735 matches
-
el detaliază diferite tipuri de minciuni la care se poate aștepta cercetătorul (Clifford 1983: 137). Pentru Griaule, minciunile spuse de persoanele anchetate sînt obstacole în calea căutării adevărului, încît pentru el o situație "ideală" ar fi aceea în care cei chestionați ar putea fi manipulați în așa fel încît să spună adevărul. Atitudinea pozitivistă pe care Griaule și majoritatea antropologilor sociali ai generației sale (cf. Freilich 1970:564-565 ) au avut-o față de existența unui adevăr etnografic este respinsă de mulți dintre
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pot fi uneori incorecte, investigarea bazată pe chestionare rămîne un instrument important și este folosită la o scară mult mai largă în cercetarea socială decît orice alt fel de anchetă. Cercetătorii depun eforturi considerabile pentru a se asigura că persoanele chestionate dau răspunsuri sincere, atît prin formularea atentă a întrebărilor, cît și prin prezentarea acestora într-un context care favorizează cooperarea. Se folosesc tehnicile statistice sofisticate pentru a determina măsura în care rezultatele au fost distorsionate de nesinceritatea unor răspunsuri. În
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
atît prin formularea atentă a întrebărilor, cît și prin prezentarea acestora într-un context care favorizează cooperarea. Se folosesc tehnicile statistice sofisticate pentru a determina măsura în care rezultatele au fost distorsionate de nesinceritatea unor răspunsuri. În general, sinceritatea celor chestionați nu poate fi verificată; lipsește interacțiunea directă, prelungită în situații din viața de zi cu zi între cercetăror și persoana chestionată. Cu toate acestea există anumite dovezi că în interviurile directe răspunsurile date de persoanele anchetate sînt influențate de prezența
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sofisticate pentru a determina măsura în care rezultatele au fost distorsionate de nesinceritatea unor răspunsuri. În general, sinceritatea celor chestionați nu poate fi verificată; lipsește interacțiunea directă, prelungită în situații din viața de zi cu zi între cercetăror și persoana chestionată. Cu toate acestea există anumite dovezi că în interviurile directe răspunsurile date de persoanele anchetate sînt influențate de prezența unei a treia persoane (Taietz 1962). Anecdotele sugerează că dacă un soț și o soție sînt intervievați împreună, pot da răspunsuri
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
doar că în toate exemplele menționate pînă acum înșelătoria nu a fost o caracteristică esențială, ci doar o trăsătură accidentală și de cele mai multe ori regretabilă. Totuși, în unele investigații este des întîlnită situația în care cercetătorul îi înșeală pe cei chestionați, cum a fost de exemplu în studiul efectuat de Festinger și alții (1956) asupra unei secte americane apocaliptice, pe parcursul căruia anchetatorii au pretins că deveniseră membri ai sectei. Într-un studiu asupra activității homosexuale masculine în toaletele publice, Laud Humphreys
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai puțin decît colegii lor mai în vîrstă, de la seral. O deosebire mai evidentă, de alt gen, este scoasă la iveală de un studiu asupra atitudinii efectuat de medici americani și menționat în capitolul 6. Potrivit acestuia, 74% dintre persoanele chestionate s-au arătat de părere că medicii erau nesinceri "ocazional" sau "deseori", însă numai 19% au admis că ei înșiși aveau un comportament similar (Novack et al. 1989:2984). Această perspectivă intermediară asupra minciunii, prin care unele minciuni sînt grave
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
le cunosc din experiența vieții socioumane cotidiene); • de opinie (solicităm opinii în legătură cu anumite fapte, fenomene, procese); • proiective (solicităm informații în legătură cu comportamente viitoare, potențiale etc.); • speciale ("filtru", "capcană", "de control"). După formă, distingem: întrebări închise (cu răspunsuri precodificate, la care cei chestionați aleg răspunsuri propuse de noi, sau răspund, de obicei, prin da nu), întrebări semideschise (scalate; de exemplu: Cât de mulțumit sunteți de îngrijirea ce vi se oferă? 4. foarte mulțumit 3. mulțumit 2. nemulțumit 1. foarte nemulțumit 9. nu știu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
noi, sau răspund, de obicei, prin da nu), întrebări semideschise (scalate; de exemplu: Cât de mulțumit sunteți de îngrijirea ce vi se oferă? 4. foarte mulțumit 3. mulțumit 2. nemulțumit 1. foarte nemulțumit 9. nu știu/ NR402), întrebări deschise (cei chestionați dau răspunsurile în forma pe care o doresc, după ce le-am precizat că e nevoie de concizie). Construirea întrebărilor unui chestionar presupune o bună pregătire teoretică, metodică, multă experiență practică. Chestionarul trebuie astfel construit încât datele colectate să fie valide
