67,138 matches
-
începe să-i tremure ușor.” „Nu mă înșel! Îi plac și mă dorește!Dar și eu îl plac!” - Mă simt minunat cu tine în brațe... Parcă am fi aceeași ființă... E atâta liniște... Prin negura nopții deslușesc albastru infinit al cerului, același albastru senin al ochiulor tăi pătrunzători... Printre ramurile înflorite luna ne admiră cu blândețe... Își apropie obrazul de cel al fetei. Fețele lor se ating și rămân așa câteva clipe, apoi Ian o sărută ușor pe obraz, îi mângâie
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1403537274.html [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
Trifan Publicat în: Ediția nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului MONOCROMATICĂ Pictoriței Victorița Duțu Ochiul stă să nu adoarmă Printre sfere strălucind, În culori de alb și soare Și-n albastru viețuind. Sferele se luminează Pe un cer albastru pur, Reflectând lumina lunii Pân’ la marea de azur. Cercurile se afundă În vârtej de-albastru pur, Sorbind raza de lumină Răsărită din azur. Geana cerului coboară Peste ochiul de azur, Silueta se-nfășoară În albastrul cel mai pur
MONOCROMATICĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1416099451.html [Corola-blog/BlogPost/358540_a_359869]
-
de alb și soare Și-n albastru viețuind. Sferele se luminează Pe un cer albastru pur, Reflectând lumina lunii Pân’ la marea de azur. Cercurile se afundă În vârtej de-albastru pur, Sorbind raza de lumină Răsărită din azur. Geana cerului coboară Peste ochiul de azur, Silueta se-nfășoară În albastrul cel mai pur. Gândurile se adapă Din al cerului azur, Marea vieții se-nfioară De albastrul dimprejur. Elena Trifan Referință Bibliografică: MONOCROMATICĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416
MONOCROMATICĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1416099451.html [Corola-blog/BlogPost/358540_a_359869]
-
Pân’ la marea de azur. Cercurile se afundă În vârtej de-albastru pur, Sorbind raza de lumină Răsărită din azur. Geana cerului coboară Peste ochiul de azur, Silueta se-nfășoară În albastrul cel mai pur. Gândurile se adapă Din al cerului azur, Marea vieții se-nfioară De albastrul dimprejur. Elena Trifan Referință Bibliografică: MONOCROMATICĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416, Anul IV, 16 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MONOCROMATICĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1416099451.html [Corola-blog/BlogPost/358540_a_359869]
-
în vis, cum se strecoară în prag de seară într-o desagă, vie, dulceagă. Clipa să curgă și să parcurgă zbor de cocor, fără vreun dor, asemănare mistuitoare dintr-un nucleu de curcubeu hrănit din ploi de amândoi, născut pe cer dintr-un stingher, năvalnic dor de muritor. Ne vom iubi, oricum ar fi fără oprire, sfântă menire și năzuință pentru credință, eternitate și libertate. Să înflorim când ne dorim ploi infernale în seri banale, ascunși de ger și de fulger
LA CAPĂT DE CURCUBEU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/La_capat_de_curcubeu.html [Corola-blog/BlogPost/356537_a_357866]
-
oprire, sfântă menire și năzuință pentru credință, eternitate și libertate. Să înflorim când ne dorim ploi infernale în seri banale, ascunși de ger și de fulger, să construim visul sublim de-a ne izbi, în zori de zi, de-un cer curat, catifelat, ca drumul meu din curcubeu la al tău piept! În zbor s-aștept iubire pură de picătură din suflet cald, ca un smarald plin de parfum. Capăt de drum s-alcătuim, să ne iubim la infinit, neprihănit, blând
LA CAPĂT DE CURCUBEU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/La_capat_de_curcubeu.html [Corola-blog/BlogPost/356537_a_357866]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > JOCUL FULGILOR DE NEA Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului De două zile cerul și-a ascuns surâsul în spatele vălurilor fumurii. Norii îngrămădiți vălătuc deasupra satelor au alergat bezmetici în ultimele două zile mânați până la epuizare de harapnicul vântului mânios, care răsculat contra nevolniciilor lumii, a dat iama în tot ce-i stătea în
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
surâsul în spatele vălurilor fumurii. Norii îngrămădiți vălătuc deasupra satelor au alergat bezmetici în ultimele două zile mânați până la epuizare de harapnicul vântului mânios, care răsculat contra nevolniciilor lumii, a dat iama în tot ce-i stătea în cale, cât cuprindea cerul și pământul. Astă noapte, vlăguit de forțe și odată ce demonii stihiilor sale s-au mai domolit, s-a retras în văgăunile lui din spatele munților, dând răgaz de odihnă pădurii ce-și întinde brațele descărnate, obosite de apriga luptă cu stihiile
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
sunt dantelate cu salbe de cristale strălucitoare și stele de argint. Pe unul din geamurile casei se întrevăd neclar două năsucuri lipite, printre flori argintii de gheață, ce au început să lăcrimeze intimidate de lumina cernută, a zilei de duminică. Cerul cerne neostenit și iar cerne. Fulgii pufoși se depun degrabă continuând să acopere pârtia făcută până-n ziuă de Gheorghe și nevasta lui Floarea, care trebuiau să răzbească în târla caprelor să le dea fân și să le mulgă și în
