2,019 matches
-
au generat, spre nemulțumirea agricultorilor băcăuani, micșorarea treptată a suprafeței moșiei comunale. Cu excepția momentelor mai tensionate din primăvara anului 1907, locuitorii orașului au fost martorii pasivi ai acestui fenomen. Așa cum am menționat în subcapitolul dedicat dezvoltării industriale, apariția fabricii de cherestea V. Țenov (1881) a rupt din țarina comunală 20 de hectare, dar, pe de altă parte, a adus anual la bugetul orașului venituri importante - de pildă, la nivelul anului 1905, vărsământul bugetar rezultat din concesionarea terenului s-a ridicat la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu mult bugetul comunal - sunt impresionante. Un raport al Primăriei Bacău privind constatările pe anul 1890, indică următoarele cifre: peste 800.000 lei din vânzarea vitelor, 200.000 lei din vânzarea cerealelor și aproximativ 70.000 lei din comerțul cu cherestea (în condițiile în care bugetul comunei pe anul financiar 1897-1898 a fost de 552.441 lei). Având în vedere faptul că Primăria percepea pe aceste tranzacții o taxă de 1 leu la 100 de lei, târgurile și bâlciurile deveneau o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Dintr-o altă perspectivă, nemulțumirile unor locuitori au atins și problema modernizării orașului. Aceștia au acuzat faptul că dezvoltarea industrială a Bacăului nu a reușit să creeze locurile de muncă promise și îndelung așteptate. Pentru exemplificare, odată cu apariția fabricii de cherestea „V. Țenov & Co.” (1881), primarul de atunci al Bacăului a promis orășenilor că „(...) nu se vor primi străini la muncă, cei cu carul vor avea de lucru pentru cărat la fabrică, cei cu palmele vor lucra în fabrică, copiii vor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în perioada interbelică, așa cum ne indică și exemplele de mai jos (muncitori necalificați/angajați cu pregătire): 1924 - fabrica de piele și talpă „L. O. Klein”, total 51 de lucrători, din care 48 cetățeni români și 3 supuși străini, fabrica de cherestea „Atlas”, total 50 de lucrători, din care 46 cetățeni români și 4 supuși străini, fabrica de tricotaje „Zimbru”, total 18 lucrători, din care 14 cetățeni români și 4 austrieci (repartiția etnică era următoarea - 5 români și 13 evrei); 1934 - fabrica
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apele meteorice stagnează în curte; apele menajere sunt colectate într-o cisternă deschisă”; nu există medic sau medicamente; numărul total al muncitorilor - 30 (11 români), dintre care 20 de femei cu vârste mai mari de 16 ani; la fabrica de cherestea „I. Sabovici” („de la marginea orașului”ă - respectă normele regulamentului industriilor insalubre; numărul total al muncitorilor - 227 (113 români), dintre care 6 femei, ce lucrează și în timpul nopții, și un copil de 14 ani; la tăbăcăria „S. Filderman” (din strada BacăuPiatra
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
celor doi generali staliniști au început a fi repede concretizate, în pofida faptului că, tot datorită aplicării stricte a tuturor punctelor Convenției de Armistițiu, materiile prime și materialele erau, practic, inexistente. Potrivit documentarului nostru referitor la constituirea cimitirelor militare sovietice, nici măcar cherestea de brad pentru sicrie nu se mai găsea, darămite alte furnituri mult mai greu de procurat dar, pe galonații de la București prea puțin îi interesa de soarta poporului român. De altfel, repetau mereu, cu obstinație și ură: „Ce-ați căutat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din materialul lemnos (6 m.c.) fusese consumat la „...confecționarea paturilor suprapuse din opt camere pentru ostașii sovietici, în casele proprietatea D-lui Constandache”, iar un alt volum de masă lemnoasă (7 m.c.) s-a folosit la „... confecționarea ambalajelor”. Cheresteaua fusese procurată de la Depozitul „Tătaru” din Bârlad. Desigur, factura urma a fi achitată din „fondurile Armistițiului”. h. O foarte mică parte din cerealele „plătite” de către ruși Ceva mai înainte, la 5 februarie 1945, prefectul Gheorghe V. Gâlcă, raportase Ministerului de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Grigore Profiroiu 4.000 de lei pentru că însoțise la Iași „...5 cetățeni sovietici pentru repatriere”. l. Case la Bârlad pentru prea „scumpii” noștri tovarăși aliați Se pare că nici așa-zisa „casă a oștirii sovietice”, aceea cu paturi suprapuse din cherestea de brad, nu mai era suficientă ca spațiu de cazare de vreme ce superiorii bucureșteni (puși la oala sub presiune bolșevică a lui Malinovski sau Vinogradov care se sprijineau pe articolul 3 al Convenției de Armistițiu) trimiteau subordonaților militari sau civili de la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
