707 matches
-
des parcours et modes de vie (Centre PAVIE); les recherches du Institut des Sciencesde l'Homme, Centre Max Weber (L'équipe DYVPI, Dynamiques de la vie privée et des institutions), Lyon, Franța. 5 Textele sunt autobiografii directe provocate (scrise la solicitarea cercetătoarei/coordonatoarei) redactate cu ajutorul unui ghid, elaborat de cercetător, care are rol de cadru de referință: vezi Dan Lungu, Povestirile vieții. Teorie și documente, ediția a II-a, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009, pp. 44-45. 6 Lainé, A., "Faire
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Universitatea Carnegie Mellon) pentru activitatea științifică asupra evoluției modei vestimentare în anii 1900-1930, în campusul american Princeton, pusă în evidență printr-o metodă similară celei inițiate de Alfred L. Kroeber (D. Clemente, 2007, 20). Urmând exemplul lui Alfred L. Kroeber, cercetătoarea americană Agnes Brooks Young (1937) a arătat că, de-a lungul unei perioade de 176 ani, din 1760 și până în 1937, evoluția modei feminine a parcurs un traseu ciclic care poate fi explicat, pe de o parte, prin schimbări continue
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Godey's Lady's Book și Magazine. Spre deosebire de Alfred L. Kroeber, care considera schimbarea modei un proces ciclic, Sarah P. Turnbaugh (1979, 241) aduce dovezi în sprijinul ipotezei că traiectoria unor schimbări în modă este continuă, liniară. În acest sens, cercetătoarea americană demonstrează că cele patru stiluri de bonete caracteristice perioadei 1830-1898 bereta, boneta "Bibi", boneta "Amela" și boneta "Capote" (figura 2) au parcurs etape succesive. Aceste concluzii au fost însă contestate într-un studiu recent (R.L. Lyman și J.L. Harpole
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
treilea domeniu de studiu la care mă raportez pentru a ilustra aparițiile editoriale din perioada fondatorilor este cel al psihologiei sociale. Anul 1985 aduce prima carte care sintetizează cercetările din psihologia socială despre rolul artefactelor în interacțiunile sociale, semnată de cercetătoarea americană Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). După cum afirmă autoarea, interesul pentru abordarea psihosociologică a modei vestimentare datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când efectele industrializării, mișcările de reformă în ținuta femeilor și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
titlul Istoria costumului de curte în Țările Române. Secolele XIV-XVIII, lucrarea reconstituie costumul de curte din această zonă pe o perioadă de patru sute de ani și procesul de pătrundere a unor elemente specifice lui în portul popular românesc. Pentru aceasta, cercetătoarea recurge la analiza detaliilor unor picturi murale, a unor țesături, împletituri, monede, broderii, miniaturi, încercând să determine semnificația și valoarea istorică a acestor obiecte în evoluția costumului. Din cartea sa mai aflăm că cea mai veche "înfățișare a costumului feminin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
5); ochelarii și coafura au efecte când este prezentă fusta lungă (idem, 6). Pornind de aici, autorii concluzionează că, în formarea impresiei despre ceilalți actori sociali, suntem confruntați cu stimuli variați pe care cercetarea trebuie să-i ia în considerație. Cercetătoarea americană din cadrul Universității North Illinois, Soae L. Peak (1986) a investigat modul în care unii observatori asociază stilurile vestimentare (conservator/clasic, "îndrăzneț", elegant și lejer) cu atribute bipolare precum: inteligent-neinteligent; matur-imatur; încrezător-neîncrezător; perseverent-indolent; credibil-necredibil; adaptabil-neadaptabil; serios-neserios; înțelegător-neînțelegător; încrezător-neîncrezător; temperat-impulsiv; independent-supus
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
implicațiile lor pentru studiul comunicării nonverbale. Voi urma un raționament similar pentru ilustrarea rolului hainelor în context social, precum și o expunere cronologică a teoriilor din sfera psihosocilogiei. Într-un studiu care a pornit de la ideea semnificațiilor referențiale ale ținutelor vestimentare, cercetătoarea americană Mary L. Damhorst (1984) de la Universitatea din Iowa State a urmărit cum se formează impresia subiecților și ce înțelesuri atribuie aceștia unor hainele în patru contexte de interacțiune (figura 3.2). După cum precizează autoarea, patru întrebări au ghidat studiul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comunist”, de alimentară de anii ’80, erau atât de atrăgătoare în ochii clienților ? Un posibil răspuns poate fi găsit într-un studiu dedicat relației dintre nostalgie, marketing și consumator, datând din anul 2003, „Retro Shops and Retro Junkies”, redactat de cercetătoarea americană Christine Goulding. În linii mari, aceasta încearcă să spună că utilizarea nostalgiei ca instrument de marketing este posibilă în primul rând pentru că asistăm acum, în logica postmodernă, la o compresiune a binomului timp-spațiu practicată în mod curent în limbajul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Franco organizează mari serbări naționale centrate în jurul imaginii apostolului Iacob, protector al națiunii. În ultimii treizeci de ani, asistăm la o creștere spectaculoasă în popularitate, încurajată și sprijinită în mod direct, inclusiv financiar, de către Consiliul Europei și UNESCO. După cum sugerează cercetătoarea Elena Zapponi în lucrarea sa dedicată practicilor de turism și pelerinaj din Compostela contemporană, acest pelerinaj este unul paradigmatic pentru înțelegerea „crizei de articulare” între crezul individual și cel colectiv și a tendinței de individualizare religioasă (Zapponi, 2011 : 12). În
