550 matches
-
copii între 5-15 ani), însă are fani devotați de toate vârstele. Informații Serialul a rulat 14 sezoane în SUA, iar acum se lucrează la cel de-al 15-lea. El are 817 de episoade, dintre care 3 sunt interzise sau cenzurate și nu au fost difuzate niciodată în Statele Unite. Există și o serie specială de 26 de episoade, cunoscută ca "Pokémon Chronicles" în care se prezintă aventurile celorlalte personaje din desen când nu sunt cu "Ash Ketchum" în călătoria să. Anime
Pokémon () [Corola-website/Science/303661_a_304990]
-
aflat repede că încercarea de a reprezenta cu acuratețe viața polonezilor îl aducea în conflict cu autoritățile. Filmul său pentru televiziune „Muncitorii '71”, care prezenta muncitori discutând despre motivele grevelor masive din 1970, a fost difuzat într-o formă drastic cenzurată. După acest film, și-a îndreptat atenția către autoritățile însele în „Curriculum Vitae”, film care combina înregistrări reale ale întâlnirilor Politburo cu povestea fictivă a unui bărbat cercetat de oficiali. Deși Kieślowski considera că mesajul filmului era anti-autoritarian, a fost
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
fost extinsă și modificată. În numeroase țări europene, Internațională a fost declarată ilegală la începutul secolului al XX-lea, datorită versurilor pe care autoritățile le considerau antiguvernamentale și a îndemnurilor la revoluție. În Suedia, strofa a 5-a a fost cenzurata în timpul celui de-al doilea război mondial. "Internațională" este cântată nu numai de comuniști, dar și de socialiștii sau social-democrații din multe țări. A fost de asemenea cântată și de studenții și muncitorii care demonstrau în timpul protestelor din Piață Tiananmen
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
Kansas, Statele Unite la 11 martie 1918. Aliații din Primul război mondial au numit-o "gripă spaniolă", pentru că a primit mai multă atenție în ziarele spaniole decât în restul Europei. Spania nu a fost implicată în conflict, iar presa nu era cenzurata că în restul Europei. Rata mortalității pandemiei din 1918-1919 nu se cunoaște, dar se estimează între 2,5-5% din populația de pe Terra din acel moment și că 20% au suferit boală. Gripă a putut ucide 25 milioane în primele 25
Gripă spaniolă () [Corola-website/Science/304030_a_305359]
-
zeci de emisiuni de televiziune și sute de concerte în toată țara. Următorul material discografic este “Copilul rău”, avînd drept prim single “Dragostea-i o curvă”, piesa ce ajunge pe primele poziții ale Romanian Top 100 Airplay într-o versiune cenzurată (“Dragostea-i nebună”). În urma unei dezbateri televizate (Prima TV) cu reprezentanți ai Consiliului Național al Audiovizualului (printre invitați, profesorul George Pruteanu), piesa începe să fie difuzată și în versiunea necenzurată. Albumul “Copilul rău”, lansat de A&A Records în 2004
Claudiu Mirică () [Corola-website/Science/311673_a_313002]
-
În repertoriul formațiilor românești de muzică rock din România socialistă, intrarea într-un studio de înregistrare se producea mult mai puțin frecvent decât s-ar fi dorit, iar muzica și versurile ce se dorea să apară pe imprimare erau drastic cenzurate, nu arareori argumentația producătorului (casa de discuri unică Electrecord) atingând absurdul. Se invoca evitarea titulaturilor și versurilor pesimiste (vezi mai jos: „Drum fără țintă”), a conotațiilor mistice în versuri (cum a fost cazul pieselor de pe albumul "Zalmoxe") etc. Videografia formației
Indicele cântecelor needitate ale formației Sfinx () [Corola-website/Science/312879_a_314208]
-
Cântece interzise/ Cenzurat este o compilație lansată în data de 5 noiembrie 2007, împreună cu cotidianul "Jurnalul Național", ce reprezintă al 26-lea volum al seriei "Muzică de colecție". Compilația a fost editată de "Jurnalul Național", în colaborare cu Casa de Cultură a Studenților
Muzică de colecție, Vol. 26 - Cântece interzise/Cenzurat () [Corola-website/Science/310028_a_311357]
-
a fost editată de "Jurnalul Național", în colaborare cu Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa” și cu casele de discuri Electrecord și Intercont Music. Materialul conține 20 de piese românești de muzică rock și folk, în marea lor majoritate cenzurate (parțial sau total) de către autoritățile comuniste, fie înainte de apariția lor pe disc, fie după aceea. Piesa „30 de arginți” este atribuită greșit formației Voltaj, conform copertei discului. De fapt, această melodie a fost compusă de Doru Istudor în perioada în
Muzică de colecție, Vol. 26 - Cântece interzise/Cenzurat () [Corola-website/Science/310028_a_311357]
-
În afară de aceste două piese, toate celelalte sunt compoziții ce datează din anii ’70 sau ’80, însă unele imprimări au fost făcute după Revoluție. „Ai iernii soli” a apărut pe albumul "Cântece transilvane" din 1980 al formației Semnal M cu titlul cenzurat „Colindătorii”. „Vișina” este un fragment live al unei compoziții din 1971 care urma să apară (dacă nu ar fi fost interzisă) pe albumul "Cei ce ne-au dat nume" al grupului Phoenix. Discul "Cântece interzise/Cenzurat" a apărut cu ocazia
Muzică de colecție, Vol. 26 - Cântece interzise/Cenzurat () [Corola-website/Science/310028_a_311357]
-
Semnal M cu titlul cenzurat „Colindătorii”. „Vișina” este un fragment live al unei compoziții din 1971 care urma să apară (dacă nu ar fi fost interzisă) pe albumul "Cei ce ne-au dat nume" al grupului Phoenix. Discul "Cântece interzise/Cenzurat" a apărut cu ocazia împlinirii a 70 de ani de existență a Casei de Cultură a Studenților din București.
