7,087 matches
-
o piatră specială, astfel ca toate acele urme cenușii rămase pe pereții vasului să se amestece cu negrul. Da, Marginea este o localitate din județul Suceava care a devenit un important centru de artă populară tocmai prin această activitate: prelucrarea ceramicii negre. De altfel, comuna se află la intersecția principalelor trasee turistice din Bucovina, în partea de nord a județului Suceava, în vecinătatea municipiului Rădăuți, de o parte și de alta a râului Sucevița, la o altitudine medie de 450m. Numele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
o parte și de alta, care se întreceau în etalarea și vânzarea bogăției de articole și sortimente cu specific bucovinean. Am descoperit foarte multe exponate ale meșteșugarilor, confecționate din lemn, de utilitate casnică, dar și artizanale, precum și articole din lut, ceramică, faianță și sticlă ori material plastic. Jucăriile pentru copii erau și ele prezentate în mare număr, de la cele simple și până la cele moderne. De asemenea, am avut ocazia să admirăm foarte multe articole de îmbrăcăminte, inclusiv cele specifice portului popular
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
plafonul susținut de traverse fixate prin bare încastrate în patru stâlpi de lemn. Pe mese, ce să vă povestesc, nu mai era loc de altceva. În ordine desăvârșită fuseseră așezate platouri, farfurii, căni, tacâmuri, coșulețe cu pâine, boluri mari din ceramică. Nu mai rețin exact ce am mâncat, chiar dacă a fost ceva cu specific bucovinean, dar vă asigur că unele persoane au solicitat supliment, în timp ce altele nu au făcut față la tot ce aveau pe masă. Toate felurile de mâncare au
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
într-o zi necrezută s-a redeschis drumul cu dale pe care a răsunat după atâta timp pasul Regelui, răspunzând la rechemarea istoriei. Și tot într-o zi luminoasă, fetele românce au trăit splendoarea visurilor lor, văzând Prințesa, nu din ceramici, cristale, porțelanuri și picturi, ci aievea, frumoasă, răpitor de frumoasă, care, trecând prin fața ochilor nu clintește nicio aripă de privighetoare. Elitrele diafane de fluturi zburau ca o grindină în jur, împrimăvărând țara în ziua sfântă de Paște când Familia Regală
MARGARETA A ROMÂNIEI, PRINCIPESA INIMII ŞI A REZIDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383383_a_384712]
-
cu ,,proști” care s-ar fi răsturnat la Caracal - cum a fost denaturată știrea transmisă pe cale orală, prin ,,telefonul fără fir”, din gură în gură. În realitate era vorba despre un car cu ,,ploști” - superbul vas din lemn ori din ceramică smălțuită, plin cu vin, din care sunt îmbiați să bea cei ce urmează a fi invitați la nunta din proximitate. Carul era plin cu ,,ploști” (pluralul de la ,,ploscă”) întrucât, în Capitala județului Romanați, tocmai în acea zi era târg săptămânal
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
sarcina de import să fie asigurată de consumatorii industriali! În urma acestei situații dificile înregistrate pe piața gazelor naturale, s-au redus capacități din industrie, s-a diminuat producția principalelor ramuri afectate - industria siderurgică și metalurgică, construcții de mașini, sticlă și ceramică, industria chimică. În cel mai fericit caz, companiile și-au trimis angajații în șomaj tehnic, pe perioade îndelungate, toate acestea din cauza creșterii prețului gazelor. În aceste condiții, CIR semnalează și demonstrează că această liberalizare rapidă a prețului gazelor naturale nu
Marii producători de gaze, afectaţi de liberalizarea rapidă a preţurilor [Corola-blog/BlogPost/93075_a_94367]
-
cred eu că nu trebuie omis. Sala parohiei ,,Sf. Gheorghe’’ din Windsor, Ontario, unde se desfășoară evenimentele culturale este foarte frumos decorată cu obiecte folclorice românești, aduse de acasă. Ceea ce m-a impresionat în mod deosedit este o farfurie din ceramică, tipic românească, expusă într-o vitrină și pe care este scrisă rugăciunea domnească Tatăl Nostru. Suntem români și cu frică de Dumnezeu, oriunde El ne-ar conduce destinul vieții. Directorul acestei publicații (cu răspândire în toată lumea, susținută de o muncă
Din viața unui om oarecare – pagini de jurnal [Corola-blog/BlogPost/93315_a_94607]
-
al tinerilor unde fiecare își aduce părticica de suflet; bazar fiindcă este o expoziție cu vânzare unde se prezintă lucrări din diferite domenii artistice: pictură, fotografie, sculptură mică, design de produs și vestimentar, bijuterii, accesorii, grafică, ilustrație, sticlă, metal, lemn, ceramică, instalații, video/visuals etc. Expoziția are ca temă ”Remember Romania”, dar pe lângă tema impusă fiecare artist are posibilitatea de aș expune lucrări din portofoliul personal. Galeria a pornit de la ”zicala” românească ” Avem cu ce ne mândri dar nu ne vede
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93389_a_94681]
-