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
măsurabile, palpabile.” (Claverie, 2003 : 347) Obiceiul de a lua obiecte dintr-un loc de pelerinaj (inclusiv probe materiale, cum se procedează până în prezent la Prislop sau Curtea de Argeș) este atestat în spațiul României de astăzi încă din secolul al XVI-lea. Cercetătoarea Violeta Barbu, în studiul său dedicat Contrareformei din Țările Române, face referință la pelerinii moldoveni, catolici, care treceau munții la șumuleu Ciuc în Transilvania, culegeau plante medicinale de pe colina din spatele mănăstirii, din care făceau apoi ceai tot anul. „Aparent, spune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de relații specifice fiecărui mediu social din care acesta provine (Cazeneuve, 1992 : 77). În cazul exact al pelerinajelor, se ridică întrebarea următoare : suprareprezentarea subiectelor având ca temă pelerinajele influențează participarea ? Crește sau scade numărul de pelerini ? Pentru Santiago de Compostela, cercetătoarea Elena Zapponi avansează ideea că „propaganda” pe care a făcut-o mass-media în jurul renașterii acestui loc și stil de pelerinaj (în concordanță cu noile tendințe de viață sănătoasă ale Europei Occidentale) a condus la o creștere constantă și semnificativă a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
propun excursii pe valea râului Tempi, Grecia, acolo unde se află o mănăstire renumită închinată Sfintei Parascheva (Aghia Paraskevi) și un izvor miraculos. Un alt studiu care face referință la dubla dimensiune a femininului întruchipat de Sfânta Parascheva îi aparține cercetătoarei Claudine Fabre-Vassas1, care realizează mai degrabă o anchetă etnologică pentru a surprinde ceea ce a mai rămas din amintirea „Sfintei Vineri” printre pelerinii contemporani, respectiv modul în care percep această dublă dimensiune legendară a Sfintei, citez : „Fecioară îndârjită sau bătrână agresivă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și Omoroka, ultima (care a lăsat urme semnificative în limbile slave, cuvinte legate de întuneric, moarte, ceață) fiind și „zeița mumă a tuturor lucrurilor, întruchiparea amestecată fără discernere a fețelor feminine și masculine ale naturii, lumii și întunericului, 1. Studiul cercetătoarei din Franța, derulat la Iași în toamna anului 1994, la o distanță de 20 de ani de momentul redactării acestui volum, a căpătat, odată cu trecerea timpului, și o valoare de mărturie. Astfel, sunt semnalate dominanta feminină a mulțimii, obiceiul de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
binemiro sitoare, dorințe care i se adresează lui Venus și Ceres” (Morand, 2000 : 181). Motivul prezenței arhetipului feminin relansează interogațiile cu privire la prezența masivă a rromilor în pelerinajul de la Iași, dar și în cadrul altor pelerinaje mariale din România (Costești, Curtea de Argeș, Nicula). Cercetătoarea Delia Grigore avansează ideea că rromii realizează o legătură între figura Fecioarei Maria și a altor sfinte cu „zeița-mamă venerată de prearienii din India. De altfel, în același spirit al divinizării mamei sacre, rromii au o venerație specială pentru sfinte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-i face față cât mai bine. K. Seraidari afirmă că în felul acesta femeile își construiesc o bază comună de identificare și experiență, prelungind în timp și spațiu sacrificiul simbolic realizat în onoarea „figurilor feminine” ale pelerinajelor (Seraidari, 2005 : 150). Cercetătoarea franceză atrage însă atenția că ar fi greșit să asociem prea ușor femeia suferinței, doliului și durerii. Cu toate acestea, spune ea, tema este recurentă studiilor de gen și antropologie, fiind citată în acest sens o cercetare dedicată sociologiei „sfințeniei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tu nu vrei sau nu poți să ne înțelegi cu adevărat”. Dincolo de toate acestea, prezența rromilor cu covoare nu este un fenomen singular, specific României. În cadrul colocviului internațional „Woman, Families and Religiosity : Past and Present” (Colegiul Noua Europă, aprilie 2011), cercetătoarea Maria Spiliotopoulou, de la Centrul de Studii al Istoriei Moderne din cadrul Academiei din Atena, a raportat prezența masivă a rromilor greci pe insula Tinos (arhipelagul Cicladelor), în ziua de 15 august (Sfânta Maria). La fel ca și la Iași, aceștia poartă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fel ca și la Iași, aceștia poartă pe umeri covoare, pe care le oferă ca ofrandă. Covoarele sunt apoi dăruite Mitropoliei, care, la rândul său, le distribuie către parohii și mănăstiri. Posibila explicație a acestei stări de fapt, furnizată de cercetătoarea din Grecia (care nu a studiat în mod explicit acest fenomen, ci l-a semnalat doar ca strictă observație etnologică), a fost aceea că ar fi vorba de o „legătură cu covorul de rugăciune musulman”. Am discutat în timpul pelerinajului cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