Muzică de colecție, Vol. 26 - Cântece interzise/Cenzurat () [Corola-website/Science/310028_a_311357]
-
Noua intelectualitate moldovenească era formată din copiii țăranilor și nu s-a bucurat de beneficiile unei legături directe cu intelectualitatea interbelică. Contactul cu literatura clasică română a fost foarte limitată, un mare număr de cărți și autori fiind interziși sau cenzurați, chiar și în cazul celor născuți în Basarabia sau Bucovina, precum Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu și Constantin Stere. În ciuda politicii oficiale antiromânești, din 1956 s-a permis treptat localnicilor să-și viziteze rudele din România. Deși presa
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
fi anulat contractul de către un zeu milos la sfârșitul piesei. Protagonistul lui Marlowe este, în schimb, sfâșiat de demoni și târât în iad în țipete. Doctor Faust reprezintă o problemă textuală pentru cercetători, deoarece a fost foarte editată (și probabil cenzurată) și rescrisă după moartea lui Marlowe. Există astfel două versiuni ale piesei: versiunea (in-quatro) din 1604, cunoscută de asemenea ca și "textul A" și versiunea (in-quatro) din 1616 sau "textul B". Se crede că textul A este textul cel mai
Christopher Marlowe () [Corola-website/Science/308940_a_310269]
-
It, Black" de The Rolling Stones). Versurile originale dau ascultătorilor senzația de elevație intelectuală, prin multiplele referiri la literatura universală și prin echivocul textelor, sub care se ascund în mod ingenios mesaje de natură politică sau omagii ale unor subiecte cenzurate (droguri, sexualitate). Muzica instrumentală are o pondere mai scăzută decât cea cu versuri, însă semnificativ mai ridicată decât în cazul multor alte curente muzicale: datorită originalității sonorităților produse de instrumentiști apropiați de fanii lor, momentele și piesele instrumentale se vor
Rock psihedelic () [Corola-website/Science/310400_a_311729]
-
ce aparținea albumului „Cei ce ne-au dat nume”, interzisă de cenzură la apariția discului, în 1972. Un fragment din înregistrarea live a baladei (în 1971) a apărut în noiembrie 2007 pe compilația „Muzică de colecție vol. 26 - Cântece interzise/Cenzurat”, editată de Jurnalul Național. Componența formației era: Nicolae Covaci - chitară solo, Josef Kappl - chitară bas, vioară, Mircea Baniciu - solist vocal, tamburină, Cornel Liuba - baterie. Piesă compusă în 1967 (?) de Nicolae Covaci și Florin Bordeianu, textul aparținând tot lor. A apărut
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
care, între ei discutau ultimele știri de pe front, culese mai întâi din ziarele germane, apoi de la radio și mai pe urmă și de la vreun compatriot consătean de-ai noștri, neamț, întors de pe frontul din Bosna în concediu, sau din scrisorile cenzurate ale soldaților din Warmacht trimise de pe front. Dânsa se reținea puțin în prăvălia lui Sotrel, acel manșaft care în prima zi de eliberare, adică de la sosirea unităților Armatei roșii, a fost executat de „eliberatorii” noștri ruși -cerând vro marfă rară
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
și care desparte greșelile sale personale practice de "corectitudinea" teoriei sale. Revoluția Culturală rămâne un subiect sensibil în Republica Populară Chineză. Deși este puțina cenzură asupra evenimentelor revoluției, puncte de vedere care merg împotriva doctrinei oficiale din 1981 sunt deseori cenzurate. De asemenea, punctul de vedere că Revoluția Culturală ar fi fost un lucru bun nu este acceptat oficial în China modernă. Majoritatea metodelor de intimidare folosite în Revoluția Culturală fuseseră experimentate în mișcarea ideologică "Zhèngfēng yùndòng" (lb. chineză: 整风运动) („Mișcarea
Revoluția Culturală () [Corola-website/Science/304757_a_306086]
-
ajung în atenția publicului în martie 1973, când participă la Festivalul „Primăvara Baladelor”, aflat la prima ediție. Atunci, ei câștigă premiul de compoziție pentru cel mai bun cântec cu piesa „Nopți”, care intră în topurile săptămânale. Piesa va fi ulterior cenzurată și Vali o va cânta cu refrenul "„Vino, mamă, să vezi ce-a mai rămas din oameni!”". În noiembrie 1973, Carmen Marin se retrage, fiind înlocuit de Carmen Cula, o fată de această dată, fosta basistă a grupului Catena (formație
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
