910 matches
-
ale artei contemporane. O expoziție intitulată Jasper Johns: gri, organizată de Muzeul Metropolitan și Institutul de Artă din Chicago, a inclus mai bine de 130 de lucrări, cele mai multe traversând granițele dintre pictură, grafică, desen și sculptură. Curatorii manifestării argumentează că cenușiul nu este doar un pigment intens folosit de artistul american de-a lungul întregii sale cariere, ci și un vehicul cu ajutorul căruia Johns meditează pe marginea naturii și semnificației ideii de culoare în general și a absenței ei în particular
Nuanțe de cenușiu by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7528_a_8853]
-
mai bună (și în cea mai productivă!) descendentă bacoviană. Prozele din cartea publicată în acest an confirmă: oameni obișnuiți, tipologii comune - albe -, nimic senzațional decît, poate, omenescul lor (Doi plopi), tot ce pare "ciudat" se topește imediat în banalitate, în cenușiu, în amorf, într-o pastă pe care încearcă s-o testeze un ochi expert ce știe să identifice proza, ficțiunea, acolo unde pare a nu fi nimic (Inserare cu pești); deseori, scenariul e astfel: "Păi să-ți spun eu, care
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
împăcări cu lumea (ca și cu soarta-i ca atare), a unei resemnări firești, ce e un fel de oboseală a simțurilor și a cărnii. Adrian Bodnaru pare-a scrie "la spartul nunții, în cămară", la ceasul zorilor mahmuri, în cenușiu și abandon. Universu-i este unul familiar, anodin, prozaic, fără "glorie", - dar, ca în poezia lui Bacovia, generator al unei atmosfere stranii și înlănțuitoare, aproape magice, de neuitat. (Ș.F.) Alunecă vinul: bătrân uituc sub lumină. Se zbate cu fața la păsări sărace
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
Irina Marin Luciditate și "cenușiu" literar Format la cenaclurile studențești de dinainte de 1989, Cătălin Țîrlea "promitea". Din păcate, după un debut bine primit de critică, prozatorul nu a mai evoluat. Ultima lui carte, Suburbanele Bucureștilor urmate de nuvela Fratele meu geamăn, confirmă această constatare. În urma
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
mod cât se poate de simplu și convențional, se prezintă eroul și unele date ale problemei care organizează conflictul, finalul este un adevărat abandon în mijlocul tabloului, fie straniu, fie burlesc. Ruptura bruscă a faliilor narațiunii are menirea de a submina "cenușiul" printr-o ironie camuflată. Această opțiune este mai de efect decât alternativa unor concluzii moralizatoare sau a unei banale incisivități. O lume fără destin, fără cap, promisiune a conservării cadrelor, continuă să existe nestingherită. Din acest punct de vedere, n-
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
salvează într-o oarecare măsură banalitatea meditațiilor. Totul este pus sub semnul predestinării, totul depinde în viață de noroc sau ghinion. Evident, o asemenea concepție a imposibilității omului de a-și determina oricât de puțin existența nu poate suporta decât "cenușiul". "Versiunea ultraconcentrată a unui roman posibil" (Nicolae Bârna), este povestea unor gemeni monozigoți perfecți care, în ciuda unui puternic atașament, sfârșesc tragic, unul dintre ei, într-o clipă de inconștiență, omorându-și fratele. Finalul lasă să se înțeleagă că motivul ar
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
puțin răsucite, a căror lungime nu trece peste cinci centimetri". Gazela Spekei sau Naso este numită astfel "din cauza unei mici ridicături ce are la vîrful nasului și prin care se deosibește de gazela Pelțini". Măgarii somalezi sînt "de un color cenușiu, cu o linie negricioasă de-a lungul spinării și puține dungi negre pe partea superioară a picioarelor, avînd talia unui cal mijlociu și urechile de o lungime extraordinară". Gazela Walleri are un gît foarte lung, care o face să semene
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
ceasuri de nimic, și nu i s-a mișcat un mușchi! Este că are cel mai bun antrenament la plictiseală pe lagăr? (Cuvinte, cuvinte. Spuse atunci, auzite în amintire, azi! Aud și gust gustul plicitiselii de atunci. Zilnic, gustul de cenușiu, de adormitor, și pasiv și opac. Cum am putut să-l uit? Era mereu prezent, cum era și gustul rușinii. Fuseserăm trădați, fuseserăm învinși, și după trădare și înfrângere, ni se lăsase limba ca să spună laude învingătorilor, și să se
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
drum de fier? Pavaj Mi-au simțit mirosul m-au lăsat să privesc morișca de la răscrucea străzilor pavate mi-au explicat de unde bate vântul în ziua aceasta de noiembrie mi-au arătat catedrala gotică ce-și trimite lumina departe prin cenușiul ploii. Mi-au observat zbârciturile de pe gât mi-au povestit despre fecioarele renovate din biserica Sfânta Hedwiga m-au fotografiat lângă statuia medievală care avea pungi sub ochi mi-au spus să nu calc nici un fir de iarbă germană. Mi-
