7,540 matches
-
arendașii ignari, impostorii începeau cu Eminescu, spre a-l continuă peste doi ani cu Caragiale, un proces de deturnare și demolare a literaturii române, proces care, domolindu-se în perioada 1965-1971, n-avea să înceteze decît odată cu abolirea reală a cenzurii, în decembrie 1989. Numai o conștiință de rea-credință ar putea vedea o concordanță cît de vagă, o contingenta cît de aproximativa, între "reconsiderările" ideologice, în realitate falsuri primitive, impuse în chip obligatoriu de către purtătorii de cuvînt ai oficialității comuniste, și
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Franța pe naistul Gh. Zamfir și formația să, în Franța și Elveția, recoltînd mari succese. De acum încolo, cam o dată la doi ani, soții Brauner capătă aprobare de pașaport pentru plecări în străinătate. În 1979 îi apare, greu mutilat de cenzură, volumul Să auzi cum crește iarbă. Noica, citindu-l, i-a scris, în februarie 1980, din Păltiniș: "Dragul meu Harry. Ți-am citit cu mare sete și cu multă mirare cartea. Este o carte nebună și adevărată, așa cum ți-a
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
opresiv dar necesar), e împinsă dincolo de limitele normalului. Istoria pare să rămînă un spațiu al majusculelor și al clișeelor, al dogmelor de nediscutat. De fapt, discursul istoric idealizat și regretat a cel impus de manuale în timpul mai multor decenii de cenzură și presiune ideologică - cuprindea două elemente importante, reunite sau alternative: vagul abstract și emfaza sentimentală; ambele asigurau solemnitatea i. Schimbările de paradigmă ale științei istorice au rămas deocamdată fără efect la nivelul percepției publice. Orice modalizare și relativizare și mai
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
a lungul timpului șansă regizorilor de a crea momente spectacologice de referință. În 1964, Lucian Pintilie monta la Bulandra Prostii sub clar de luna și Dinu Cernescu punea în scenă la Comedie Somnoroasa aventură. Între 1970 și 1978, autoritățile - prin cenzură - l-au interzis pe Mazilu, considerîndu-i satiră un pericol. Lumea cu semn negativ din piesele dramaturgului nu era tocmai pe plac. După '78 se observă, în mod paradoxal, o revenire în forță a lui Mazilu printre opțiunile regizorale și ale
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
de metronom al lui Tvardovski, poetul oficial", în vreme ce prin Gorki, tiparele prozei naturaliste, de observație socială, deveneau obligatorii. Se instaură un "neoclasicism" cenușiu și cuminte, bineînțeles tendențios, închizînd "paranteză iluziilor". Stalinismul în curs de consolidare însemna nu doar instituirea unei cenzuri nemiloase, ci și distrugerea morală și chiar fizică a scriitorilor. Întreaga mare literatura rusă din jurul anilor ă20-ă30 s-a văzut decapitată. Gumiliov împușcat, Mandelstam ucis într-un lagăr de concentrare, Boris Pilniak, Isaak Babel la fel, Blok și Ahmatova abandonați
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
deșucheate; pe urma... Stop! strigasem că pe un platou de filmare. Asta, - am strigat a să le-o povestești copiilor! Chestie răsuflata. Credeam că acolo se dădea dovadă de ceva mai multă fantezie... Domnul Georges mă privea mustrător. Încet, pricepusem: cenzură e-n orice; și-n vicii. M-am gîndit la secolul 20. La subconștientul sau, supraaglomerat. La căile lui de eliberare... Pe lîngă el, secolul XVII al lui Choderlos de Laclos, intrigă amoroasă diabolica a vicontelui de Valmont mi se
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
acestui poet. Demersul său critic are un scop clar: acela de a crea o meta-poveste a lui Călin Vlasie, o biografie, un corp din litere care-i lipsea acestui important optzecist. Ne sunt descrise astfel haosul primordial (receptarea aberantă, nedreptățile cenzurii, Cenaclul de Luni), o consolidare a viziunii poetice, un moment de cotitură (experimentul), "schimbarea la fața" a poeziei vlasiene și într-un sfârșit renunțarea: "De patru ani încoace Călin Vlasie n-a mai publicat nici o poezie în nici o revistă literară
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
Zamfir se arătă a fi unul din cei mai eficienți antiideologi ai noștri. Am comentat, cu cîtva timp în urmă, în cîteva articole, atitudinea unui alt universitar bucureștean, ale cărui Idei inoportune dizolvau, în impact cu conștiința noastră eliberată de cenzură, nuanță voita de ironie, spre a rămîne chiar astfel: inoportune. Fostul ideolog de înaltă clasa - faptul că e dublat de un cărturar nu i-a schimbat orientarea - susținea între altele existența unei "literaturi sovietice" sau, prin extensie, "realist-socialiste", valida în
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
a spus că erau, devoratoare de timp și de energie etc. Nu la acestea mă refer, ci mai ales la acele raportări ale literaturii lui Buzura la condițiile în care a fost ea scrisă înainte de 1989, condiții constrângătoare impuse de cenzură. Tocmai pentru că erau astfel, s-a spus, aceste condiții l-ar fi stimulat pe Buzura să scrie. Existența cenzurii l-ar fi incitat, l-ar fi provocat pe acest prozator la un efort, tenace și ingenios, de opunere la interdicții
