10,360 matches
-
sus de lumea Creatorului, cum afirmă Eminescu vorbind despre natura geniului ? (Lume și geniu "Povestea magului călător în stele"). Pe de o parte, imaginația științifică a permis omului să descopere și să fructifice infinite posibilități latente ale naturii: matematica, fizica, chimia, astronomia, biologia, etc. i-au ușurat viața, dar i-o și amenință, căci orice nouă descoperire, recunoșteau chinezii când au descoperit praful de pușcă, se întoarce împotriva omului aceasta pentru că omul nu-și poate controla moral aceste descoperiri la acmeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de mult despre el? — Despre Alex? Alex Hriavu. Autorul Alex Hriavu. Alex, care iubea ma zărea. Nu suferea cartofii. Slab spre sfrijit. Jalnic la fotbal. Niciodată o pasă bună. Favoritul mamei. Fandosit. Bun la română. Foarte bun. Fost corigent la chimie, fost pămpălău îngrozit de păianjeni, fost utilizator simandicos de verbe și adverbe și cuvinte de șase silabe în fraze construite pe șase etaje, fost posesor de memorie fotografică, fost sâsâit (s-a corectat, l-au dus la logoped și s-
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
a ajuns în vârf, țintă tăcută, fără ca nimeni să prevadă la el o muncă de Hercule care are menirea de a îndrepta cu reflecția tot instinctul și a face să fie în el totul științific. Merge prin mecanică, digeră prin chimie și face să se scurteze hainele prin geometrie proiectivă. Întâi zice: "doar știința e învățătoarea vieții", apoi gândește: "nu este viața învățătoarea științei?" Însă forța sa se află în pedagogia sociologică. Va fi floarea secolului nostru, spunea la desert, în timp ce
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
copil.Adriana s-a stabilit în Suceava.E medic stomatolog.Nu are copii.S-a bucurat de faptul ca nu era prezent Țugu.Torica (Cinquieta) se afla la Focșani. Maritată.Lăcramioara s-a stabilit în Piatra Neamț.E căsătorită.A absolvit chimia. A predat timp de 10 ani și nu i-a placut diriginția. Mioara s-a stabilit la Bacău. E secretară la o institutie agricolă.E maritată. Laurențiu a mulțumit dnei S. și dlui A. că l-au îndrumat spre geologie
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
și se apropie de el. Nu ești dumneata,Emil Vrăjescu?Olimpiada de fizică'70? Emil se întoarse încet,percepu întrebarea,înclină afirmativ bărbia și-i oferi un loc. -Pe mine nu mă reții,reluă ea,după ce se așeză.Eram la chimie.Olimpiada de cimie '70.Numele meu este... -Alinta,o completă el.Sorbi încet din pahar.Incepu să străbată mental tunelul timpului. Imi aduc aminte.Ai câștigat.Aveai niște codițe nostime.Celălalt nume este Pisargeac? O privi în ochi așteptând confirmarea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
copil.Să-l cresc departe de părinții mei. Poate par romantică.Poate că acționez straniu. O mașină îi orbi cu farurile,apoi se pierdu în noapte.Strada le aparținea. -Când l-am cunoscut pe Jan,eram în ultimul an la chimie pură.El era în ultimul an de politehnică,la secția mecanică.Ne-am întâlnit într-o sâmbătă, după cursuri.Stăteam la autostop.A oprit el. Discutând am aflat că suntem din același oraș și că am fost colegi în clasa
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
strigăm: — Găinațe-i!... Găinațe-i-i! Găinaț a venit la trap, și Manciuzdă, după ce l-a ciu pit de piept, l-a pus mai mare peste noi. Ne-am dus la camion. A apărut și Cancer, care ne preda la chimie, l-au chemat pe el că știa franceză. După aia a venit întins și popa și la urmă de tot baba Pampas cu steagul. Belgienii au fotografiat-o. Ne-au dat la fiecare pixuri și bluze pe gât. Au mai
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mai așteptăm. Ești nebun. Cât să așteptăm, pentru numele lui Dumnezeu? Hoașca e singură. Tablourile sunt pe pereți, se pune praful pe ele, e păcat de memoria artiștilor. Copiii babei - are doi, fată și băiat, el doctor, ea profesoară de chimie, îți dai seama?, chimie, n-aș fi crezut... sunt în alte orașe. Nu dau pe la ea cu lunile. Ultima oară au fost acum două săptămâni. Exclus să revină. Baba stă bine cu sănătatea. Nu are sistem de alarmă. Surprinzător, recunosc
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Cât să așteptăm, pentru numele lui Dumnezeu? Hoașca e singură. Tablourile sunt pe pereți, se pune praful pe ele, e păcat de memoria artiștilor. Copiii babei - are doi, fată și băiat, el doctor, ea profesoară de chimie, îți dai seama?, chimie, n-aș fi crezut... sunt în alte orașe. Nu dau pe la ea cu lunile. Ultima oară au fost acum două săptămâni. Exclus să revină. Baba stă bine cu sănătatea. Nu are sistem de alarmă. Surprinzător, recunosc, dar nu are. I-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