Sâmbătă, 19 octombrie - Ziua copiilor care iubesc ceaiul, susținută deCreative Arts (www.creativearts.ro) și Incubator 107 (www.incubator 107.com ) Oră 16:00, Caffé D’arthé (Str. Popa Nan, nr.7): Ateliere de: decorat cupcakes raw cookies pictură pe ceramică broșe handmade Homemade games - atelier de jocuri pentru copii, cu Ioana Cârâc Intrarea - liberă Rezervări și informații la: 0721 321 890, office@creativearts.ro Duminică, 20 octombrie - Seară Rusească Oră 19:00, Café Verona (Str. Pictor Arthur Verona, nr.13-15
A 5-a ediție a Festivalului Ceaiului şi al Cafelei [Corola-blog/BlogPost/93387_a_94679]
-
decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale. Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se face între orașele din zonă și centre apropiate:o dovedesc descoperirile arheologice, ceramică smăltuita de Cetatea Albă descoperită la Enisala,vase din paste roșie-gălbuie onfectionate în orașele dintre Prut și Nistru la Nufărul și Păcuiul lui Soare, podoabe din așezarea insulara sud-dobrogeană (Păcuiul lui Soare) la Dinogeția și altele. Dar comerțul se face
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Soare) la Dinogeția și altele. Dar comerțul se face și cu centre mai îndepărtate: astfel s-au găsit fusaiole de Ovruci, ouă de lut smăltuite, engolpioane la Kiev sau Constantinopol, podoabe din aur sau argint, țesături scumpe, obiecte din sticlă, ceramică din orașele bizantine nord-pontice sau sud-balcanice, egeene și apusene sau obiecte de metal ori ceramică din Orientul Îndepărtat sau apropiat în zona Dobrogei. Descoperirea la Pacuiul lui Soare a peste 1500 piese monetare, la Noriodunum a peste 4000 monede, la
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
s-au găsit fusaiole de Ovruci, ouă de lut smăltuite, engolpioane la Kiev sau Constantinopol, podoabe din aur sau argint, țesături scumpe, obiecte din sticlă, ceramică din orașele bizantine nord-pontice sau sud-balcanice, egeene și apusene sau obiecte de metal ori ceramică din Orientul Îndepărtat sau apropiat în zona Dobrogei. Descoperirea la Pacuiul lui Soare a peste 1500 piese monetare, la Noriodunum a peste 4000 monede, la Dinogetia peste 1000 la fel la Troesmis sau Nufărul nu pot fi decât dovadă acestor
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
pâlpâitoare, ca și când Înăuntru cineva s-ar fi deplasat purtând o lampă. Locul avea Înfățișarea aparte a unei biblioteci. De-a lungul tuturor pereților erau rânduite niște rafturi Înalte, ocupate cu șiruri ordonate de vase și recipiente din sticlă și din ceramică pictată. Pe marele banc central, acoperit de o placă din marmură, zăceau câteva mojare de diferite dimensiuni, din piatră, din bronz și din lemn, și apoi o serie de plite pe care fierbeau ulcele și retorte din cupru, emanând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
descompunându-se Încetul cu Încetul Într-un nor de așchii. Apoi, trosnetele sporite semnalară că structura era pe cale să cedeze. Îndepărtând oamenii cu un gest, Dante Începu să Împingă mobila din răsputeri, fără să Îi pese de ultimele vase de ceramică, care se prăbușeau pe dușumea, spărgându-se cu mare zgomot. În cele din urmă structura cedă, rotindu-se spre Înăuntru, În timp ce priorul, Împins de propriul său elan, cădea În cămăruța Întunecată care se deschidea Înapoia prăvăliei. Se ridică la loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
celebrul dom. Nu pictase prea mult în ultima vreme pentru că învățase arta de a face lucrurile noi să arate vechi. Mâinile îi erau aproape distruse de diferite substanțe chimice pe care le folosea la patinarea aramei, bronzului, a obiectelor de ceramică și chiar de plastic. Turiștii deveniseră din ce în ce mai greu de păcălit. Marea lor pretenție îi forțase pe artiști să învețe tehnici noi, dăunătoare sănătății lor. Franco avea o familie mare și avea nevoie de bani ca s-o întrețină. Deci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
uneltelor de piatră, inventarea olăritului, torsului, țesutului, prelucrarea aramei și aurului denotă trecerea la economia productivă. în vechea civilizație europeană, după cum a denumit-o Marija Gimbutas, a fost inclus și spațiul dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, aici manifestându-se o ceramică pictată în culorile alb, negru și roșu, unică în peisajul cultural neolitic european, dar această civilizație a dispărut sub loviturile unor populații de stepă: „Transformarea radicală a Vechii Europe - spune Marija Gimbutas - este evident în mărturiile arheologice nu numai prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
negru și roșu, unică în peisajul cultural neolitic european, dar această civilizație a dispărut sub loviturile unor populații de stepă: „Transformarea radicală a Vechii Europe - spune Marija Gimbutas - este evident în mărturiile arheologice nu numai prin absența bruscă a superbei ceramici pictate și a figurinelor și prin încetarea utilizării semnelor, ci și prin absența bruscă a armelor de luptă și a cailor, ambele aduse de călăreți războinici cu o structur socială patriarhală care veneau dinspre stepa euro-asiatică și pătrunzând în Câmpia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
