17,584 matches
-
întrebat ce număr port" - Pași. Sunt mistere ale destinului pe care poezia le încercuiește, desenându-le hartă și, în momente faste, forându-le solul. Febrila notație lirica a Doinei Ispirescu ne adresează apelul de farmec al unei personalități cristalizate lucid, cercetând, nu fără voluptate, semnele zilei și ale nopții: Înmugurește o mare sălbăticita,/ ridică din spume boboci de fier/ sub soare fără de soare să/ străjuiască sub cer/ ziua pedepsită de noapte." Doina Ispirescu, Câmpul de sare, poeme, Editura Mașină de scris
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
Lucrul nu numai că este observabil în poezia să, dar constituie chiar și secretul nașterii poeziei: "Dacă nu avea un subiect sau un alter ego adevărat, el nu scria poezie. Cred că aproape în fiecare poem al lui poți să cercetezi, să regasești acest dualism al lui, acest alter ego, acest punct de vedere din alt punct de vedere". Firește, volumul nu este scutit de riscul mitizării lui Nichita Stănescu. Însă, așa cum din poezia să (mimînd uneori delirul și ininteligibilul) cititorul
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
feciorelnicele abțineri ale acestui Parlament? Așa-zisa grijă pentru siguranța națională sau pentru liniștea cetățenilor, care a metamorfozat un lucru limpede într-o tulbureala prielnica șantajelor sau falsurilor va fi, cu siguranta, peste cîțiva ani demontata piesă cu piesa și cercetată la adevărata ei semnificație. Fiindcă iluzia că o lege votată azi e menită eternizării e contrazisa chiar de experiență vieții parlamentare din ^90 încoace. Chiar și Legea lui Ticu, care pînă la alegerile din ^96 părea o utopie e o
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
numind-o "regina muncii", iar alde Pleșiță sau Brucan îi cataloghează în zicerile lor televizate drept hoți pe acei neînfricați partizani din munți care duceau o luptă disperată împotriva comuniștilor. Este deci meritul celor de la Jurnalul literar de a fi cercetat și dat publicității acest Memorial anticomunist din închisoare, împreună cu mărturiile foștilor camarazi de luptă ai lui Oliviu Beldeanu: Chirilă, Codrescu și Ochiu sau depozițiile unor importanți martori ai procesului de la Berna, printre care: Grigore Gafencu, fostul ministru de Externe al
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
un dialog explicit cu textul de acum trei decenii, care este completat, autocomentat, confirmat sau (mai rar) amendat pe parcurs. Coerența asigurată de unitatea principiilor și a metodelor, reafirmate cu fiecare ocazie, permite o lărgire și o diversificare a faptelor cercetate în partea aplicativă a lucrării. Cantitatea extrem de mare a informației științifice și varietatea temelor tratate face ca volumul să fie greu de rezumat în spațiul limitat al acestei cronici. Esențiale și incontestabile sînt, în orice caz, principiile: limbajul văzut în
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
baroc, își compune viața ca un spectacol exemplar, scriindu-și, de fapt, propria hagiografie și propria moarte: Singurul om realmente liber este cel care nu posedă nimic. În prezența acestor moaște, ale mele, cine a îndemnat mintea Voastră să-mi cerceteze viața?" Într-adevăr, trupul în stare de descompunere din scena răstignirii devine un trup sfînt, eliberat prin scriitură de materialitate ("plutește prin căsoaie"), un trup "blagoslovit", acoperit cu răni sfinte: "ăia din sat l-or fi crezând și sfânt, or
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
ei" pe o pungă goală ,,cu baierele lungi, de pus la gît", Muzeul Național de Artă și-a abandonat sine die funcția sa esențială, aceea de MUZEU, adică de instituție publică sau, în condițiile noastre, de stat, care păstrează, conservă, cercetează și valorifică specific un patrimoniu artistic complex, valori excepționale din cultura universală și națională, pentru a deveni o simplă galerie pentru expoziții curente. Poate că în spatele ușilor închise depozitarea și conservarea se fac la cel mai înalt nivel al muzeografiei
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
mulțimii, sui treptele CEC-ului din interiorul poștei, se prezentă la ghișeul care îi fusese arătat și îi întinse funcționarei biletul câștigător. Ea îl întoarse pe-o parte și pe alta; îl privea îngrozită (ne aflăm în 1995, n.n.); mai cercetă biletul o dată. Un grup de tineri care-l urmaseră înăuntru strigară cu entuziasmul vârstei că fuseseră de față când domnul trăsese, și că văzuseră cu ochii lor, mi-li-o-nul!... mi-li-o-nul! scandau pe tonul unei lozinci incendiare, cum încep mai toate revoluțiile
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