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și dumneavoastră de aceeași părere cu X, cum că ..."); • nu se folosesc întrebări prezumtive, presupuneri implicite etc. (de exemplu: "De când nu ați mai luat pastile?"); • nu se folosesc întrebări în care cuvintele sunt asociate cu un înțeles așteptat de către cel chestionat (de exemplu: "Este neindicat să folosim medicamente în exces?"); • nu se introduc două idei, două enunțuri în aceeași întrebare; • trebuie acordată atenție sporită întrebărilor "delicate", care "sfredelesc intimitatea" (de exemplu, cele referitoare la viața sexuală etc.) care pot determina reticența
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Într-un sat, oraș mic, grup restrâns, contactarea lor este relativ ușoară. Este mai dificilă contactarea persoanelor din cartiere aglomerate, cu probleme numeroase, contactarea celor care se droghează, se prostituează etc. Disponibilitatea depinde mult și de cultura civică a oamenilor chestionați. În țări unde tradiția cercetării sociologice este veche 403, rata participării oamenilor este de peste 80% (8-10% dintre cei chestionați refuză să răspundă, pe lângă eventuala incapacitate de a răspunde a celor cuprinși în eșantion). Nu se pot trage concluzii nete privind
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
aglomerate, cu probleme numeroase, contactarea celor care se droghează, se prostituează etc. Disponibilitatea depinde mult și de cultura civică a oamenilor chestionați. În țări unde tradiția cercetării sociologice este veche 403, rata participării oamenilor este de peste 80% (8-10% dintre cei chestionați refuză să răspundă, pe lângă eventuala incapacitate de a răspunde a celor cuprinși în eșantion). Nu se pot trage concluzii nete privind disponibilitatea oamenilor de a răspunde, în general (unii refuză să răspundă fiindcă sunt neîncrezători în rezultatele cercetării, în cercetători
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
soluțiilor, putem strânge și alte informații accesibile necesare: tipul familiei copilului delincvent (sau victimă), numărul de membri în familie, câți copii sunt la școală, câți membri ai familiei lucrează, unde, dacă nu lucrează cu ce se ocupă zilnic, dacă cel chestionat are cameră proprie, TV, telecablu, HBO, telefon mobil, autoturism; în familie sunt comportamente sănătoase? s-a întâmplat ca vreunul din membrii familiei să fie bolnav în zilele dinaintea cercetării? cine anume? cine a decis la ce îngrijire să se recurgă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
le vehiculează. Din acest unghi, judecățile evaluative utilizate în context ideologic sunt diferențiate de cele formale, ce revin demersului specific filosofiei și teoriei politice normative. Dacă posibilitatea transformării discursului ideologic într-un discurs filosofico-politic sau teoretico-politic nu este, de obicei, chestionată, lăsându-se astfel a se înțelege că așa ceva nu e posibil, se consideră, în schimb, că demersul justificator atribuit ideologiei deturnează abordările filosofice sau teoretico-politice (acestea din urmă fiind considerate ca respectând standardele de științificitate). Când acest lucru se întâmplă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tratarea ironică a prototipului caragialian al ipistatului, devenit anchetator, șef de cadre sau securist. Printr-o comică inversiune de roluri, anchetatorul din Frica (titlu semnificativ care-l substituie la reeditare pe cel de Confesiuni paralele) este terorizat realmente de subiectul chestionat, decis să-i completeze oral, telefonic, printr-o avalanșă de scrisori, etc. o autobiografie cu numeroase variante, de-a dreptul flexibilă și proliferabilă la infinit. În structura personajului de factură caragialiană, o mutație semnificativă intervine la nivelul limbajului: logoreea lui
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ca turbați orașul după el pentru "ofensă adusă unei armate prietene". Dar cum se lămuriseră toți foarte repede cu ce fel de "prieteni" aveau de a face, primele bucurii aduse de către "glorioasa Armată Roșie" fiind tâlhăriile și siluirile, toți cei chestionați ridicaseră neștiutori din umeri. Bunicii lui dinspre tată erau din Prusia Orientală, negustori de cai care, după ce cutreieraseră Rusia și Turcia, bătrâni fiind se stabiliseră la Constanța. Născut din tată german și mamă româncă, moștenise de la unul rigurozitatea comportamentului iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ar putea constitui un punct de plecare al unei anchete printre intelectualii și creatorii momentului. Dacă vreun jurnalist cultural e interesat, i-l cedez, fără a pretinde recompensă. Sunt sigur că am afla lucruri relevante nu numai despre gusturile celor chestionați, ci și despre eventuala influență asupra evoluției lor a cărților furate. M-am amuzat încercând să mi-i imaginez pe câțiva dintre scriitorii contemporani în postura de hoți de cărți. Iată ce mi-a trecut prin cap c-ar fi
Ce cărți ați furat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8670_a_9995]
-