al argo-ului? Categoric! Nu poți să fii un bun teoretician dacă nu ești un cel puțin la fel de bun practician. Iar ca să fii un bun practician, trebuie să te învârți prin metropole sau prin zone și orașe portuare. Vine vaporu', cu cherestea sau cu altă încărcătură. Oprește la Constanța. Hamalii încep să-l descarce, timp în care marinarilor li se dă liber. Și timp de trei zile, cât, să zicem, stă vaporul în port, ăștia umblă prin zonă. Sau, vine un marinar
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
un toponim, Ciudica, de unde mai venise cândva unul Ciubucă (Bleojul) și care a avut aici familie din care făceau parte nu mai puțin de cinci fete. Acest Ciudican avusese aici cârciumă unde opreau căruțașii care duceau bârne la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș și beau câte un rachiu sau două. Îi spuneau: Măi Ciudicanule, dă-mi și mie un deți(100 gr) de rachiu. Îi cam cereau de băut trecătorii. Și Ciudicanul le dădea la toți, ba Îl mai sporea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
1949 comuniștii nu mai aveau nevoie de astfel de comisari În miliție și este dat afară din slujbă. Acum, cu patru copii și fără slujbă, nu o ducea pe roze. Reușește Însă să se angajeze ca muncitor la Fabrica de Cherestea din Gălăuțaș și să-și ridice o căsuță pe Părăul Gălăuțașului, unde să aibă un acoperiș pentru familie. Casa și-o ridică lângă Vaidaș Vasile care Îi este cumnat. După atâta zbucium, moare lăsând o femeie văduvă cu patru copii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
au Întâlnit În Gălăuțaș! Numele de familie Îl moștenise de la soț, ea rămânând văduvă de tânără. Fata ei, Emilia, a fost mai norocoasă. Se măritase cu unul Burian care era mecanic pe mocănița, trenul care aducea bușteni la Fabrica de Cherestea din Gălăuțaș. În scurt timp a ajuns activist al C.C. al P.M.R. și locuia În București pe bulevardul Magheru, vizavi de Cinematograful Patria. A murit Însă tânăr chiar În Gălăuțaș, făcând un infarct și a fost Înmormântat lângă soacra sa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se prăbușește. Dar după moartea lui, coana Ioana Își găsește alt concubin, un bărbat falnic și voinic, potrivit preferințelor sale, Îl chema Dumitru Blaga. Între timp, fiica, Ioana, se căsătorește În Toplița cu un bogătaș, proprietar al unei fabrici de cherestea. Îl chema Dușa Vasile și nu a avut noroc de nici un urmaș, În ciuda bogăției acumulate. Blaga Dumitru, concubinul, după ce este alungat din casă de fiica Mariei Lupului, Ioana Dușa, se retrage În Subcetate, unde Însă nu mai trăia dăscălița care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Încheia anul școlar. De multe ori mulți dintre ei Îl Încheiau mai repede. Bărbații care erau mai În putere și flăcăii mai lucrau și la plute. De fapt, se spunea așa la munca de transport a buștenilor la Fabrica de Cherestea. Denumirea de plutărit se păstrase din bătrâni, când lemnele, după ce erau aduse la apa Mureșului, se făceau plute și erau duse și vândute În zona de câmpie. Bineînțeles că transportul lemnelor la Fabrica de Cherestea se făcea doar de către cei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a buștenilor la Fabrica de Cherestea. Denumirea de plutărit se păstrase din bătrâni, când lemnele, după ce erau aduse la apa Mureșului, se făceau plute și erau duse și vândute În zona de câmpie. Bineînțeles că transportul lemnelor la Fabrica de Cherestea se făcea doar de către cei care aveau boi sau cai. Aceștia, ca să le meargă treburile câmpului, Își tocmeau prășitori cu ziua, din rândul celor mai săraci, sau al țiganilor de pe Zăpode. Munca aceasta la pădure era singura de pe urma căreia țăranii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acoperișul era făcut din draniță, iar mai târziu se cumpărau țigle din Jimbolia pentru acoperiș. Pentru a procura acești bani trebuia să vinzi o vacă bună. Pentru podea și plafon duceai niște trunchi de lemn din care, la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș, Îți făceai scândură. Banii ți se scădeau din cei pe care trebuia să-i primești din transportul lemnelor. Leațurile le băteai tu singur și dușumeaua, iar pentru lipitul cu lut făceai o clacă. Ușile și ferestrele le