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
fierbinte Sub razele reci. Mîna îmi îngheață. Cînd o cuprind Mi se aburește răsuflarea. Stalactite la marginea cîmpiei Valuri de gheață Ghețari Si eu implorînd Piatra fierbinte în razele reci ale lunii Cu chiciura în gene Cu gura lipită de cenușiul înghețat. Semne Umbroase, genele tale bat aripi Peste obrajii mei Laolaltă - semnele faste - în umbra mîinii mele Altă umbră Bucuria Sfidează Viețile noastre Semnele faste Sunt așezate Nu ne vom pierde Unul de altul. în derivă Se strînge peste mine
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/6209_a_7534]
-
derivă amețitoare Nici nu știam că mai găsesc o poartă Ce se-ngustează tot mai mult Pînă ce corpul meu șerpesc mă lasă Prinsă-ntre orizonturi ce se strîng Pe pielea mea, întocmai ca o plasă. Cu gura lipită de cenușiul înghețat Piatra strălucește în lumina lunii Chipul Său necunoscut Revolta La auzul greierilor în șanț Ai trei gropi umbroase Acoperite cu crengi Si iarbă Unde cîntă greierii Locuința ta e pe un mal alb E pe un abur lăptos Visat
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/6209_a_7534]
-
primitiv, el dovedea o înțelegere destul de clară a fenomenelor. Obsesia sa era însă ca nu cumva lucrurile să meargă bine. Dincolo de ideologie, întrevezi profilul moral al unui individ măcinat de resentimente, al unui primitiv pentru care singura culoare acceptabilă era cenușiul. El avea plăceri cvasisexuale în a ciunti instituții, a dărâma clădiri istorice, a distruge entități care funcționau. Așadar, mitul „dezinformării” la care „omul bine intenționat” ar fi fost supus de aparatul de partid nu e decât o vorbărie goală. Ceaușescu
Un ins infect și bine informat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3392_a_4717]
-
-i voi aparține vreodată în întregime. Vreau să iubesc poporul, țara, istoria și cultura ei, dar nu-mi reușește decât în parte. Sunt multe care nu-mi plac și care mă limitează. Regret precauția, empirismul, insularitatea, sistemul de clase, apăsarea, cenușiul general. Dar Anglia e și țara excentricilor, proiectelor eroice nebunești, invențiilor extraordinare, a unei remarcabile toleranțe. Oferă adăpost și stabilitate multora, inclusiv mie. în A Greek Musée descrii viața ca pe o 'notă de subsol/ la o literatură nescrisă.' De
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
sau cel din Repulsion (1965), cel din thriller-ul Frantic (1988), dar și cel din Chinatown (1974). Regizorul polonez este un subtil creator de atmosferă, spațul a fost atent selectat, drumuri care duc în pădure, o vilă pe malul mării, cenușiul pluvial asortat unei serii de griuri, o mare agitată, faleze de nisip, prezența bodyguarzilor cu fețele lor pe care se citește o brutalitate calmă și o încăpățânare de metodist, și toate acestea cu fiorul de senzualitate lucidă al unei femei
Scriitorii și fantomele de hârtie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6201_a_7526]
-
în vedere o lucrare pe care o putem povesti așa: Într-un câmp de iarbă proaspătă au năvălit hamsterii albi să o pască. În fundal, într-un orizont foarte îndepărtat, se profilează un oraș de câmpie, cu blocuri strivite de cenușiu și mediocritate. Turma cea albă a hamsterilor ar putea fi șobolanii scăpați din subsolurile de la orizont, purificați de natura dezlănțuită a pădurii de iarbă. De-abia de aici încolo, fabula începe să croșeteze întâmplări cu animale, parcă degenerate de un
Vara în care am intrat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5454_a_6779]
-
și romanii, rețeta rămînînd de-atunci și pînă azi aceeași: pîine și circ. Alimentele trebuie să fie ieftine, mass media captivantă iar literatura este bine să fie așa cum publicul comod o dorește: o sursă de divertisment, aptă să sustragăatenția de la cenușiul vieții de zi cu zi. De filozofie academică, marele public nu pare a mai avea, cel puțin acum, prea multă nevoie. Dacă nu sunt buni oratori sau moderatori, dispuși la frecvente apariții publice, filozofii nu-și prea pot răspîndi cărțile
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
Cînd am întîlnit-o pe Margriet de Moor, în urmă cu trei ani, ea era deja autoarea unui volum de debut tradus în 20 de limbi, vîndut în Germania într-un tiraj ce depășea 320 de mii de exemplare (Mai întîi cenușiu, apoi alb și pe urmă albastru), a unui roman imediat următor (Virtuosul) care făcea senzație determinîndu-i pe unii critici să-l compare cu Despre iubire și alți demoni al lui Gabriel García Márquez, a unei culegeri de 15 povestiri grupate
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