Scrisoarea I la Botoșani, ca invitat la aniversarea lui Eminescu. Optimistul cu frînă care a fost Mugur Isărescu pînă s-a văzut în deplinătatea funcției de prim-ministru s-a transformat într-un pesimist total, atunci cînd a început să cerceteze bugetul dinlăuntru. Ar fi o prostie ca dl Isărescu să fie acuzat, ca fost guvernator al Băncii Naționale, că nu știa cum e cu bugetele speciale ale guvernului. Dar e totuși greu de acceptat că guvernatorul Băncii care ar trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
semnat, nu poartă titlul rubricii prezente, Prepeleac, părînd mai mult un text de a cărui tipărire nu-mi amintesc. Descoperindu-l printre pagini părăsite, aproape îmi venise să cred că era un extras din Istoria literaturii a lui Călinescu. Am cercetat-o, grijuliu. Nici vorbă. Ca sa vedeti, cît orgoliu păcătos să pun ipoteza unei confuzii cu scrisul genialului nostru critic. Este, nu este al meu textul, eu îmi iau inima-n dinți și-l semnez. Mai ales că doi sau trei
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
de trei secole. Este un teritoriu inepuizabil. Astăzi în mod special pianistul muzician are obligația de a-si înnoi în permanență propriul repertoriu. O solicită dinamică vieții de concert. O impune legea concurenței ce guvernează marea piața a valorilor. Sunt cercetate vechi arhive. Se descoperă și sunt lansate lucrări noi. Unele case de discuri inițiază colecții ce prezintă lucrări în primă audiție absolută. Ies la iveală lucrări și autori, fapte de muzică pomenite doar în memorialistica perioadelor anterioare de cultură. Curiozitatea
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
a granițelor disciplinare, o circumscriere a metodelor și a obiectelor de studiu. Alegoria patrimoniului analizează aceste consecințe pornind dinspre arhitectură și istoria artei. Dar ce interesant ar fi, cred eu, si un studiu care să refacă, invers, binomul Petrarca-Brunelleschi: adică cercetînd felul în care vizualul a determinat anumite modificări de imaginar în concepția literară. Françoise Choay, Alegoria patrimoniului, traducere de Kazmer Kovacs, Uniunea Arhitecților din România, Editura Simetria, București, 1998, 297 pagini, preț nemenționat.
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
crăpase deodată că prost înfășurata ce era, si si-a aprins-o cu o brichetă laterală, de argint, pe semne, ca lucea blînd; o brichetă specială pentru pipe și trabucuri și pe care scria, apucasem să văd cerînd-o s-o cercetez, scria cu litere aurii: VICTORY. Era, probabil, un semn că insul se împăcase cu ideea că făceam contrabandă cu trabucele interzise. Peter se îndesa și mai ceru și el una, uitînd că la începerea soarelii îi oferisem, una fără comentarii
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
vînt/ în răsucire luînd chip femeesc" (Infern cu floarea soarelui). Contrariile se îmbină cu frenezie. Decăderea concretului mistuie abstracțiunea: "noi sîntem cei mai nemernici, cei mai de jos,/ cei mai umili/ cadavre boite/ galvanizate/ de forță sexuală a unei abstracții/ cercetînd facerea-contrafacerea-desfacerea/ exegeți ai infernului/ iluminați. înrăiți" (Oameni cu lămpi sIesireat). Dacă știință e, după cum vedem, iluminat malignă, sărbătoarea e departe de a semnifică o purificare. Ospățul reprezintă un episod demoniac:m"Benchetuim în spelunca, popește, porcește/ mestecam, înghițim/ din dumnezeul
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Nicolae Manolescu AM STUDIAT o vreme felul în care a funcționat cenzură comunistă a publicațiilor de tot felul, reviste literare, cărți, dar și a spectacolelor de teatru și a filmelor. Am ținut un curs la facultate pe tema această, am cercetat arhivele. Studiului i se adaugă experiență personală: în definitiv, am publicat eu insumi în regim de cenzură douăzeci de cărți și cîteva mii de articole. Trebuie să spun că experiența personală contrazice uneori ideea de cenzură pe care mi-am
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
abordările literaturii. Nu e de mirare, așadar, că istoria poeticii trebuie situată, crede el, neapărat în vecinătatea istoriei științei, si, ce-i drept, a istoriei ideilor. Poetica este, pentru Dolezel, prin excelență, știința literaturii. Ca atare, istoria poeticii poate fi cercetată conform unui scenariu kuhnian, cu mențiunea că, spre deosebire de stiință propriu-zisă, în poetica modificările spectaculoase, de tip revoluționar, nu pot fi înțelese decît pe fundalul "trudei mărunte" de zi cu zi, a unei tradiții urmărite în pașii ei mici, nu doar
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
drept ingrediente esențiale ale unor moduri poetice: teoretic/aplicat, universal/particular, exemplificare/analiza, normativ/descriptiv, sincronic/diacronic, retorica/lingvistică/semiotica. Aceste opoziții nu sînt înfățișate de la bun început că axiome teoretice, ci descoperite treptat în teoreticienii pe care autorul îi cercetează, de la Aristotel la formaliștii de la Praga. În gradata lor acumulare, ele determina și liniile de forță ale unei problematici a poeticii. Călin-Andrei Mihăilescu le prezintă cu limpezitoare conciziune în postfața pe care o semnează: ideea că literatura e o structură
