematur; • căutarea de susținere instrumentală: căutarea de informații, sfaturi, asistență. În cadrul burnout-ului orientat asupra emoțiilor au distins între: • căutarea de susținere socială: căutarea de susținere morală, înțelegere și compasiune; • împărtășirea emoțiilor: centrarea asupra distresului resimțit și împărtășirea lui pentru diminuarea presiunii; • dezangajarea comportamentală: reducerea eforturilor de a face față factorului de stres; • dezangajare mentală: antrenarea în activități menite să reorienteze atenția de la problema stresantă; • recadrarea pozitivă: reevaluarea pozitivă a situației cu schimbarea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a delincvenței, încearcă să explice în ce măsură omul dispune de o capacitate intelectivă, afectivă, volitivă, capabilă să mențină un echilibru între satisfacerea necesităților gen nevoi, aspirații, interese și mijloacele legitime de realizare a acestora. Pentru definirea delincveței în unele analize teoretice centrarea se realizează pe conceptul de imaturitate socială, care generează comportamentul delincvent. Insuficiența maturizare socială este sugerată de dificultățile de integrare socială, de starea de conflict cu cerințele unui anumit sistem valoric normativ, care destructurează raporturile sociale. De pe aceste poziții de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tulburări ale memoriei de semnificație. Atașat de trecut, represiunea sentimentelor, închidere în sine, reținere. Angoasă în fața vieții reale, reverie. Fragilitate, vulnerabilitate, dificultăți de relaționare. Eul intim Agățare de trecut, teamă de contacte, închidere în sine. Regresie, anxietate. Nevoie de apreciere, centrare pe sine. Căutare și proiectare spre viitor, imaginație, lipsa simțului realului, cenzurare, superficialitate. Aspirații, nevoi, dorințe Nivel reactiv disproporționat, tendințe de deformare a realității, tulburări ale memoriei de semnificație, angoasă în fața realității, exaltare. Predominarea principiului plăcerii, naiv. Slabă facultate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nevoi, dorințe Nivel reactiv disproporționat, tendințe de deformare a realității, tulburări ale memoriei de semnificație, angoasă în fața realității, exaltare. Predominarea principiului plăcerii, naiv. Slabă facultate de obiectivare, inhibiții, agitație. Nevoia de schimbare, confuzie. Preocupări sexuale (lipsă de încredere în sine, centrare pe sine). Dificultăți de relaționare. Lipsă de identificare cu tatăl, dificultăți de autopercepție. Nevoie de apreciere și sprijin. Lipsă de implicare afectivă, regresie afectivă, indiferență față de relațiile afective resimțite neplăcut. Rezistențe. Eu vă sunt călăuza. Cât sunteți în carte, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
el eșuează în clișeele critice ale anilor ’60-’70: „tragedia” generată de „neîncrederea torturantă în posibilitatea realei comunicări” și determinisme de genul: „Asumîndu-și tragedia, Urmuz a ajuns la sinucidere, criza culturală declanșînd, în cazul său, una existențială”. Este evidențiată modernitatea centrării pe „text” și pe evitarea sugestiei în favoarea numirii directe: „Sfera conotativă... este preferată celei denotative, vizarea permanentă a textului fiind simptomul cel mai clar de modernitate”, însă e speculată abuziv intenționalitatea auctorială („efectul grotesc scontat de autor”). „Morala fabulei urmuziene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
marginile vieții ai senzația că nu mai ești stăpân pe viața din tine, că subiectivitatea este o iluzie și că în tine se agită forțe de care n-ai nici o răspundere, a căror evoluție n-are nici o legătură cu o centrare personală, cu un ritm definit și individualizat. La marginile vieții ce nu este prilej de moarte? Mori din cauza a tot ce există și a tot ce nu există. Fiecare trăire este, în acest caz, un salt în neant. Când tot
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
supraviețuirea unei mentalități comuniste 146 Factori extrinseci 2: foștii comuniști 147 Factori extrinseci 3: securiștii 148 Factori extrinseci 4: caracterul poporului român/mentalități consolidate de o istorie negativă a poporului român 149 Factori extrinseci 5: imoralitate, individualism, corupție 150 Explicarea centrării pe factorii extrinseci 150 Mass-media în tranziție 152 Mass-media și mecanismele democrației 152 Mass-media și voluptatea eșecului 155 Capitolul 8 - Spre o teorie explicativă a tranziției 158 Opțiunile strategice ca factori explicativi ai eșecurilor tranziției 158 Elemente pentru construirea unei