antropomorfi și zoomorfi, precum și pietre de râșniță din gresie. O altă așezare, considerată din perioada neolitică, a fost aceea situată la punctul numit „La țintirim”, proprietatea lui Pâțu, de unde au fost scoase la iveală, în urma plugului, resturi de locuințe și ceramică specifică neoliticului. Materialele ceramice, aparținând epocii neolitice, au fost descoperite și în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Cioata Bota”. Tot aici au fost scoase la iveală materiale aparținând epicilor bronz târziu și Hallstatt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tranziție (neoliticul târziu) urmează perioada bronzului care durează aproximativ un mileniu (1700-700 î.Hr.). în această perioadă, principalul material din care au fost confecționate uneltele agricole (seceri, topoare), obiectele de uz casnic și de podoabă a fost bronzul, alături de piatră și ceramică. Epoca bronzului este mai bine reprezentată pe teritoriul comunei Filipeni. Alături de așezarea neolitică din punctul „Chilia” - satul Brad - a fost descoperită o așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Monteoru” și un mormânt de înhumare cu ceramică din epoca bronzului. Altă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bronzul, alături de piatră și ceramică. Epoca bronzului este mai bine reprezentată pe teritoriul comunei Filipeni. Alături de așezarea neolitică din punctul „Chilia” - satul Brad - a fost descoperită o așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Monteoru” și un mormânt de înhumare cu ceramică din epoca bronzului. Altă așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Noua”, a fost descoperită în satul Pădureni (Moara lui Conachi), situat în partea de sud a comunei, unde s-au găsit cești cu torți supraînălțate și cu buton, precum și ceramică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ceramică din epoca bronzului. Altă așezare din epoca bronzului, aparținând culturii „Noua”, a fost descoperită în satul Pădureni (Moara lui Conachi), situat în partea de sud a comunei, unde s-au găsit cești cu torți supraînălțate și cu buton, precum și ceramică aparținând culturii Monteoru. Cele mai însemnate și caracteristice descoperiri din epoca bronzului au fost în partea de nord și de nord-vest a Colinelor Tutovei, acolo unde este așezat comuna Filipeni. S-au descoperit cinci topoare de aramă și bronz, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ilustrează această perioad pe teritoriul comunei Filipeni, în apropierea satului Fruntești, la punctul numit „Valea Dragului” a fost descoperită o așezare carpică, pe o suprafață de un hectar, bogată în resturi arheologice. La suprafață au fost găsite mari cantități de ceramică, chirpici, oase de animale, precum și ceramică superioară, lucrată la roată (căni, oale, fructiere, vase de provizii, amfore romane) sau lucrată, mai puțin fin, de mân (vase, borcane, cești). Au fost descoperite și monede de argint - probabil denari romani imperiali - care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni, în apropierea satului Fruntești, la punctul numit „Valea Dragului” a fost descoperită o așezare carpică, pe o suprafață de un hectar, bogată în resturi arheologice. La suprafață au fost găsite mari cantități de ceramică, chirpici, oase de animale, precum și ceramică superioară, lucrată la roată (căni, oale, fructiere, vase de provizii, amfore romane) sau lucrată, mai puțin fin, de mân (vase, borcane, cești). Au fost descoperite și monede de argint - probabil denari romani imperiali - care atestă că populația din Moldova - carpii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Astfel de așezări au fost descoperite și pe teritoriile localităților vecine comunei Filipeni. în satul Făghieni (comuna Izvorul Berheciului) la locul numit „Capătul satului” s-a descoperit o așezare cu caracteristicile culturii carpo-dacice (urme de locuințe, vetre de foc și ceramică din secolele II-III d.Hr., iar pe locul numit „Pe deal” s-au găsit la suprafață fragmente ceramice aparținând tot culturii carpo-dacice. în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Duruitoarea Bota”, într-o așezare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al IX-lea, aparținând culturii Dridu. în această așezare a fost descoperită o locuin de tip bordei, de formă rectangulară, cu colțurile puțin rotunjite. Atât în locuința bordei, cât și în restul stratului de cultură prefeudală sau găsit următoarele materiale: ceramică, fusaiole de lut, un inel de bronz, un fragment dintr-o verigă de fier și două pietre de râșniță. De asemenea, s-a descoperit un vas tipsie, lucrat cu mâna, tip cunoscut în întreaga perioadă prefeudală. Ceramica descoperită este lucrată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]