3,942 matches
-
Dănești). Decorul alveolat, caracteristic spațiului geto-dacic, s-a perpetuat în timp, fapt ce denotă cu certitudine apartenența etnică locală a vaselor respective. În câteva stațiuni s-a identificat și ceramică cu specific slav, la Dănești (reprezintă 15% din totalul materialului ceramic) și Simila (30% din întregul inventar ceramic), argumente în favoarea asimilării enclavelor slave din apropierea stațiunilor autohtone. Interesante de semnalat sunt și fragmentele de tăvi, din lut, de formă patrulateră, utilizate în scopul uscării sau prăjirii cerealelor, descoperite în apropierea vetrei, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a perpetuat în timp, fapt ce denotă cu certitudine apartenența etnică locală a vaselor respective. În câteva stațiuni s-a identificat și ceramică cu specific slav, la Dănești (reprezintă 15% din totalul materialului ceramic) și Simila (30% din întregul inventar ceramic), argumente în favoarea asimilării enclavelor slave din apropierea stațiunilor autohtone. Interesante de semnalat sunt și fragmentele de tăvi, din lut, de formă patrulateră, utilizate în scopul uscării sau prăjirii cerealelor, descoperite în apropierea vetrei, pe podeaua L6, de la Dodești - Vaslui. Ornamentația ceramicii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lipsa ceramicii la mână. Însă, ceramica la roată este prezentă prin toate tipurile și variantele descrise. d) a patra fază grupează totalitatea descoperirilor din a doua jumătate a secolului al X-lea, în ceea ce se numește etapa Dridu „clasică”. Material ceramic specific acestei faze s-a găsit în stațiunile de la Dodești, Dănești, Gara-Banca, Bârlad-Prodana, Epureni, Murgeni - Vaslui, Vlădiceni - Iași, Dridu - Ialomița, Podari - Călărași, Dinogeția - Tulcea etc. e) a cincea fază și ultima din evoluția culturii Dridu este denumită Șendreni, potrivit așezării
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
varianta eponimă, la care se adaugă ceramica fină cenușie. Continuă să lipsească ceramica modelată la mână. Trebuie amintit că, în cuprinsul celor cinci faze evolutive, cu certe similitudini și în inventarele stațiunilor bazinului, nu s-a luat în calcul materialul ceramic provenit din periegheze, datorită lipsei unor elemente adiacente și concludente. Totodată, o mare parte a ceramicii fragmentare, provenită din cercetările de suprafață ale aceluiași bazin, a fost publicată și cunoscută din articolele de specialitate. În consecință, le-am luat în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost net indispensabilă membrilor comunităților respective. Tabelul următor evidențiază aceste categorii de obiecte: Statistica indică prezența în patru situri, din cele 12, a ceramicii modelată la mână, fapt ce denotă o scădere considerabilă și o dispariție treptată. Pentru ambele categorii ceramice reprezentative sunt vasele-borcan (oalele). De asemenea, pe lângă ceramica de uz-intern, tot mai frecventă este cea fină, cenușie, considerată de lux, care în perioadele anterioare era doar sporadică. Alături de ceramică s-au găsit foarte multe unelte indispensabile unei comunități, de tip
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o parte (doar două cazuri, M17 și M37). Aproape jumătate din mormintele de înhumație (44) dispuneau de inventar, iar procentul majoritar este atribuit celor cu conținut feminin (23) și mai puțin la cele cu oseminte masculine (7). Fuseseră depuse vase ceramice, modelate la mână și la roată, decorate cu linii orizontale sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și păgâni alogeni. Analiza osteologică a relevat că indicele mortalității infantile era ridicat; vârsta medie la defuncții adulți era de 45,6 ani (bărbați) și de doar 35 de ani (femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rectangulare, adânci de 0,60-0,80m. Defuncții erau orientați V-E și întinși pe spate, cu brațele pe lângă corp ori pe piept. Cu excepția M4, care conținea câțiva butoni din bronz, provenind de la veșminte, restul erau lipsite de inventar. Puținele fragmente ceramice, din umplutura mormintelor, au datat necropola în secolele XI-XII. Unele aspecte, considerate creștine (orientarea, poziția scheletelor, lipsa inventarului din majoritatea mormintelor), indică înmormântarea unor autohtoni și nicidecum a unor nomazi (pecenegi), conform opiniei autorilor. Potrivit acestor date, există indicii că
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