maximă de eroare. ... (2) Indiferent de modalitatea de interogare a publicului, televotul sau sondajul propriu, de genul vox pop, organizat și prezentat de către furnizorul de servicii media audiovizuale, trebuie să respecte următoarele reguli: a) să nu ofere recompense persoanelor chestionate; ... b) să nu încalce dispozițiile art. 33 ; ... c) să difuzeze, în cadrul invitației adresate publicului de a participa la televot sau la sondaj, precum și la prezentarea rezultatelor, mențiunea „televotul/sondajul nu este reprezentativ pentru opinia publică și nu are valoarea
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
sunt, astăzi, niște matrozi îmbibați cu alcool, ci parlamentul și guvernul unei țări membre a UE. Șapou : Apropo, știați că realitatea TV a anunțat, la 17 mai 2007, un sondaj INSOMARMetro Media Transilvania, care arăta că 79,1 % dintre cei chestionați s-au pronunțat împotriva demiterii Cîrmaciului? Sigur că știați! Dar iată ce nu știați! Că Lucașenko a câștigat, la referendumul său, pentru a rămâne președinte mai multe mandate decât permitea constituția Belarus, cu 79, 42% din voturi, la 17 octombrie
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
caracteristicile personale ale cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui climat de învățare suportiv, oferirea libertății de alegere, respectiv a unui anumit nivel de control, abilitatea de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracteristicile personale ale cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de încredere. Printre caracteristicile profesorului eficient, așa cum au fost ele evidențiate de cursanții chestionați, se numără: simțul umorului, entuziasmul, buna pregătire, încurajarea studenților pentru a pune întrebări și a formula opinii, a fi reflexivi, crearea unui climat de învățare suportiv, oferirea libertății de alegere, respectiv a unui anumit nivel de control, abilitatea de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
românesc vine dinspre studiile efectuate de Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul Superior, care în 2009, în Barometrul calității - Distribuții statistice, interpretări și opțiuni privind starea calității în învățământul Superior, au relevat faptul că „în rândul cadrelor didactice chestionate părerea dominantă este aceea că învățământul superior românesc este cel puțin la fel de bun precum cel din Vestul Europei (59%)”<ref id=”2”>Lazăr Vlăsceanu, Marian Gabriel Hâncean, Bogdan Voicu, Claudiu Tufiș, Barometrul calității - Distribuții statistice, interpretări și opțiuni privind starea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fizic și social, determinându-le comportamentele și practicile; construcții socio-cognitive, constituind și un ghid pentru acțiune, În măsura În care implică un set de anticipări și așteptări ( Abric, 1994). Reprezentări sociale ale persoanelor cu deficiențe de auz. Studiu comparativ. Descrierea grupurilor de subiecți chestionați Au participat la investigație cadre didactice, barbați și femei, cu vârste cuprinse Între 25 și 60 de ani. Primul grup este format din 55 de subiecți, Învațători și profesori din cadrul Liceului Teoretic Vasile Alexandri Iași și Colegiului Național Octav Băncilă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În realizarea tabelului operațional am utilizat doar elementele care au depășit o anumită frecvență (au fost evocate de cel puțin cinci ori). După analiza prototipicalității (determinarea nucleului central) am realizat analiza pe categorii și analiza comparativă Între cele două grupuri chestionate. Discuții În interpretarea datelor am mers pe două direcții. Pe de o parte, am urmărit determinarea centraliății reprezentărilor sociale vizând persoanele cu deficiențe de auz, pe de altă parte am realizat o analiză comparativă a datelor obținute prin aplicarea tehnicii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
al absolvenților, s-a realizat În colaborare cu Asociația Națională a Surzilor din Roaânia și filialele acesteia din județele Neamț, Suceava, Bacău, Galați, Brăila, Iași și Vaslui. Analiza rezultatelor obținute În urma chestionării absolvenților a relevat următoarele: 42,22% din cei chestionați sunt angajați (toți În sectorul privat); 33,33% din cei chestionați lucrează În specialitatea de pe diplomă; 40% din cei angajați au carte de muncă; la 84,21% din cei angajați le place meseria pe care o practică; 63,15% din
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Surzilor din Roaânia și filialele acesteia din județele Neamț, Suceava, Bacău, Galați, Brăila, Iași și Vaslui. Analiza rezultatelor obținute În urma chestionării absolvenților a relevat următoarele: 42,22% din cei chestionați sunt angajați (toți În sectorul privat); 33,33% din cei chestionați lucrează În specialitatea de pe diplomă; 40% din cei angajați au carte de muncă; la 84,21% din cei angajați le place meseria pe care o practică; 63,15% din cei angajați nu sunt mulțumiți de salariul obținut; 4,44% din
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]