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
la acele raportări ale literaturii lui Buzura la condițiile în care a fost ea scrisă înainte de 1989, condiții constrângătoare impuse de cenzură. Tocmai pentru că erau astfel, s-a spus, aceste condiții l-ar fi stimulat pe Buzura să scrie. Existența cenzurii l-ar fi incitat, l-ar fi provocat pe acest prozator la un efort, tenace și ingenios, de opunere la interdicții, cu efecte în latura creativă până la urmă binefăcătoare. Cenzură îl ținea în alertă, îl tensionă, îl mobiliza să scrie
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
cu o febricitanta, cu o debordanta angajare în publicistica. La Buzura cred că este de văzut totuși și altceva decât numai efectul șocului schimbării de orizont, al contactului nepregătit cu o lume a scrisului în care nu a mai funcționat cenzură. Prozator realist interesat de procese și nu doar de surprinderea unor instantanee, urmăritor, în toate cărțile lui, al relației cu timpul istoric și al felului în care mecanismele istoriei îl manevrează pe omul comun, Buzura avea nevoie să ia o
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
Doinei Uricariu, publicată la Editură Eminescu în colecția "Poeți români contemporani", a apărut cu titlul "Vindecările", așa cum poeta și-a numit volumul de debut din 1976, iar motivația pare să fie, după mărturisirile Doinei Uricariu, aceea ca nedreptățite fiind de cenzură, poemele din cartea de debut trebuie repuse în drepturi. "Volumul Vindecările a fost tăiat, au dispărut multe versuri, cuvinte și mai multe poeme, dar nu conține nici un vers închinat partidului, realităților festivisto-comuniste", spune Doina Uricariu într-o notă de subsol
Antologie de autor by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17603_a_18928]
-
zece ani, ci și împrejurările vieții scriitorului în contextul istoric, de la activitatea acestuia la Gîndirea, Curentul, România (această din urmă un cotidian carlist, la a cărui direcție suveranul l-a invitat pe celebrul romancier) pînă la perioada postbelică, dominată de cenzură și de alte interdicții instituite de regimul comunist. Mărturia de ordin personal (sentimentală, familială, socială, de creație etc.) e, asadar concrescuta cu documentul de epocă. Primul aspect, cel confesiv, ni se înfățișează însă drept cel mai relevant. El trasează profilul
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
istorie ieroglifica" din care putem afla mai usor numele celor vizați decît ceea ce au făcut propriu-zis. Biografismul lui Luca Pitu este unul aparte în postmodernismul românesc. Amintind de evenimente la care a fost martor (unele importante, altele nu), autorul evita cenzură; ermetismul sau îi zăpăcea pe tăietorii textuali ceaușiști. Unul dintre aceștia din urmă îi spune la un moment dat: "Domnule doctor, maturizati-vă, dați dracului scriitura carnavalesca...". Așadar scriere obscurizantă ca replică dată limbajului de lemn, scrisori, pierdute sau interceptate
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]
-
După câteva incursiuni documentare in domenii mai puțin cunoscute ale vieții literare dinainte de 1989 (Epurarea cărților în România din 2010 și cele două volume ale corespondenței din exil a lui Alexandru Busuioceanu), Liliana Corobca revine cu o monografie solidă asupra „cenzurii literaturii în regimul comunist din România”, cum o definește subtitlul cărții recent apărute. Despre cenzură și derivatele ei (inclusiv despre conducerea autoritară a politicilor culturale de către regimul instalat în martie 1946, care tot o formă de cenzură este), s-a
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
cărților în România din 2010 și cele două volume ale corespondenței din exil a lui Alexandru Busuioceanu), Liliana Corobca revine cu o monografie solidă asupra „cenzurii literaturii în regimul comunist din România”, cum o definește subtitlul cărții recent apărute. Despre cenzură și derivatele ei (inclusiv despre conducerea autoritară a politicilor culturale de către regimul instalat în martie 1946, care tot o formă de cenzură este), s-a scris mult în ultimele două decenii; de fapt, chiar înainte de schimbări s-a vorbit despre
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
monografie solidă asupra „cenzurii literaturii în regimul comunist din România”, cum o definește subtitlul cărții recent apărute. Despre cenzură și derivatele ei (inclusiv despre conducerea autoritară a politicilor culturale de către regimul instalat în martie 1946, care tot o formă de cenzură este), s-a scris mult în ultimele două decenii; de fapt, chiar înainte de schimbări s-a vorbit despre ea, măcar în forme metaforice, în diferitele încercări ale unor grupuri din Uniunea Scriitorilor de a obține o relaxare a controlului de