regiunile românești, s-au observat unele diferențe în conținutul culturii materiale din Moldova sau Muntenia, fapt datorat celor două faze de evoluție. Între acestea există asemănări în privința tipului de așezare, locuință, unelte de bază, dar și modificări, îndeosebi la compartimentul ceramic, unde numărul recipientelor lucrate la roată crește simțitor în ultima fază a etapei preliminare. Aceste idei se regăsesc și în conținutul inventarelor mai multor situri din intervalul VIII-XI, precum cele de la Suceava - Drumul Național, Lozna - Botoșani, Hlincea și Băiceni - Iași
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind întrebuințate ca surse de foc la prepararea și încălzirea alimentelor, precum „bucătăria de vară” de la Dănești sau pentru arderea oalelor (Dănești). Olăritul este o altă ocupație prioritară a comunităților medievale timpurii, olarii locali fiind preocupați de producerea ambelor categorii ceramice, la mână și la roată. Prima categorie domină inventarele din secolele VI-VII, ca ulterior să-și piardă din calitate și cantitate, ajungând pe plan secund, principală devenind în intervalul veacurilor VIII-XI (îndeosebi în ultima parte, secolele X-XI) ceramica executată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la roată. Prima categorie domină inventarele din secolele VI-VII, ca ulterior să-și piardă din calitate și cantitate, ajungând pe plan secund, principală devenind în intervalul veacurilor VIII-XI (îndeosebi în ultima parte, secolele X-XI) ceramica executată la roată. Tipurile ceramice sunt variate, însă cele mai multe sunt vasele borcan și tipsiile, modelate cu mâna și vasele borcan (oalele), lucrate la roată, descoperite pe întreg intervalul veacurilor VI-XI. În cazul culturii Costișa - Botoșana - Hansca prioritară era ceramica făcută cu mâna, la care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercuri, dar și cu cercuri simple, concentrice (Dodești), ori rozete. Aceste mărci de olar, semnalate anterior, se păstrează și după secolele X-XI. În câteva stațiuni s-a identificat și ceramică cu specific slav, la Dănești (reprezintă 15% din totalul materialului ceramic) și Simila (unde ocupă 30 % din întregul inventar ceramic), argumente în favoarea conviețuirii româno-slave. Analiza ceramicii a impus necesitatea întocmirii unei scurte statistici, bazată doar pe așezările cercetate sistematic, din care rezultă prezența tipurilor de vase și, totodată, disproporția dintre cele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rozete. Aceste mărci de olar, semnalate anterior, se păstrează și după secolele X-XI. În câteva stațiuni s-a identificat și ceramică cu specific slav, la Dănești (reprezintă 15% din totalul materialului ceramic) și Simila (unde ocupă 30 % din întregul inventar ceramic), argumente în favoarea conviețuirii româno-slave. Analiza ceramicii a impus necesitatea întocmirii unei scurte statistici, bazată doar pe așezările cercetate sistematic, din care rezultă prezența tipurilor de vase și, totodată, disproporția dintre cele două categorii ceramice, specifice secolelor V/VI-XI (Anexa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unde ocupă 30 % din întregul inventar ceramic), argumente în favoarea conviețuirii româno-slave. Analiza ceramicii a impus necesitatea întocmirii unei scurte statistici, bazată doar pe așezările cercetate sistematic, din care rezultă prezența tipurilor de vase și, totodată, disproporția dintre cele două categorii ceramice, specifice secolelor V/VI-XI (Anexa I, tabelul 1). Cele 26 de situri provin din județele: Vaslui (22), Galați (2) și Bacău (2) În inventarele lor, de-a lungul perioadei amintite, s-au descoperit vase, făcute la mână și la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tabelul 1). Cele 26 de situri provin din județele: Vaslui (22), Galați (2) și Bacău (2) În inventarele lor, de-a lungul perioadei amintite, s-au descoperit vase, făcute la mână și la roată, care reflectă fluctuațiile celor două categorii ceramice, de la o etapă la alta: pentru secolele V/VI-VII, în cele opt așezări, s-a găsit ceramică modelată cu mână (îndeosebi vase-borcan și șase exemplare fragmentare de tipsii prezente doar în trei situri) și doar cinci stațiuni conțineau ceramică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
conțineau ceramică lucrată la roată. pentru secolele VIII-IX, în toate cele șase situri s-a identificat ceramică la mână (patru așezări având fragmente de la nouă tipsii) și la roata înceată (o așezare cu ceramică de lux); deși reprezentate ambele categorii ceramice, ceramica lucrată la roată o devansează cantitativ pe cea modelată cu mâna. pentru secolele X-XI, în toate cele 12 așezări s-a descoperit ceramică făcută la roata rapidă (cinci situri conțineau ceramică de lux) și numai în trei stațiuni ceramică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai des întâlnită și folosită în cazul datărilor cronologice, în cele 26 de așezări s-au descoperit și alte obiecte, indispensabile membrilor comunităților, precum obiecte de port, unelte și arme (Anexa 1, tabelul 2). Dacă anterior se observă prezența materialului ceramic în toate stațiunile cercetate, în acest caz, din totalul siturilor doar 19 conțin și alte obiecte, restul de șapte având doar ceramică (două - secolele VI-VII; una - secolele VIII-IX și patru - secolele X-XI). O parte din aceste obiecte erau produse
