46,651 matches
-
s-au dedat la acte de terorism. Les chouans ai lui Balzac erau teroriști. Rezistența franceză au fost teroriști, așa îi numeau și nemții. Rezistența rusească antinazistă, a fost terorism. Tot ce este reacție spontană a sentimentului național jignit , se cheamă terorism, că n-are altă cale de acțiune decît terorismul. L.G.: Dar deja americanii au început să înțeleagă lucrul ăsta... Al. P.: Cum? L.G.: Deja americanii au început să înțeleagă lucrul ăsta. Protestează... Al. P.: Unii au început să înțeleagă
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
mai avansată decît adulții, nu mai țiu minte cînd a fost asta... Cînd în același an, au fost năimiți niște killeri de elită să omoare două mari figuri ale lumii: pe Papa Woityla și pe ăsta, președintele american, cum îl chema... L.G.: Reagan Al. P.: Reagan. Ăștia au fost cei doi oameni care trebuiau suprimați ca să poată să se înlăture primejdia pe care o asumaseră agresorii. Care și-au dat seama că Ronald Reagan, care nu se bucură de mare popularitate
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
politic și... Poate, nu știu, nu iese că un om deștept poate să creadă o așa prostie. Da" poți să știi! Fapt e că a venit, la o vîrstă avansată, a făcut un partid, Muncă și Refacere, sau cum se chema... Două parale nu făcea un astfel de partid cînd era cu comuniștii care se întăreau și rușii care... Și e cel mai teribil lucru să vezi o figură ca a ăstuia, un om așa de inteligent, un om care a
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
din vreun anume interes personal ori de grup, neslăbind în osteneală, din cauza moleșelii și trândăviei, negândind că slujesc trupurilor și sufletelor străine, ci robilor lui Hristos; astfel, lucrul lor se arăta Domnului curat și neviclean. Când unul dintre bolnavi era chemat la Domnul, privegheau toată noaptea lângă trupul acestuia, în rugăciune necontenită, până în ceasul slujbei de înmormântare. Scriitorul bisericesc Paladie ne istorisește că „un anume Apoloniu după nume, negustor de meserie, după ce a părăsit lumea și s-a așezat în muntele
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
buletin cultural pentru străinătate. El se ocupa de partea grafică a acestei tipărituri. Deschid acum o paranteză. Cum bine ați observat mai înainte, există în viața mea ceva ce arată o continuitate: în liceu, am scos o publicație care se chema Caiete culturale. M.I.: În ce an se întâmpla asta? B.E.: În 1943. M.I. : Cînd făceați munci forțate. B.E. Exact. În 1967 am inițiat Caietele Teatrului de Comedie. Din 1969 până în 1989 am editat Caietele Teatrului Național, o publicație care (cred
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
ca un grav delict. în al doilea rând, era terorizat de ceea ce va transmite mai departe celor care nu vroiau să audă. Însă de spaimele colocatarului nostru aveam să-mi dau seama abia după ce el a fost arestat, iar noi, chemați la proces, ca martori. M.I.: Și pentru ce a fost arestat? B.E.: Ca homosexual. De fapt, superiorii lui erau tot mai nemulțumiți că transmitea informații care nu se cuveneau puse pe hârtie. Ei știau mai de mult că-i homosexual
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
o mare speranță și o mare frică. Frica era în continuitatea mai vechilor și întemeiatelor mele panici. După 1989, în 1990, i-am propus lui George Bălăiță și Taniei Radu să scoatem împreună o revistă, care a și apărut. se chema ,Litere". Am scos câteva numere, din ceea ce ne doream să fie o revistă literară amplă, importantă și care să aducă tot ce este nou pe lume și să tipărească toate valorile începând cu cele ce nu avuseseră drept de circulație
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
păianjenului este foarte rezistentă și aproape invizibilă, precum sunt și subtilele fire ce îi leagă pe îngeri de oameni, pe oamenii de Dumnezeu, pe Dumnezeu de diavol: Acea materie sensibilă și inexistentă ne vorbește prin somn, ne trimite semne, ne cheamă spre ea, ne atrage cu forța unui vârtej. Ca o pânză de păianjen poezia se întinde din chilia autorului în cea a cititorului. în mrejele ei se zbate diavolul. Și bunul Dumnezeu". Nichita Danilov face poezie în proză, în piese
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
