804 matches
-
bijuterii. Spre cinstea noastră, observasem, încă din perioada "escapadelor" în Berlinul occidental, că privirea unor atare minuni nu ne făcea să ne crească tensiunea, admirându-le ca atare și doar atât! La Bogota am schimbat avionul cu unul al companiei chiliene LAN-CHILE și am mai făcut o escală la Lima. Aici avionul parcă s-a luminat la îmbarcarea unui grup de tinere chiliene participante la un concurs de frumusețe. Erau toate minunat de tinere și frumoase, vesele, sporovăind în cor ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
crească tensiunea, admirându-le ca atare și doar atât! La Bogota am schimbat avionul cu unul al companiei chiliene LAN-CHILE și am mai făcut o escală la Lima. Aici avionul parcă s-a luminat la îmbarcarea unui grup de tinere chiliene participante la un concurs de frumusețe. Erau toate minunat de tinere și frumoase, vesele, sporovăind în cor ca niște vrăbiuțe, așa că primul contact cu "țara de reședință" a fost OK! Drumul de la Lima la Santiago a fost superb! Aveam noroc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
centralei" asupra evoluțiilor din Chile, asigurarea unei prezențe românești în cercurile academice și culturale, menținerea de contacte cu reprezentanți ai "forțelor progresiste", urmărirea activității celorlalte misiuni diplomatice din Santiago, în special din țările Europei occidentale, în ceea ce privește relațiile cu oficialitățile militare chiliene, problema refugiaților, atragerea emigrației române în organizarea de activități economice și culturale... Am început întrevederile cu atașatul comercial. La data respectivă, exporturile românești pe relația Chile erau ca și inexistente. Pe vremea mandatului președintelui Allende, Chile importa, din România, tractoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ce facem?". Îl congelăm, facem conserve și asigurăm desfacerea "în zonă!"". Eram eu "socialist utopic", dar "organul" era mai utopic decât mine citisem că, anual, captura de pește în Chile era de 300 kg pe cap de locuitor, din care chilienii, mâncători de carne de vită în special, nu consumau decât 15 kg, restul făcându-l făină de pește, folosită ca adaos în hrana pentru vite, păsări etc. Atașatul comercial era un tip de 35 de ani, mărunțel, 1,65 m
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
noi". Le-am solicitat "să se miște" chiar și cu militarii după ei, care probabil văzând că nu plantează mine sau împrăștie manifeste, se vor plictisi și îi vor lăsa în pace. Le-am cerut mai multe contacte cu "partea chiliană" și cu mediile diplomatice, pentru a contribui la informarea centralei, exprimându-mi dorința de a-mi prezenta săptămânal fiecare un plan de acțiuni, întâlniri și convorbiri. Au urmat discuțiile cu personalul administrativ. Nici aici lucrurile nu stăteau cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Nici aici lucrurile nu stăteau cum ar fi trebuit. Trecuseră 6 ani de la lovitura de stat, trăiam într-o dictatură militară, care-și plasase un post de "observație" chiar vizavi de ambasadă, aproape zilnic ambasadele erau luate cu asalt de chilieni care cereau "azil politic" și ambasada română nu avea un sistem general de alarmă! Nu ne-am gândit, a fost răspunsul! Eu m-am gândit, am scris la minister și primii curieri care au venit la Santiago ne-au instalat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
toți la treabă! Am început cu mine, să-mi adun gândurile, să-mi fixez prioritățile, să știu, vorba lui Voltaire despre modelul meu renascentist, Pico della Mirandola, "tot ce se poate ști și multe lucruri în plus" despre Chile și chilieni. Toate țările latino-americane au un erou, un "Libertador", pomenit în toate manualele de istorie, cu străzi, piețe și busturi în toate localitățile. Aceștia au luptat pentru cucerirea independenței de sub coroana spaniolă, au supraviețuit comploturilor, atentatelor și bătăliilor și unii dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
12 februarie 1818, se proclamă independența. Numit "director suprem" al noului guvern instalat, O'Higgins intră în 1823 în dispute cu aristocrația locală, demisionează și se stabilește în Peru, unde moare în 1842. În cei 13 ani după consacrarea independenței, chilienii aveau să schimbe 5 constituții și 11 guverne! Ulterior, lucrurile s-au mai liniștit și țara a început să prospere, la aceasta contribuind și emigrația europeană germani, francezi, englezi, sârbi, croați... Au apărut bănci, căi ferate, telegraful și la 1843
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