ca și lectura unei cărți nu este doar o afacere a intelectualului; ele reclamă și o anumită naturalețe, nonșalanță. Totuși proza dvs. este foarte precis elaborată, asemenea structurilor unei compoziții muzicale. Iată doar un exemplu: Magda, eroina din Mai întîi cenușiu, apoi alb, apoi albastru, este o străină, cu adevărat o străină, în sat. Mama ei era cehă, tatăl german de origine evreiască, ea trăiește într-un sat olandez, după ce o vreme a trăit în Canada. Și, culmea, se împrietenește cu
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
legendelor și credințelor europene, mai vechi sau mai recente, dar se naște deopotrivă din vacuitatea zilelor și din deriva psihologică a personajelor. Este vorba așadar despre o povestire care acumulează detalii minuțios descrise din viața reală, în genere din zona cenușiului, dar și a sordidului cotidian, pentru a face posibilă, la momentul oportun, erupța accidentului supranatural. Astfel, deși începem să bănuim evoluția spre neobișnuit a povestirii încă de la primele capitole, de-abia capitolul al treisprezecelea al romanului (din totalul de douăzecișicinci
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
fixă din revista "Suplimentul de cultură." Dacă textele din prima secțiune au o mai mare miză existențială - fapt explicabil și din experiența limită trăită de autoare - cele din partea a doua pun accentul pe mici întâmplări din viața cotidiană, menite, în cenușiul cotidian, să readucă zâmbetul pe buze și bucuria în suflet. Adriana Babeți a învățat de la Mihai Șora să se bucure de ceea ce venerabilul filosof numește în textele sale "sarea pământului." Ca și Mihai Șora, ea știe că fiecare zi trăită
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
se schimbă în ochii tăi și în slava șovăielnică a crudului april. În Jurnalul meteorologic din 1952 apar și trei însemnări din aprilie (zilele de 6, 10 și 19) : "Acoperit, cenușiu, tern, stătut, mort. Apoi fugă de nori cenușii pe cenușiu și, o clipă, o dulce, blîndă, caldă lumină evadată peste arbori". Sau: "Nori albi-cenușii în mișcare pe cerul întunecat, omogen, atît de adînc încît părea senin, seninul unui cer pentru întotdeauna cenușiu". Și, în sfîrșit: "Lungi șiruri paralele de cumuluși
Calendar Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9716_a_11041]
-
al doliului. Departe de bătăliile ideologice, autorii Encliclopediei ce avea în denumire și cuvântul raisonné spun lucrurile direct: doliul este o formulă intens ritualizată, identificabilă atât la nivelul coloristicii (albul la chinezi, albastrul sau violetul în Turcia, galbenul în Egipt, cenușiul în Etiopia), cât și în privința protocolului social: una e doliul pentru prinț, alta pentru cerșetor! Culorile însele au semnificații diferite în funcție de conotația stabilită geografic. Nu e singura trăsătură distinctivă. În vechime, popoarele orientale își tăiau, în semn de doliu, părul
Mic tratat despre doliu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6987_a_8312]
-
sparg rutina, și mai nou în roman (Maramureș), unde cultivă un coeficient de fenomenal în albia unei simplități și transparențe premeditate a narării. Apoi, la altă extremă, Mircea Cărtărescu care transfigurează, printr-o jerbă multicoloră și o imagistică abundentă, un cenușiu plat, reînviind cartiere ale Bucureștiului. Fără să se teamă de contrast alternează aceste evocări cu scufundări în straniu, cum ar fi conjurația mormolocilor nevăzători și cu raiduri în lupanare exotice, cu exhibiții sexuale (Orbitor). În acest avînt de depășire a
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
d., iar personajele lui sunt, în special, studenți naivi, gazetari și țărani din satele marcate puternic de mentalitatea și aberantele reforme comuniste peste care, acum, s-au așezat kitchos și elementele lumii capitaliste. Studenții îmbrăcați țipător, atât de contrastant cu cenușiul vieții din sătucul înglodat în noroi, și căutând o nuntă care s-a amânat fără știrea lor par desprinși din filmele lui Kusturica. Anatol Moraru surprinde foarte bine și potențează stilistic contrastele de care - se vede clar - naratorul se simte
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
oameni deștepți și talentați (și nu arareori bizari) și să dai "bunul de tipar" pe rodul muncii de o săptămână sau o lună. O revistă joacă în viața comunității rolul drojdiei în aluat: dă consistență, gust și o indescriptibilă savoare cenușiului trudei de fiecare zi. Ceva misterios iradiază din orice redacție, trecând prin ziduri și peste clădiri. Chiar dacă auzim tot mai des lamentări că au dispărut cititorii, că tirajele sunt mici, că mizeria din jur și vulgaritatea sufocă totul, cred că
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]