înfierbîntă spiritele. Într-o societate bolnavă de teoria conspirației, în care toată lumea face și desface scenarii, ca cea a României din primii ani ai tranziției, cazul ia proporții nebănuite și pentru rezolvarea sa se implică oameni de toate condițiile. Este chemată inclusiv o echipă de specialiști din Argentina care, în final, trage o concluzie dezamăgitoare pentru mulți: în respectiva groapă comună erau rămășițele, vechi de cîteva secole, ale victimelor unei epidemii de ciumă, nicidecum ale victimelor comunismului, cum se bănuia. Ca
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
lui Vaida nu poate fi luată în considerare, dat fiind că național-țărăniștii, cel mai mare partid, n-ar putea prezenta un prim-ministru, întrucât Maniu, adversar personal al regelui și Mihalache, din cauza trecutului lui de stânga, n-ar putea fi chemați. În opinia lui Ionescu, amicala primire făcută la Berlin lui Gheorghe Brătianu a trezit mult interes în România, dar n-a fost privită cu ochi buni de celelalte partide. După câte s-ar părea, nici regele nu vede cu ochi
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
totală, derută, suspans... - Fix ca în filmele cu proști, remarcă Haralampy. Ay, ce mă enervează prietenul ăsta când vorbește în timpul jurnalelor tv! În orice caz, de curioasă ce era, Esca nu și-a dat seama că ar fi trebuit să cheme de urgență un echipaj ,pompieristic" pentru descarcerarea fălcilor invitatului său... Până la urmă s-a auzit dinspre acesta un onomatopeic: - Mmmmmnnnnuuuu... UITĂ CĂ EȘTI ROMÂN! l Știri și reportaje tv cu detalii, au clarificat lucrurile în legătură cu Loganul nostru: pentru că se cam
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
scaun sau la o masă: eu acostez. Un proces dificil, în lipsa remorcherilor. În ziua aceea am răsturnat zaharnița și mai-mai să răstorn și masa, și am lăsat să cadă jos vinul înainte de a-mi găsi poziția pe scaun și a chema chelnerița. Prietena mea, biata Lívia, spune că nu știu niciodată de cât spațiu am nevoie, și că asta mi se trage de la copilăria mea de grăsan răsfățat. Ceva legat de faptul că eram fiu unic și nu mi-am cunoscut
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
apărea ca o serie de simple episoade ale existenței sale. Ea nu ar însemna nimic altceva decît furtuni, epidemii sau alte calamități naturale. Iar lucrurile importante ar fi nașterea, căsătoria și moartea, precum și anii de școală, copiii și prietenii." Se cheamă Fugă spre centru și este traducerea lui Radu Paraschivescu, de curînd apărută la Albatros, după un roman al Aurorei Cornu, Romanian Fugue in C Sharp. Numele poveștii englezești, tălmăcit de cineva care-l aude, numai, fără să-l citească, ar
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
socoteala pe care și-o fac Andrei Pleșu și Radu Paraschivescu (editor), strîngînd într-un catastif colorat - la propriu - articole ale celui dintîi, de prin Dilema, Plai cu boi și Jurnalul Național, din ultimii zece ani și mai bine. Se cheamă, trucînd (auto)critica unui, bunăoară, Raymond Poincaré, Comédii la porțile orientului. Comédia (din turcește...), cînd nu-i pur și simplu o chestie, cuvînt de care tot Miticul e dependent, va să-nsemne circ la drumul mare. În orice caz, nu
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
strop cu strop/ O, artă pentru artă! Alte pasaje, care n-au fost scrise numaidecît pentru plăcerea de-a pocni din coada cuvintelor, sînt de-a dreptul triste. De exemplu, aproape tot Cartelul patrioților, mai ales Dedicația ca gen literar, chemînd vag o osîndă din Baudelaire - această carte s-o arunci... (deși sînt pomenite cărți bune și autori onorabili), cu finalul îndulcit, iertător: ,am fost cu toții, după o vorbă a lui Cioran, Ťturiști în infernť. Nu se cade să revenim la
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
și Eta Boeriu, Ștefan Aug. Doinaș, Vasile Drăguț, aceștia din urmă trecuți între timp în lumea celor drepți), în intenția de a realiza comentarii din perspective multiple: ,ar fi o greșeală de neiertat, dacă o singură disciplină n-ar fi chemată să-și dea contribuția la elucidarea textului din 1688, la preistoria sau influența sa, precum și la toate problemele culturale legate de scriptura de acum 300 de ani" - mai nota Paul Miron în 1984, cu gândul că ,o asemenea operă uriașă
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