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
îngădui să trateze monografic, pe larg și sistematic, atât constituirea și evoluția instituțională a mecanismului represiv, cât și dezvoltarea paralelă a unui păienjeniș de legături mai mult sau mai puțin oculte, dar foarte eficiente, cu alte instanțe ale puterii, „de la cenzura în redacții și edituri (unde conducerea era numită doar dintre persoanele sigure din punct de vedere politic, n.n.) până la controlul Securității și al partidului, care dădea indicațiile principale” (p.39). Rezultă de aici o descriere a aparatului, adică a Direcției
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
apoi de Ministerul Artelor, Informațiilor etc.. Descrierea sistematică întemeiată pe documentele originale este însoțită de explicații, care au tot atâta importanță cât și desenul instituțional. De pildă, ele atrag atenția asupra unei evoluții în dublu sens a relațiilor societății cu cenzura, aceasta punând în lumină atât aroganța sistemului, adică dispariția nevoii de a oferi măcar un simulacru de justificare („propagandă fascistă” etc.) pentru intervențiile sale, cât și complicitatea celui frustrat, care acceptă situația ca o calamitate inevitabilă, ca în orice spațiu
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
cu mare tradiție, și în care controlul este subînțeles pentru că toate trec în posesia sau sub autoritatea statului. Pe fundalul acestor precedente, în situația incertă după un război în care schimbările fuseseră mai repezi decât capacitatea de anticipare a oamenilor, cenzura textelor de orice fel, carte, periodic sau simplu anunț, nu începe, ci continuă: doar cenzorul se schimbă, și desigur ideile cenzurate. Capitolele II și III ale cărții sunt miezul acestei incursiuni minuțioase în structura și atribuțiile Direcției Generale a Presei
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
desigur ideile cenzurate. Capitolele II și III ale cărții sunt miezul acestei incursiuni minuțioase în structura și atribuțiile Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, respectiv în „etapele de lucru” ale instituției, cu precădere în activitatea direcției care se ocupa cu cenzura literaturii pentru că, așa cum o arată și denumirea completă a acestui compartiment, literatura nu era considerată decât vehiculul purtător al unei ideologii care trebuia neapărat să fie cea oficială: Direcția literatură- ideologie. Cum se urmărește această sarcină importantă se vede din
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
justificând concesia cu ideea că „partidul nostru intenționează să atragă vechea intelectualitate” (p.184). E vorba de „fragmentele autobiografice”, probabil un text exclus din cel apărut în Jurnal (1961). Zestrea textelor sau versiunilor necunoscute ale multor scrieri citate în documentele cenzurii din această perioadă este mult mai mare și o posibilă explorare a dosarelor menționate ar putea duce la recuperarea lor; nu e vorba, desigur, de operații reparatorii după mai mult de o jumătate de veac, ci de posibilitatea de a
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
pot găsi, nu numai pentru a impune o dimensiune necunoscută bine a literaturii vremii, ci și pentru a omagia curajul și poate talentul unor scriitori care și-au lăsat oasele în închisorile de atunci, odată cu manuscrisele lor uitate în sertarele cenzurii. Cartea Lilianei Corobca conține un foarte bogat material pentru cunoașterea condițiilor în care scriau scriitorii acelor vremuri tulburi și întunecate. Din ea se pot nutri multe alte proiecte, pe lângă cel menționat mai sus: de pildă, unul despre felul în care
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
de studio să aplaude. Autor, compozitor, regizori, actori, producători ne simțeam în echipă, amplificam textul, procedam la improvizații, la actualizări ad-hoc și adresări directe către unele personaje care se conturau între timp pe firmamentul politic. Simțeam încă bucuria descătușării de cenzură care ne stimula creativitatea și spontaneitatea fără a fi atenți nici măcar la gratuitatea unor glume cu care ne copilăream în bucuria de a fi veseli de atâta libertate. Libertate și pe scândura scenei și în eterul undelor și în fața spectatorilor
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
după întoarcerea din recluziunea politică, mai îndrăzneț după ce „micul dezgheț” dejistoceauș ist a dat iluzia unei reveniri la normalitate, scriitorul Radu Brateș a bătut la poarta publicațiilor literare ale epocii, în care - cu mari reticențe din partea redacțiilor și, verosimil, a cenzurii - a reușit să publice puțină poezie originală și câteva studii și articole despre personalitățile literare și culturale ale „micii Rome”. Unele dintre acestea vor fi reunite în ultimul său volum antum, Oameni din Ardeal (1973). Ediția antologică realizată de Ion
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]