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
un cățeluș mic. O voi învăța să-l dreseze. Restul, jucării, puzzle și alte năzbâtii, or să le aducă părinții lor când vor veni. Facem și noi ce putem. Din hornurile caselor, fumul se înalță în chip de ofrandă la cer întretăindu-și cărarea cu fulgii de nea speriați de răsuflarea sporadică a vântului care încearcă cam fără vlagă să sperie iarăși norii. Cei doi copii, Ionuț care împlinește opt ani chiar în ziua de sfântul Ion și Violeta surioara lui
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
cele ce urmează. De multe ori singură, meditând întocmai ca în Ecleziast la efemeritatea și deșertăciunea lumii, ca un fulger îi vine în minte poetei, învățătura lui Iisus - despre Iubire - singura cale care ”transcende universul”: „Nimic nu-i nou sub ceruri, când toate-s trecătoare,/ Nimic frumos prin sine, ori fără de valoare./ Nimic... și, totuși, transcende universul/ Iubirea, pentru care neputincios e versul.//” (Agape) Iubirea necondiționată, infinită a lui Dumnezeu este arătată cu prisosință atunci când îngăduie ca Fiul său, parte din
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
de lipsă (eclipsă), de singurătate în doi sau între milioane de oameni. Iată cum redă poeta Daniela Popescu acest moment: „Mi-ai auzit mersul stingher/ și mi-ai dat, Doamne, toiag de măslin,/ să pot măsura iubirea în calea spre cer,/ s-ascund în speranță gândul senin//.” (Ai venit, Doamne!) Dumnezeu vine în viața ta aducând cu sine Iubirea care este suflul vieții, temă la care poeta revine în nenumărate rânduri. Este știut că ea se manifestă sub diferite forme: dragoste
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
Ne-mbie care de care, Să gustăm splendoarea vieții, Atât cât trăim sub Soare. Dă-ne, Doamne, sănătate, Să le împlinim pe toate, Să trăim ce ne-a fost dat, Mulțumim că ne-ai creat! OCHIUL DOMNULUI Mai priveam spre cerul nopții plin de nori, întunecat, și-am văzut ce niciodată până atunci nu mi-a fost dat. Ochiul Domnului privește înspre Globul Pământesc, ca să vadă muritorii ce acum se odihnesc. Luna e a Lui pupilă, dilatată de extaz, aurie și
CRED de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cred_0.html [Corola-blog/BlogPost/366687_a_368016]
-
izvoare și direcții de cercetare ... ». 05 Octombrie 2013, în cadrul « Colocviilor » de la Mănăstirea Nicula, județul Cluj, am participat cu referatul, intitulat: « In memoriam: Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania - acum la împlinirea a doi ani de la nașterea sa cea veșnică, în ceruri... ». 17 - 18 Octombrie 2013, am participat la Iași, la simpozionul național organizat de către filiala ASTRA Iași, unde am susținut referatul cu titlul: Câteva puncte de vedere cu privire la relația dintre Stat - Biserică, în România, în cadrul discursului social - istoric, contemporan, precum și în
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_activitatea_stelian_gombos_1380102790.html [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
ai ajutat Să fac din viața mea un templu, Din cuvintele mele - un cântec, Din faptele mele - un imperiu al iubirii... Au fost și vor fi piedici care să ne despartă, Fie oameni, fie întâmplări ale vieții, Drumuri necunoscute ori cerul înnorat Și, poate, vârsta ori destinul, Dar, cu toate acestea, În toate anotimpurile, Cineva te va iubi întotdeauna, Iar acel cineva, voi fi eu... Pentru că nu mă mai tem de nimeni... Nici de zâmbetul tău nu mă mai tem Și
NOSTALGIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1451829500.html [Corola-blog/BlogPost/378595_a_379924]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ȘI PLÂNGE ÎNC-O TOAMNĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Și plânge înc-o toamnă din ceruri de demult Un dor în picuri stranii din taince-amintiri, Pe ulița din gânduri, doar pașii ți-i ascult, Pierduți din nou în dansul tăcutelor doiniri... Genunchiul - floare-lotus se-nfiora-n sărut De gura ta, atinsul în agonii astrale... În toamna
ŞI PLÂNGE ÎNC-O TOAMNĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Si_plange_inc_o_toamna_violetta_petre_1361544519.html [Corola-blog/BlogPost/341254_a_342583]
-
Iubește ce-i frumos! De-i putred totul împrejur De un lugubru miros, Tu, păstrează-te tot pur, Iubește ce-i frumos! Când te insultă unii grav, Prefă-te mai sfios. Ocolește totul cei mârșav, Iubește ce-i frumos! Admiră cerul plin de stele, Și cel întunecos, Și în bune și în rele, Iubește ce-i frumos! Referință Bibliografică: Iubește ce-i frumos! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul I, 23 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
IUBEŞTE CE-I FRUMOS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubeste_ce_i_frumos_.html [Corola-blog/BlogPost/358936_a_360265]
-