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
crea un consens larg asupra procesului post-Ceaușescu. Toți actorii voiau democrație, participare, modernizare, eliminarea formelor dictatoriale și iraționale de administrare a societății. Valorile democrației erau incontestabile. În locul conflictelor și suspiciunilor, al divizării în tabere adverse și, în mod special, al centrării obsesive pe identificarea și pedepsirea celor responsabili din trecut, se prefera înscrierea pe calea schimbărilor cu o colectivitate unită de valorile fundamentale ale democrației și participării. Mizând pe un larg consens de schimbare, dialogul și tehnicile democratice puteau evita segmentarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
produsă prin mecanismele democrației, ale confruntării între ideologii. În plus, neangajându-se de la început într-o polemică cu programul comunist, se evita posibila reacție brutală a acestuia. Căderea lui Ceaușescu, în contextul căderii întregului sistem comunist, a conferit preponderență strategiei centrării pe procesul democratic. Eliberată de Ceaușescu, în contextul prăbușirii întregului sistem comunist, populația a început să se simtă liberă să exploreze direcțiile unei schimbări sociale globale. • Strategia revenirii la modelul occidental. În contextul schimbărilor internaționale rapide, opțiunea pentru integrarea în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
căuta să se țină departe de domeniile legate de programul comunist de reconstrucție socială, pretinzând, de regulă, că îl servește; • sociologia de orientare reformistă, având ca obiectiv promovarea proceselor de schimbare a societății comuniste existente, pe direcțiile modernizării, raționalizării, democratizării, centrării pe nevoile populației: și această sociologie se inspira masiv din sociologia occidentală. În sociologia românească dezvoltată cu multe dificultăți în regimul socialist, găsim toate aceste orientări (Zamfir, 2001). Relansarea sociologiei în România la mijlocul anilor ’60 s-a făcut sub promisiunea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și stări negative. Această realitate urma să fie schimbată, din aproape în aproape, într-o direcție puțin specificată structural, dar caracterizată prin modernizare, infuzie de raționalitate și știință, asimilare a tehnologiei moderne și a inovațiilor sociale ale Occidentului, democratizare și centrare pe nevoile populației. S-a manifestat o predilecție specială pentru asimilarea acelor teme occidentale care ofereau deschideri de promovare a unor orientări reformiste, cu intenția de a forța schimbarea treptată: sociologia organizațiilor, a comunităților umane, a calității vieții, psihologia socială
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
paradigmă distinctă, centrată pe programul reformei sociale, substanțial diferită de sociologia occidentală. Cadrul de referință al sociologiei acestor societăți era exemplaritatea societății occidentale. În raport cu acesta, sunt identificate „rămânerile în urmă”, „decalajele”, situațiile de „subdezvoltare” care trebuie lichidate. Nu este întâmplătoare centrarea analizei Școlii sociologice de la București pe sat, zona cea mai „rămasă în urmă” a societății românești. Adoptând un program de implicare activă în schimbare, sociologia se centra pe identificarea modalităților de acțiune care să lichideze subdezvoltarea: suportul pentru reforma instituțiilor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a opțiunilor strategice a fost de la început o preocupare centrală a tuturor actorilor. Cine este în poziția cea mai bună de a realiza o asemenea evaluare? Cunoașterea instituțională, dezvoltată de instituțiile implicate în elaborarea strategiei tranziției, este caracterizată printr-o centrare continuă, declarată pe examinarea strategiei tranziției dintr-o perspectivă cognitivă. Științele sociale sectoriale dezvoltă și ele analize din această perspectivă. Economia evaluează corectitudinea strategiei restructurării economiei. Științele politice evaluează opțiunile de schimbare a sistemului politic. Sociologia prezintă, din acest punct