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
a trecut de la pupitru pe scena regizând spectacolul și controlând până an ultimul detaliu, ăn dorința de a atinge idealul fuziunii desăvârșite ăntre scenă și fosa. Montările sale (multe filmate) au rămas, unele, ăn istoria genului. Toate aceste fapte sunt cercetate an miezul lor și an ecourile stârnite an ceilalți. an privința omului Karajan, autoarea ăncearcă mereu să separe pe om de artist și să-i analizeze pe unul an funcție de celălalt. ai admira ănfăptuirile artistice și știința cu care și-
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
în Italia ferice că și în România". Polemiza, tot în 1919, cu ziarul liberal Viitorul, stăruind asupra inconsistentei conceptului de rasă. Ba chiar, pornind de la cercetări ale unor antropologi, punea la îndoială caracterul semit al evreilor: "Antropologul Fishberg, care a cercetat 2000 de evrei - a conchis că evreii nu sînt semiți. Rasă evreilor nu e pură - si asta încă despre evreimea Bibliei. Ei se căsătoresc cu neevrei (exogamia), cu hetiti, amooniti, casiti, cananiti. Hetitii sînt de rasă mongola, amoonitii arieni, casitii
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
autoarea cărții, care se ocupă exclusiv de partea vizibilă a vietii literare. Cineva va povești poate, cândva, întregul calvar trăit de scriitorii români în timpul comunismului. Deocamdată, Ana Selejan aduce la lumină, din depozite de biblioteci pe care nu le mai cercetează nimeni, ceea ce în 1957-1958 se petrecea în văzul lumii. Și trebuie să-i fim recunoscători pentru acest efort, nemaifăcut de altcineva în momentul de față, nici măcar de cei ce incriminează retoric literatura proletcultista. Datorită tenacității cercetătoarei din Sibiu, putem reciti
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
prezentul meu... Relația mea cu ceilalți este atat de întâmplătoare! Privirea asta intensă spre ceilalți este desigur un semn că n-am renunțat la cuprinderea lumii. Nimeni nu vrea să rămână acasă decât dacă n-are încotro. Și ce face? Cercetează zarea poate, poate că va descoperi secretul celorlalți, al fiecăruia în parte. Astfel se întipărește pe fiecare, pe învelitoarea să de dinafară, ceea ce numim - fizionomie. Toate lucrurile au o fizionomie particulară. Ea exprimă voința încercării și deziluzia eșecului. Fără lucruri
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
România. an ceea ce mă privește, cred că la noi fiecare scandal ași are propriile sale cauze, atât doar că aceste cauze particulare seamănă una cu alta, uneori părând identice. Petrecut mai la vedere decât altele, scandalul echipei naționale poate fi cercetat cu folos pentru a obtine dacă nu mari generalizări, cel putin descrierea anumitor elemente constante care depășesc lumea fotbalului. Disputa dintre câțiva jucători notorii ai echipei de fotbal a României și antrenorul lor seamănă izbitor cu fenomenul producerii de rupturi
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
Lamentația a fost pentru Chopin o indecentă insuportabila. Mai curând jocul dialectic între reticența și mărturisire este de observat. Acesta îl atașează lui Mozart și așa trebuie înțeles cultul lui pentru un Amadeus căruia nu ar fi îndrăznit să-i cerceteze păcatele existenței cotidiene. Ce însemnătate au ele și demitizările care uită că ceea ce este esențial pentru un creator sunt operele, compozițiile și numai ele? Înainte de a aparține lumii și Franței, Chopin este al Poloniei de unde a dus cu el un
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
Se mai află și de nemulțumirea acelorași buticari că au de dat atenții polițiștilor, ca să n-aibă încurcături. Dacă se întîmplă că poliția să mai înhațe cîte un taxator care sare calul, procurorii, milostivi, îi dau drumul, pentru a fi cercetat în libertate. Motivul? Nu prezintă pericol social. E și aici o logică. Taxatorul nu prezintă pericol decît pentru buticarii pe care ii impozitează fără știrea d-lui Remeș. Dar daca lui îi intra în cap că procuratura nu-l consideră
Negocieri la politie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17579_a_18904]
-
menite să se complementeze reciproc, într-o solidaritate triunghiulara reflectînd, într-un metonism evident, Sfîntă Treime. Spune Duby: "Triunghiul: o bază, un vîrf, si mai ales, aceasta ternaritate care, în mod misterios, oferă sentimentul de echilibru". Totuși, întreg demersul său cercetează tocmai felul în care avem mai curînd de-a face cu un echilibru ratat, sau pur iluzoriu. Cele trei stări se concurează permanent, se întrepătrund (prin transferuri de indivizi de la una la alta), se uzurpa și totuși, misterios, se și
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]