povestiri); 3. Elenă Toma (Pitești, Argeș) - Noaptea nu va mai fi acolo (jurnal autobiografic); 4. George Peagu (București) - Cu capră prin București (proza umoristica); 5. Iulia Cordeanu (Imperia, Italia) - Salon Belvedere (Ψ-roman); 6. Cristian Petru Bălan (Chicago, SUA) - Să apropiem cerul de pământ (un dialog religios între doi scriitori). C. ERUDIT 1. Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal; D. EXEGESIS 1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Dincolo de vitralii (eseistica literară); E. FANTASY 1. Petru I. Szabό
VĂ SEMNALEAZĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: AGA LUCIA SELENITY (BRAŞOV), CONSTANTIN GR. GOGA (FETEŞTI, IALOMIŢA) by http://confluente.ro/Colectia_magic_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1346306998.html [Corola-blog/BlogPost/355323_a_356652]
-
nu-i vezi tot timpul, dar știi precis că sunt acolo! După ce a servit masa împreună cu mama sa, Mircea a început să dea câteva telefoane în oraș. Încerca să-și regăsească prietenii care se împrăștiase și ei ca și păsările cerului după cum fuseseră repartizați. Nu i-a găsit decât pe trei dintre ei. Ceilalți nu erau poate acasă la acea oră, însă a lăsat mesaj cu cine i-a căutat și unde să vină dacă doresc și au timp. Cu cei
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426572914.html [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 640 din 01 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Canada Orașul este acoperit de albul zăpezii. O zi obișnuită de iarnă, un soare palid, asemeni unui ochi împăienjenit de povara bătrâneți stă în marginea cerului pregătit să apună. Cu ultimele energii încerca să încălzească un ținut depărtat de țară. Pădurea înghețată și ea, limitează orașul revarsându-se în valuri de cetini. Adierea ușoară a vântului, lasă impresia că muntele coboară încet către oraș! Cerul de culoarea
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (CONTINUARE) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_contin_gheorghe_serbanescu_1349143838.html [Corola-blog/BlogPost/359053_a_360382]
-
în marginea cerului pregătit să apună. Cu ultimele energii încerca să încălzească un ținut depărtat de țară. Pădurea înghețată și ea, limitează orașul revarsându-se în valuri de cetini. Adierea ușoară a vântului, lasă impresia că muntele coboară încet către oraș! Cerul de culoarea griului neutru vibrează în jurul astrului în tonuri de roșu. Un apus de vis, plin de povești încă neștiute. Muntele domină, poalele lui se varsă în valea posacă parcă făcându-și loc printre troienele albicioase. ) Referință Bibliografică: Sunt lacrimă
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (CONTINUARE) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_contin_gheorghe_serbanescu_1349143838.html [Corola-blog/BlogPost/359053_a_360382]
-
Publicat în: Ediția nr. 2242 din 19 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Destinul nu are hartă... Dimineți ce încă își mai șterg pleoapa, Cu aripa stângă-mi botează plămada, Cad stropii de rouă ce tind a pătrunde Prin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoane O hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de vise Sub dansuri de Iele,dorințe ucise! Mai picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai
DESTINUL NU ARE HARTĂ... de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/geanina_nicoleta_1487514625.html [Corola-blog/BlogPost/378758_a_380087]
-
Prin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoane O hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de vise Sub dansuri de Iele,dorințe ucise! Mai picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptă Lăsându-mi pe gene o mare sărată, Mai strigă un înger ce-n brațe mă poartă
DESTINUL NU ARE HARTĂ... de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/geanina_nicoleta_1487514625.html [Corola-blog/BlogPost/378758_a_380087]
-
valorile ei. Ea poate fi o vârstă eliberată de dorința aurului și a averii pe care să le înlocuiască cu mireasma fânului cosit, cu frumusețea macilor înfloriți, cu doine ascultate în fapt de seară pe pragul casei bătrânești, cu seninul cerului, și oceanul de stele, cu puritatea albului zăpezilor și treptat cu toate minunile simple care dau sensul cel mai profund al vieții. Senectutea te eliberează de gânduri ascunse, de calcule impure, lăsându-ți loc pentru armonie, echilibru, măsură în tot
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411559659.html [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
gura mai poate gusta nectarul florilor de suflet, mai poate să soarbă roua de pe flori, urechea mai poate să asculte un cântec lin, uitând de tot și toate, ochiul mai poate să se înveselească la culorile vieții, să privească seninul cerului cu oceanul de stele, obrajii pot să se bucure de adierea unui vânticel cu miresme de primăvară, să se lase mângâiați de seninul dimineților însorite și nu de puține ori se poate întâmpla să-și piardă firea trăind la temperaturi
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411559659.html [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]