democrate, având ca ținte membrii GAP (Grupo de Amigos Personales de Allende), MIR (Movimiento de Izquierda Revolucionario), Partido Socialista, Partido Comunista, avea să se soldeze cu circa 3000 de morți, 1100 dispăruți, 27.000 arestați și sute de mii de chilieni expatriați în America Latină și Europa. DINA, "caravanele morții", "Operația Condor" aveau să ridice valuri de proteste în întreaga lume. Pinochet și junta militară aveau să-și urmărească inamicii nu numai în Chile, ci și peste hotare, fiind cunoscute cazurile asasinării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și a fostului ministru de externe Orlando Letelier la Washington. Am mai citat panseul "dați-mi o politică internă bună și vă construiesc o politică externă excepțională"! Pinochet nu avea ce bază să ofere miniștrilor săi de externe și diplomaților chilieni și istoria ne-a arătat că în majoritatea cazurilor militarii n-au fost buni diplomați, fiind dispuși mai mereu să-și susțină ideile cu tunurile. Ca atare, politica externă a lui Pinochet avea să se axeze în primul rând pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
condusă de o dictatură militară. Ambasada României de la Santiago rămăsese, după lovitura militară din septembrie 1973, singura misiune diplomatică a unei țări comuniste europene, celelalte închizându-se imediat după lovitura militară, la comanda Moscovei. Ca atare, în logica autorităților militare chiliene, cele două elemente de mai sus puteau fi interpretate că Ambasada României era menținută pentru a fi "ochii și urechile" celorlalte state comuniste, ceea ce impunea o supraveghere specială. Noi am rămas fiindcă în diplomație trebuie să ai mereu posibilități de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
București și de la diplomații români! Rămânerea noastră la Santiago a fost o decizie de normalitate a diplomației românești rămâneam acolo pentru că eram o țară latină, pentru că doream să știm ce se întâmplă, cum evoluează lucrurile, pentru că doream să ajutăm democrația chiliană, atât cât mai rămăsese din ea. România a primit peste 1000 de refugiați din Chile, s-a luptat în forurile internaționale pentru apărarea libertăților cetățenești, a trimis la Santiago avocați pentru a apăra interesele unor patrioți chilieni! În acest context
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
să ajutăm democrația chiliană, atât cât mai rămăsese din ea. România a primit peste 1000 de refugiați din Chile, s-a luptat în forurile internaționale pentru apărarea libertăților cetățenești, a trimis la Santiago avocați pentru a apăra interesele unor patrioți chilieni! În acest context, cu o țară într-un permanent conflict intern și extern, am concluzionat că noi, personalul misiunii diplomatice, "suntem în tranșee, soldați în misiune", de aceea am găsit normală "aglomerația pe metru pătrat" de "ochi albaștri", gândind în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
am constatat cu surprindere și plăcere că nu eram nici mitraliat, nici gazat, nici iradiat! Militari, militari dar aveau stil! Aveam s-o remarc și în alte ocazii, chiar și printre funcționarii civili sau oamenii obișnuiți din categoria medie-înaltă, că chilienii aveau stil și se simțeau mândri că sunt "englezii (sau prusacii) Americii Latine"! Peste tot mi se vorbea politicos și ultimele lor cuvinte erau, indiferent dacă erau militari, civili, funcționari de stat sau simpli cetățeni: "a sus ordenes Señor" la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
vehementă anti dictatură și anti Pinochet, atât în plan bilateral, cât și în forumurile internaționale. Din primele zile după 11 septembrie 1973, sediile misiunilor diplomatice occidentale, dar și ale unor state latino-americane, au fost asaltate de zeci și sute de chilieni care pătrundeau cu forța sau sub diverse motive în ambasade, cerând "azil politic". Datorită numărului mare de asasinate, arestări, dispariții, Santiago devenise un "tribunal internațional" unde puteai să întâlnești zeci și zeci de avocați și experți juriști veniți pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
forța sau sub diverse motive în ambasade, cerând "azil politic". Datorită numărului mare de asasinate, arestări, dispariții, Santiago devenise un "tribunal internațional" unde puteai să întâlnești zeci și zeci de avocați și experți juriști veniți pentru a apăra interesele patrioților chilieni, atunci când instanțele mai puteau acționa! Mai erau, de ce să n-o recunoaștem, și interesele pragmatice comerciale și în unele cazuri, ca cel al SUA, pe baza principiului că "banii n-au miros", masivele comenzi de echipament militar și apărarea supremației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