rural, turismul balnear, în care mediul organizațional este esențial, reprezintă o direcție de dezvoltare. Produsele alimentare specifice apreciate cu șanse de a fi „exportate” în alte culturi sunt un alt potențial avantaj competițional. Domeniile care includ creativitate (IT, cercetare în chimie, biologie, tehnologie) pot, de asemenea, să nască oportunități pentru ca organizațiile românești să devină performante în economia globală. Toate aceste oportunități potențiale însă pot fi valorificate cel mai bine „la noi acasă”. Pentru a putea deveni semnificative pe plan regional sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a ne urma adevărata natură, sau pentru a da curs căii spre care ne îndeamnă educația. Dar dacă aceasta este calea noastră? Dacă educația, sub forma ei actuală, înseamnă tocmai orientare pe traseul voinței de putere? Ne învățăm copii fizică, chimie, biologie, tocmai pentru a-i putea ajuta să se înstăpânească asupra ființei. Le dăm numărul ca perspectivă dominantă de raportare la ființă. Le arătăm oamenii din perspectiva numărului, statistic. E drept, încercăm, timid, să le transmitem și alte raportări, care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
este viu are drept strămoș comun (și tată continuu) Pământul. Iată unul din fundamentele ecologiei! (Ceea ce face din ecologie o "afacere de familie".) Este posibil ca filosofia să joace pentru știință același rol pe care alchimia l-a avut pentru chimie. De ce presiune ne-ar putea scăpa moartea de o considerăm câteodată o eliberare? Conceptul de contribuții, vehiculat de oamenii de știință, își capătă sensul în orizontul unei gândiri sistematice: scriem contribuții așteptând ca altcineva să vină și să le închege
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
tot o închidere de forma totalității. Uneori avem gânduri care ne înveninează. Este posibil ca acest efect să fie dat de vreun conținut ce își are sălașul în cuvinte care, odată amestecate, dau o "otravă"; nu este vorba de o "chimie" și nici de-o "alchimie" a cuvintelor. Contextul în care ele apar (context ce le dă o parte din sens) ne înveninează; ele vin în întâmpinarea (sau drept rezultatul) unei orientări axiologice, a unei dispuneri față de unele valori (de fapt
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a noua). Disciplinele școlare se structurează în următoarele arii curriculare: 1. Aria curriculară Limbă și Comunicare (Limba și literatura română, Limba latină, Limba engleză, Limba franceză, Limba italiană, Limba spaniolă etc.); 2. Aria curriculară Matematică și Științele naturii (Matematică, Fizică, Chimie, Biologie); 3. Aria curriculară Om și societate (Istorie, Geografie, Cultură civică, Religie); 4. Aria curriculară Arte (Educație plastică, Educație muzicală); 5. Aria curriculară Tehnologii (Discipline de specialitate). Ținând cont de vârstă, liceul este structurat pe filiere, profiluri și specializări. Și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
etc. În anul școlar 2009 - 2010 existau 33,18 de norme didactice, didactic auxiliar 1,75 norme, nedidactic 7 norme, în total 41, 93 de norme. Încadrarea cu personal didactic se prezintă astfel: - Profesor Alexandrina Caba, titular, gradul I, fizică - chimie, director; - Profesor Eustenia Tihan, definitiv - titular, limba română, consilier educativ; - Profesor Feodor Crețu, titular definitiv, matematică;Profesor Mihaela Beșleagă, suplinitor calificat definitv, limba engleză; - Profesor Adrian Derscariu, suplinitor calificat, debutant, istorie geografie; - Profesor Laura Miron, suplinitor calificat, gradul II, fizică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
director; - Profesor Eustenia Tihan, definitiv - titular, limba română, consilier educativ; - Profesor Feodor Crețu, titular definitiv, matematică;Profesor Mihaela Beșleagă, suplinitor calificat definitv, limba engleză; - Profesor Adrian Derscariu, suplinitor calificat, debutant, istorie geografie; - Profesor Laura Miron, suplinitor calificat, gradul II, fizică chimie; - Profesor Voica Nemțanu, suplinitor calificat, gradul I educație tehnologică; - Profesor Ovidiu Drâmbu, suplinitor calificat, debutant, religie;Profesor Marcela Marcu, suplinitor calificat, gradul II, discipline tehnice; - Maistru Florin Barzic, titular, gradul I, instruire practică; - Învățător Elena Maftei, titular, gradul I;Învățător
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