al Doilea Război Mondial, unele dintre ele fiind interzise ca fiind imorale. A fost corespondent de război în China și în Noua Guinee, fiind rănit la Tulagi. Aceste experiențe personale l-au inspirat să scrie "Kaisen" și "Kaeranu chutai", ambele cenzurate. După război a devenit un scriitor extrem de prolific, publicând peste de 80 de romane, 100 de volume de schițe, și 10 volume de eseuri. Schița lui cea mai cunoscută este "Iyagarase no nenrei" (1947), care este despre o familie terorizată
Fumio Niwa () [Corola-website/Science/313721_a_315050]
-
fiind tipărită la două culori, în format tabloid. Flacăra nu are cum să scape de tarele presei din perioada comunistă, cu toate acestea, de multe ori, paginile revistei reușesc să găzduiască jurnalism adevărat sau literatură de cea mai bună calitate. Cenzurată, hăcuită, Flacăra a făcut eforturi să-și merite numele chiar și în cei mai grei ani de după 1980. Dintre semnăturile timpului: Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Eusebiu Camilar, Adrian Păunescu, Ovidiu Ioanițoaia, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Dumitru Radu Popescu, Șerban Cioculescu
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
a „distrugătoarelor principii ale Revoluției Franceze”, inclusiv și rolul legislativ al parlamentului. Acțiunile lui s-au extins până la nivel local, primarii care treceau la "Nasjonal Samling" fiind răsplătiți cu mai multă putere. S-au făcut investiții în programe culturale puternic cenzurate, deși presa a rămas teoretic liberă. Pentru a mări șansele de supraviețuire ale nordic, a fost sever restricționată. Partidul lui Quisling a trecut printr-o creștere rapidă a numărului de membri până la puțin peste 30.000, dar în ciuda optimismului său
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]
-
nu reușește să lanseze vreun album. În 1999, folosind vocea lui Bogdan Blaga (emigrat în Los Angeles), Istudor înregistrează cu Harap-Alb „Scatiul”, hitul trupei de la începutul anilor ’80, compus de Gabi Nacu. Piesa va fi inclusă pe compilația "Cântece interzise/Cenzurat", lansată de "Jurnalul Național" în 5 noiembrie 2007. Ultima formulă Harap-Alb, verificată în câteva concerte, este următoarea: Sandu Costică (vocal), Cristian Luca (chitară), George Costinescu (bas) și Doru Istudor (tobe). În 2000, Doru înființează formația M.S. prin schimbarea titulaturii grupului
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
engleză. Piesa care încheie discul și singura cu versuri în română se numește „30 de arginți” și este înregistrarea în formula M.S. a ultimei compoziții a lui Doru cu Voltaj, neterminată în 1992. Piesa este reluată pe compilația "Cântece interzise/Cenzurat" din 2007, cu mențiunea că pe copertă ea este atribuită greșit Voltaj-ului. În 3 noiembrie 2010, la clubul Silver Church de la „Preoteasa” are loc concertul de lansare al celui de-al treilea disc M.S., intitulat " A’ venit băieții!!!". Albumul
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
Iași un proces legat de un fragment din această nuvelă, considerat imoral, chiar obscen, dar a fost achitat după ce s-a apărat singur în fața instanței. În urma acestui scandal ajunge în București în 1863, unde publică în semn de protest varianta cenzurată a nuvelei, intitulată "Micuța" (1864). Volumul de poezii (1873) cuprinde poezii ocazionale, fabule, poezii sociale și politice, precum și o traducere din "Tristele" lui Ovidiu. Cugetări profunde exprimate într-o „formă dură” (după cum a considerat însuși autorul), versuri scrise în momente
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
a continuat tematica romancierilor din "obsedantul deceniu" având la dispoziție informații mai variate, pe care le culegea uneori intervievând pe cei implicați în evenimente, ca un veritabil sociolog. Poate și din această cauză romancierul a fost unul dintre cei mai cenzurați în acea epocă, luptându-se cu cenzorii pentru fiecare frază. Mai multe producții cinematografice și de televiziune au fost realizate pe scenarii de Augustin Buzura. " Interviuri "
Augustin Buzura () [Corola-website/Science/297625_a_298954]
-
lui Mihai Eminescu, un studiu în patru volume, editat inițial la Editura Fundațiilor Regale Regele Carol al II-lea pentru Literatură și Artă, în perioada 1934-1936. După schimbarea de regim politic din 1947 poezia lui Mihai Eminescu a fost grav cenzurată, în manualele școlare au pătruns doar cîteva texte, printre ele poezia „Împărat și proletar", iar poezia lui a fost redusă la o suprafață foarte mică și înlocuită de poetica poeziei proletcultiste, specifică acelei epoci de tristă amintire. Exegeza eminesciană a
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]