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
comunităților, precum obiecte de port, unelte și arme (Anexa 1, tabelul 2). Dacă anterior se observă prezența materialului ceramic în toate stațiunile cercetate, în acest caz, din totalul siturilor doar 19 conțin și alte obiecte, restul de șapte având doar ceramică (două - secolele VI-VII; una - secolele VIII-IX și patru - secolele X-XI). O parte din aceste obiecte erau produse local, în locuințe-atelier, altele pătrundeau din Bizanț. Clasificarea pe tipuri de piese (Anexa 1, tabelul 3) demonstrează importanța și larga lor utilizare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spre sud, fapt ce ar indica o posibilă aranjare a întregului cimitir pe această axă. De asemenea, potrivit acestor orientări, observate și în unele așezări (Dodești), putem avea de-a face cu respectarea unor criterii familiale sau social-economice. Caracteristicile materialului ceramic (urnele), descoperit în ambele situri, indică aspectul cultural de tip Hlincea I, specific secolelor VIII-IX. Ca atribuire etnică se presupune, însă cu rezerve, că cei incinerați erau autohtoni, însă aspectul amintit reflectă o simbioză româno-slavă. Descoperirile funerare din secolele X-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tabelele 1-3), se observă o creștere a numărului obiectelor bizantine din secolul VIII-IX, dar mai ales în perioada veacurilor X-XI. O situație similară a fost remarcată la Hansca (Basarabia), unde o treime din locuințele de secol IX conțineau importuri (îndeosebi ceramică), al căror procent varia între 6,7% și 12,7%, iar din secolul X, toate locuințele așezării aveau în inventar obiecte bizantine. Această situație s-a menținut și ulterior, în intervalul veacurilor XI-XII, după care s-a constatat o scădere
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vestigiile fiind descrise în ordinea alfabetică a localităților. I. Repertoriul așezărilor din secolele V/VI-XI 1. Albești (comuna Albești), județul Vaslui a) Cantonul Silvic: pe stânga Pârâului Idrici, în jurul Cantonului Silvic aflat în pădurea Tâlhărești, s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 46; Teodor 1997c, p. 37. b) Moșeni: într-o zonă situată pe două pante (la 400m sud de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 46; Teodor 1997c, p. 37. b) Moșeni: într-o zonă situată pe două pante (la 400m sud de sat), din apropierea unor izvoare ale Pârâului Albești, s-au descoperit fragmente ceramice diverse, care indică prezența unei stațiuni arheologice, cu niveluri de locuire neîntrerupte, din secolele V-VI și până în veacurile X-XI. Ceramica este reprezentată de vasele-borcan lucrate la roată, din pastă nisipoasă, ce are în compoziție și cioburi pisate (secolele V-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 46; Teodor 1997c, p. 38. 2. Albești (comuna Delești), județul Vaslui a) Sud-Est de Biserică: la aproximativ 200m sud-est de biserica satului s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roata înceată, cu nisip și cioburi pisate în compoziție, decorate cu incizii, dispuse orizontal și în val, datate în secolele VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman și I. Bauman, 1977. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
I. Bauman, 1977. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 108. 3. Alexandru Vlahuță, fost Pleșești (comuna Alexandru Vlahuță), județul Vaslui a) Capul Dealului: pe interfluviul din marginea estică a satului s-au descoperit fragmente ceramice, de la vase-borcan, de dimensiuni mici, făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate sau microprundișuri, de culoare cenușie ori brun-cărămizie (secolele V-VI), unele având ornamente incizate (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1970. Materialul se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din veacurile VIII-IX. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 42. c) La Chira: în marginea nord-estică a satului s-au găsit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul este la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41-42. d) La Conac: în apropierea conacului vechi din localitate s-au identificat fragmente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]