1979 nu mai era septembrie 1973. Căutau să nu mai fie atât de "vizibili" peste tot, stăteau la pândă, dar din umbra. Motivând asigurarea "securității ambasadelor", aveau "forțe de ordine" în fața acestora pentru a le "proteja" de asaltul zilnic al chilienilor ce doreau azil politic, dar se fereau să intervină brutal, întotdeauna existând "după gard" fotografi și cameramani. Șefii de misiuni erau uneori chemați la Ministerul Relațiilor Externe unde li se punea în vedere să ia măsuri, să informeze corect autoritățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ceea ce în situația din Chile nu era greu, "atenționarea" putea să capete note mai grave: aflat într-o duminică la Farallones, o localitate turistică montană în apropiere de Santiago, însărcinatul cu afaceri al Italiei, fervent militant pentru drepturile cetățenești ale chilienilor, s-a trezit la coborâre că nu-i funcționează frânele de la mașină și asta la 2500 metri altitudine! Noroc de zăpada mare în care a plonjat, scăpând doar cu frica și un picior în ghips, dar cu mașina "CD" făcută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ocazia zilei naționale, Corpul diplomatic era prezent, acestea fiind și ocazii de a mai discuta cu înaltele autorități militare. Recepțiile erau organizate cu fast și rafinament, cu bufete "de 5 stele", unde nu lipseau langustele și homarii și minunatele vinuri chiliene, ca și programele de dansuri și cântece populare. La astfel de manifestări Pinochet și ceilalți generali, însoțiți de directorul Direcției protocol din MRE, se apropia de unul sau de altul din invitați pentru scurte discuții. Mare mi-a fost uimirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
macho latino" e sinucidere curată. Am participat la câteva licitații, aveam cel mai bun preț, dar restul condițiilor nu le îndeplineam nici pe departe. Mai livram piese de schimb cam de 1 milion de dolari pe an unei mari firme chiliene de mașini agricole, pe al cărui proprietar, un om foarte bogat și amabil, îl cunoscusem. Pentru "testarea pieței" și "impulsionare" a venit la Santiago un reprezentant al Uzinei de tractoare din Brașov. Aveam o imagine despre cum trebuie să arate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
-mi vine să-mi fac seama legat cu cravată UTB de magnolia din curtea ambasadei. N-am făcut-o, dar l-am sfătuit pe "delegat", care mai avea de colindat câteva țări din jur, să le păstreze pentru alte ocazii, chilianului făcându-i eu cadou un coș cu câteva sticle de țuică și coniac, pe care știam că le aprecia. Nici celelalte produse nu mai mergeau. Prețurile erau bune, dar costurile de transport ridicate, birocrația la noi mare, clauzele de contract
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pe care știam că le aprecia. Nici celelalte produse nu mai mergeau. Prețurile erau bune, dar costurile de transport ridicate, birocrația la noi mare, clauzele de contract nu se respectau așa că... Mai funcționa "piața gerovitalului", grație Anei Aslan, și mulți chilieni și chilience cu stare au trecut oceanul pentru a se trata în România. Se spune că și "generalul" ar fi utilizat "în secret" produsele miraculoase Gerovital H3. Dacă se confirmă zvonul, înseamnă că și noi am contribuit la cei 91
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
noi cuceriri și sclavi, iar indigenii urmărind să-și apere teritoriile și din când în când organizând și incursiuni pe la marii proprietari de vite. În secole de conviețuire pe același teritoriu, rasele s-au amestecat, din cele 11 milioane de chilieni doar un sfert fiind albi "curați", trei sferturi fiind metiși, mulți din ei purtând numele "Lautaro", căpetenie mapuche care l-a făcut prizonier pe Pedro de Valdivia și i-a potolit setea de aur turnându-i pe gât aur topit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
2085 vulcani, din care 55 sunt considerați încă activi. Fac parte din "cercul de foc" al Pacificului, ce se întinde din Alaska până în Țara de Foc, Noua Zeelandă, insulele Pacificului de sud, întorcându-se apoi spre Japonia și Peninsula Kamciatka. Vulcanii chilieni sunt maiestuoși, înalți, cu vârfurile veșnic acoperite de zăpadă, ceea ce-i face de două ori mai periculoși o dată pentru lavă și a doua oară pentru torentele de apă și roci declanșate la topirea zăpezilor în cazul erupțiilor. Sunt obiective turistice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
aflată la circa 360 de kilometri sud de Santiago și la nord de Concepcion, funcționa, de prin 1950, pe o suprafață de 30.000 hectare, o colonie germană, "Sociedad Benefactora Educacional -Dignidad". Era o colonie unde tineri germani, dar și chilieni, erau educați prin muncă, la cultura câmpului și în mici ateliere. În 1961, la conducerea coloniei s-a instalat Paul Schäfer ( Paul Ciobanu, pe românește), fost medic nazist fugit din Germania, unde era urmărit pentru agresiuni împotriva a doi minori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]