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din grajd, fiindcă Își rupeau gâtul alunecând. Din această pricină, una dintre marile griji era să mergi din timp cu ele la potcovar. Iarna, dacă bărbatul nu avea boi de Înjugat mai puternici ca să poată transporta lemne la Fabrica de Cherestea, nu prea avea de lucru decât pe lângă casă, Îngrijirea vitelor, a oilor și a porcului care trebuia Îngrășat până la Crăciun, curățirea grajdului și clădirea gunoiului În spatele lui. Cu paiele rezultate de la treieriș și cu fânul se făcea mestecături ca să ajungă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Acolo Își frigeau carnea și Își făceau mămăliga. Foc aveau cu ce face că doar erau În pădure. La lucru se Întorceau după Bobotează. Care avea cai și boi pentru tracțiune, lucrau la plutărit. Până ce au luat ființă Fabricile de Cherestea, se făcea plutărit pe Mureș, despre care am mai vorbit. Pentru a avea imaginea unei zile de iarnă, când bărbatul pleca În zori după un transport de bârne la Bătrâna, am să redau un scenariu al uneia din aceste zile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În capitolele din urmă date despre Începuturile exploatării lemnului din aceste locuri. De la Începutul veacului trecut și-a făcut aici apariția primul gater. Într-o jumătate de veac, timp În care am trecut și prin două războaie mondiale, fabrica de cherestea de aici a ajuns să fie una din cele mai mari de pe Valea Superioară a Mureșului. Dacă-mi aduc bine aminte, ajunsese după război la douăsprezece gatere. Prin anul 1957 un incendiu o mistuie aproape În totalitate după care Își
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
spațios și suficient pentru nevoile populației. Se povestește, cu privire la construcția acestui teatru, că, sub pretextul de a face rost de grinzi și bârne, au fost tăiate șaptezeci și cinci de mii de picioare de lemn din pădurile mănăstirești! Această cantitate uriașă de cherestea n-a fost folosită; s-a observat un pic cam târziu că era prea grea și a fost înlocuită cu una de brad. Asta nu e tot: s-au fabricat cinci milioane de cărămizi; antreprenorul nu le-a găsit destul de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ea decât îmbrățișați, pentru ca să se-așeze din nou în fața gherghefului și să bată mereu, ca-n fiecare zi, cu furculița ei de cositor printre ițele covorului abia început. După ce mai treceam de maidane cu țevi ruginite și de depozite de cherestea înnegrite de ploi, mă-ntorceam acasă mult mai trist decât plecasem, deși ieșisem tocmai ca să scap de tristețea și durerea de cap de la atât de multe ore de citit și privit în gol camera mea cu ferestre enorme din Ștefan
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și Marea Neagră în Anglia, Franța și Italia”. Se recunoștea că înflorirea orașului se datora regimului de oraș „porto-franco”, însă la 22 decembrie 1882 acest statut a fost înlăturat. Totuși, între anii 1900-1914, orașul desfășura un considerabil comerț de cereale și cherestea, în care se implicau și reprezentanții celor 16 consulate străine din oraș. O revoltă țărănească a izbucnit în regiune în 1907, aceasta fiind înăbușită de armata română. Galațiul a fost reședința județului Covurlui, mai apoi a Ținutului Dunării odată cu reorganizarea
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
protestele gălățenilor, susținute de Kogălniceanu, generate de suprimarea acestuia la 22 decembrie 1882, rămân fără urmări favorabile. Totuși, în perioada 1900-1914, “Perla Moldovei” sau “Ușa Dunării de Jos”, cum erau numiți Galații, desfășura încă un “considerabil comerț” de cereale și cherestea, în care se implicau și reprezentanții celor 16 consulate străine din oraș. La rândul lui, Statul român, suținea activitatea comercială a Galațiului, făcând, prin Municipalitate, mari investiții pentru modernizarea portului. Inginerul Anghel Saligny pregătește, în 1908, proiectul unui nou bazin
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
80% din exportul Rusiei este format din petrol, gaze naturale, metale și lemn. Cei mai mari importatori de lemn din taigaua Rusiei sunt China, Japonia și Coreea de Sud, piețe care pot absorbi cantități imense de lemn și produse lemnoase. Cererea de cherestea, hârtie sau alte produse din lemn nu va scădea, de aceea nu se poate spera într-o încetare a despăduririlor. În acest context, deși se dă tot mai mare atenție protecției pădurilor în ultimii ani, companiile multinaționale continuă tăierea pădurii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
viu. Voi sui în mașină și voi urma linia sinuoasă a șoselei până-n Sinaia. Voi coborî pe Valea Prahovei, 182 desfășurată-n fața mea prompt și comercial ca un pliant turistic, cu cabanele de pe dealuri, fabricile de ciment, depozitele de cherestea, podurile de cale ferată. La ieșirea din subcarpați aerul va deveni cenușiu-transparent, ușor patinat de presimțirea serii. Silozuri cilindrice, lipite câte patru. Flăcările rafinăriilor. Câmpurile înzăpezite, peste care va atârna soarele deja rubiniu. Pe calea ferată care merge paralel cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]