pus în situația să o facă. Mai suntem în viață câțiva care putem mărturisi. Tocmai pentru a se evita o previzibilă defecțiune, știindu-se că e admirat și simpatizat în redacție, Dinescu nu a fost pus acolo în discuție, ci chemat la ,sector" unde i s-a comunicat excluderea hotărâtă de sus. Nu se încurca nimeni, pe atunci, în formalități. Poate să fie la mijloc un accident de falsă memorie, dar lucrurile așa stau și nu altfel. M-aș bucura ca
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
de ce v-ați ocupat?! Din aceleași motive pentru care m-am ocupat și eu. Deci, noi avem ceva comun: o stea polară și un precursor care, prin dumneavoastră, a fost bine situat. Nu uitați că una din cărțile mele se cheamă Însemnare a călătoriei mele! Aproape am pastișat titlul cărții lui Dinicu Golescu. Numai că la alt nivel, cu alt aparat, să zicem așa, conceptual și critic. Dar am trăit senzația identică a lui Golescu, șocul civilizației, șocul patriotic, dacă vreți
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
străinătate, pe unii îi cunoașteți chiar dumneavoastră. Chiar prietenul meu, Mircea Carp, îmi strânge timbrele și mă ajută în perfecționarea acestui joc. Care este joc, hobby și, în același timp, ilustrarea în mic al unui concept foarte serios care se cheamă literatura universală. 30 de albume care strâng toată literatura lumii în mici efigii. E un trouvaille, cum vreți să-i apuneți. Nici nu mă infatuez prea mult, dar nici nu mi-e rușine de el. Am scris și articole, am
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
rușini. Primele vorbe, în stradă, cu băieții. Primele mustrări. Pe urmă, obligațiile. Liceul, admiterea la facultate. Evadarea. Din lumea ei de altădată, ascunsă în dulap, cu hainele de-acasă, vine, deodată, la cămin, o veste. E întrebarea aceea cu care chemi pe cineva la vorbitor, dură, metalică, încercînd să nu dea de bănuit: Cine este Letiția Branea? ...A telefonat cineva să se ducă de urgență acasă..." Reluată, după mai bine de o sută de pagini, e, aflăm, ecoul celei dintîi, auzit
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
în ochi, destrămate, peticite. Așa sînt și fotografiile de familie, diplomele, studiile niciodată publicate ale unchiului Ion, care i-au dat, odată, nepoatei aceeași senzație ciudată de jamais vu ca, mai tîrziu, numele lui scris pe cruce. Pentru el o cheamă acasă. El e blajinul care, dînd, în sfîrșit, de-o viață bunicică, parcă nu se poate obișnui și pleacă. De acum încolo, lucrurile se schimbă: , Avusesem nevoie de moartea lui ca totul să fie altfel, în mila care mă îneca
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
capital. - Fortunato, fiul dumitale vine cu mine, vreau să i-l prezint lui Jorge al meu. Fii liniștit, că mai apoi ți-l înapoiem. Spune-mi, băiete, te ai urcat vreodată într un Mercedes Benz? Julián deduse că așa se chema rabla imperială pe care industriașul o întrebuința pentru deplasare. Scutură din cap. - Atunci, e timpul. E ca și cînd ai urca la cer, numai că nu i nevoie să mori. Antoni Fortuny îi văzu plecînd în acel vehicul de un
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
Constantin Țoiu (II) Întâi și întâi, a început coana Ifighenia, pe toate făpturile, pe care le-a făcut pe lumea asta bunul Dumnezeu, le cheamă într-un fel ori altul. Ești tu om, dar îți mai zice Ionel... Săftica... Ia să vedem cum ți s-ar potrivi să i se zică unui șoricel ca tine... Și a stat, s-a gândit cu o mână sub
Șoricelul Valerică - de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11563_a_12888]
-
să vedem cum ți s-ar potrivi să i se zică unui șoricel ca tine... Și a stat, s-a gândit cu o mână sub bărbie, și pe urmă a zis: ție ți-ar sta cel mai bine să te cheme așa... Valerică! Și a oftat și și-a șters repede de pe obraz o lacrimă... După aceea aflai că avusese și ea un nepoțel pe care îl chema tot așa și care se înecase într-o zi de vară fierbinte, la
Șoricelul Valerică - de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11563_a_12888]
-
pe urmă a zis: ție ți-ar sta cel mai bine să te cheme așa... Valerică! Și a oftat și și-a șters repede de pe obraz o lacrimă... După aceea aflai că avusese și ea un nepoțel pe care îl chema tot așa și care se înecase într-o zi de vară fierbinte, la țară, în gârla venită mare de ploile căzute și căreia i se spunea Sărata... Câteva zile purtasem pe mine acest nume ca pe o haină nou-nouță, de
Șoricelul Valerică - de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11563_a_12888]