minuni au capacitatea reală de acumuluare a „energiei sacre” proprie mai multor generații de credincioși care le-au cinstit de-a lungul timpului, redistribuind-o apoi și generațiilor viitoare (Kormina, 2013 : 201). Continuând pe o linie de interpretare pur sociologică, cercetătoarea rusă consideră că, în contextul de renaștere religioasă postsovietică, noțiunea populară de namolennost’ i-a ajutat pe credincioșii „obișnuiți” să treacă peste ruptura dintre Rusia sovietică și cea contemporană, permițând construcția unei continuități mai puțin problematice, legată de noul imaginar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aceste acțiuni prezentate de televiziuni în stil strident aducând a campanie publicitară” (Manolescu, 2012). Cerșetoria și sărăcia extremă sunt remarcate și analizate în cadrul spațiului islamic, mai exact în cadrul pelerinajelor copto-musulmane (așa-numitele mouled-uri, sărbători mixte, religioase, comerciale și populare), de către cercetătoarea franceză Catherine Mayeur- Jaouen. Prezența sezonieră, în număr mare, a cerșetorilor, atrași de generoasele ofrande, mesele gratuite și laxismul autorităților din perioada precisă de timp cât durează sărbătoarea, este importantă în desfășurarea pelerinajului. Doamna Mayeur-Jaouen face o descriere exactă a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerină („monahi, răzeși, mojici, babe descântătoare, slăbănogi de toate felurile”), care se încheie cu prezența lui Vodă, a curții sale și a „cinstiților boieri și jupânese cu coconii și duducile lor, cu fețe luminoase și straie scumpe” (Sadoveanu, 1955 : 230). Cercetătoarea Violeta Barbu notează faptul că foarte mulți cronicari străini în trecere prin principatele românești în veacurile XVII-XIX au lăsat „note pitorești” despre acest tip de evenimente, iar „istoria recentă nu a pregetat să descopere bogăția semantică a acestui spectacol public
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai intransigent și totodată mai exigent decât "Generalul" (porecla lui Engels), care poseda însă un scris mult mai accesibil (vezi Marx, Engels, Lenin...: 1987). Un instrumentar teoretic util pentru înțelegerea întregului vocabular romantic leninist și leninist în general este ceea ce cercetătoarea Françoise Thom a numit "limba de lemn" (2005). "Limba de lemn", propaganda permanentă prin care regimurile leniniste percep și atacă realitatea "burgheză" are rolul nu de a extinde gândirea și exprimarea, ca orice altă limbă, ci de a le reduce
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
orale; discursul concis, alert, alternează cu câte un respiro anecdotic; totul 6 la nivel decent, discret iscoditor, cu ramificații dintre cele mai interesante - de istorie regională. Inserții lirice, repede reprimate, imprimă textului căldură, empatie, atractivitate.” Iar la începutul anilor 2000, cercetătoarea Gabriela Omăt îl gratula cu următoarele afirmații pe cel care i-a furnizat numeroase informații pentru editarea volumului V din Jurnalul lui Eugen Lovinescu: „Puțini oameni ca Dvs. mai sunt în timpul de azi. Pasiune, devotament, promptitudine în solicitări și mai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
legăturilor de comunicare se corela pozitiv cu nivelul satisfacției în muncă, al angajamentului și al performanței. Morrison (2002) a analizat relația dintre structura rețelelor sociale și socializarea noilor angajați din trei filiale ale unei companii internaționale de contabilitate. În urma studiului, cercetătoarea a descoperit existența unei relații între, pe de o parte, rețeaua de prietenie a nou-veniților în cadrul companiei și, pe de altă parte, integrarea socială a acestora și angajamentul față de organizație. Într-un studiu realizat asupra celor peste 100 de angajați
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
formarea cercetătorilor sociali a fost întreruptă până în 1990; pe de altă parte, o astfel de temă într-o societate ipocrită ca cea comunistă și cu remanența de ipocrizie pe care o avem și astăzi nu ar fi fost posibilă. Dacă cercetătoarea americană nu s-ar fi aplecat ani de zile asupra politicii pronataliste în România și dacă mulți români nu ar fi sprijinit-o să-și ducă la bun sfârșit culegerea datelor, riscam, cred, ca această parte de istorie să rămână
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mă interesează romanul vieții mele scris de turnători, înainte de apariția în presă a documentului la care mă refer, am mers la CNSAS pentru a afla ce cuprinde. Demersul mi-a fost ușurat de colega noastră Ioana Diaconescu și de o cercetătoare tânără, deosebit de amabilă, care avea fișate dosarele cu privire la lumea literar-artistică. Am aflat astfel că ancheta asupra mea relatată în documentul din 22 august 1990 a plecat de la un interviu pe care mi l-a luat Vartan Arachelian pentru TVR. Înregistrarea
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]