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Mișcarea sindicală, foarte puternică în România, a fost un factor important de presiune pentru menținerea locurilor de muncă. Nu cred însă că acesta a fost elementul-cheie. În realitate, s-a produs o alianță între tehnocrația economică și sindicate, cu o centrare excesivă pe menținerea întreprinderilor existente, pe fondul unei lipse cronice a unei strategii clare de relansare economică. Susținerea masivă a economiei de stat satisfăcea simultan interesele tehnocrației și ale salariaților. În fapt, politica destul de confuză de susținere a economiei, pe lângă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
valori, tensiuni între structurile noi și cele vechi, incoerențe în noul sistem, inclusiv competență insuficientă pentru realizarea schimbărilor care nu au mai fost experimentate în istorie. Acceptarea inevitabilității costurilor este o componentă importantă a unei strategii eficace de schimbare. Dimpotrivă, centrarea pe dificultăți demoralizează, scade motivația angajării în procesul de schimbare, generează tensiuni sociale. Neasumarea costurilor are deci efecte negative, paralizante asupra schimbării, generând costuri posibil mai mari, pe termen mediu și lung: angajare în schimbare, stopare a promovării schimbării, reîntoarceri
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
special pe o înțelegere insuficientă a proceselor de schimbare, la care se adaugă și rămășițe ale unei mentalități comuniste. Colectivitatea este caracterizată printr-o ruptură între acceptarea abstractă a modelului occidental și neacceptare, din cauza neînțelegerii necesității sacrificiilor, dar și a centrării pe interesele imediate. Populația nu este coaptă pentru a înțelege și sprijini schimbările, nu pentru că nu le-ar accepta, ci pentru că se află mai mult sub presiunea dificultăților de zi cu zi. Un politician a taxat-o cu ștampila stupid
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
unei probleme sociale e de natură a estima o creștere a ei mai mare decât este ea reală. Am putea chiar formula ipoteza că dimensiunea reală a corupției, datorită măsurilor luate în ultima perioadă de timp, s-a diminuat. Explicarea centrării pe factorii extrinsecitc "Explicarea centrării pe factorii extrinseci" Invocarea accentuată a factorilor extrinseci în explicarea dificultăților tranziției nu reprezintă rezultatul constatării empirice a gradului de intervenție a acestora, ci mai mult o concluzie logică a unei configurații teoretice: cum se
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
natură a estima o creștere a ei mai mare decât este ea reală. Am putea chiar formula ipoteza că dimensiunea reală a corupției, datorită măsurilor luate în ultima perioadă de timp, s-a diminuat. Explicarea centrării pe factorii extrinsecitc "Explicarea centrării pe factorii extrinseci" Invocarea accentuată a factorilor extrinseci în explicarea dificultăților tranziției nu reprezintă rezultatul constatării empirice a gradului de intervenție a acestora, ci mai mult o concluzie logică a unei configurații teoretice: cum se pot explica gravele rezultate negative
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ar fi fost cele așteptate, dacă nu ar fi intervenit o serie de factori exteriori; dificultățile sunt induse din afară. Dincolo de corectitudinea sa parțială, explicarea dificultăților prin factori extrinseci reprezintă o schemă defensiv-justificativă a strategiei adoptate, nucleul ideologic al acesteia. Centrarea pe explicații extrinseci are funcția de a absorbi incertitudinea față de calitatea strategiei alese, de a respinge criticile și a elimina explorarea alternativelor. În acest fel se realizează o acceptare colectivă a unui proces de schimbare devenit tot mai accentuat frustrant
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
efect maxim dac..., în timpul practic...rii ei, se asociaz... și cu pronunțarea unei mantre, în special Om mani padme hum. Mudra lui Buddha Este foarte des folosit... de practicanții artelor marțiale chinezești, în special a formelor interne, aducând cu sine centrare, echilibru și amplificare a puterii de concentrare. Această deschide și amplific... fluxul de lumin... c...tre chakra inimii, ajutând la deblocarea să. INCLUDEPICTURE "http://www.reiki.nu/treatment/healing/mudra/handsmilings.jpg" \* MERGEFORMATINET Mudra lui Buddha zâmbind. Aceast... mudr... are
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]