învățător;Maria Topolniceanu (Roșu) - profesor matematică; - Elena Iacob (Iorgoaie) - profesor istorie; - Roza Pavel (Cojocaru) - profesor limba română; - Elena Buruiană - profesor istorie;Mircea Stătescu - profesor limba română, director;Emilia Caba (Buzdugan) - profesor limba română; - Zenovia Nechita - învățător; - Lucia Laseu - profesor fizică - chimie; - Feodor Crețu - profesor matematică, director; - Didina Ungureanu - învățător; - Angela Toma (Lozniceanu) - profesor limba franceză; - Ioan Ciubotaru - profesor istorie, director; - Maria Turicof (Colibă) - învățător; - Vasile Niconov - educator; - Maria Călinescu - profesor biologie;Dorina Ciuraru - învățător; - Petru Miron - învățător; - Anicuța Caba - profesor limba
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ștefania Șendrea - educatoare; - Florica Ilcău - profesor biologie; - Maria Stoica - educatoare; - Silvia Maxim - profesor matematică-fizică; - Ionela Dana Chiriacescu - învățător; - Traian Simina - profesor matematică; - Elena Ciotârlă - profesor matematică; - Elena Maftei - învățător;Ciceronie Ungureanu - profesor fizică; - Laurențiu Caba - profesor matematică; - Alexandrina Caba - profesor chimie, director. În anul școlar 2009-2010 încadrarea școlii se prezenta astfel: - Iuliana Ștefan - educatoare; - Alexandra Antimartinica - educatoare;Niculina Pope - învățător, c.d. coordonator;Marius Grosu - învățător; - Marinela Matcovici - învățător; - Anica Casape - învățător;Doina Mihaela Petrescu - profesor; - Nicoleta Filote - profesor; - Virgil Grigoraș
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1928 la Târgu Frumos, cu rezultate foarte bune. Ulterior urmează Școala Normală din Bădeni - Iași, pe care a absolvit-o în 1930. Între anii 1957 și 1959, a urmat cursuri de calificare ca profesor în specialitățile științe naturale, geografie și chimie. A funcționat ca învățător la școlile din Boureni - Iași, Vișnița, Lucavăț - Storojineț, Hărmănești, Var - Caransebeș, Tătăruși, Lespezi și la școala Heci, din 01.09.1954 până la 31.08.1973, când s-a pensionat, ca profesor de geografie și chimie. A
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și chimie. A funcționat ca învățător la școlile din Boureni - Iași, Vișnița, Lucavăț - Storojineț, Hărmănești, Var - Caransebeș, Tătăruși, Lespezi și la școala Heci, din 01.09.1954 până la 31.08.1973, când s-a pensionat, ca profesor de geografie și chimie. A îndeplinit funcția de director coordonator, a girat postul de subinspector școlar la Plasa Mălini și Plasa Lespezi, director de cămin cultural la Lucavăț-Storojineț și Heci, secretar al Comisiei de atestare pentru raioanele Pașcani și Târgu Frumos, în perioada 19561957
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pro-duselor acesteia; când germanii sunt întrebați care sunt lucrurile cu care se mândresc, ei nu se referă la profit, ci la calitate. În Franța sloganul "au service de la vanité nationale"169 face ca in-dustrii precum energetica nucleară, transportul aerian, telecomunicațiile, chimia să se afirme în competiția cu cele din alte țări. Pe de altă parte, companiile japoneze sunt deschise ne-voilor clienților, indiferent dacă aceștia sunt locali sau de pretutindeni. Un exemplu viu este cel al unui manager de la Yamaha care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
poziție cât mai înaltă în topul celor mai buni. Angajatorul preferat este alesul, cel pentru care oamenii talentați optează să lucreze și, mai mult, de care nu intenționează să se despartă. Cât este imagine, cât este mistică și cât este chimie în alegerea unei companii de către un specialist? Literatura consacrată vorbește despre o anume similaritate care explică atracția candidat-organizație. Dar numai similaritatea nu este de ajuns. Pentru că și complementaritatea sau opoziția de valori îi atrag pe oameni. Reputația este însă considerată
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
profesie specifică; 11% instruiți pentru a lucra în întreprindere (administrație, secretariat, contabilitate); 19% formație tehnică/tehnologică (mecanică, electronică, informatică, arhitectură etc.); 8% sănătate (medici, asistente medicale); 25% științe umane sau sociale (filologie, drept, econo-mie, psihologie etc.); 16% științe exacte (matematică, chimie). În privința experienței în profesie, la cei mai mulți (73%) aceasta a corespuns cu vechimea în muncă. Sectoarele de activitate au fost foarte variate, cuprinzând o arie extinsă de meserii și calificări. Așadar, din populația investigată au făcut parte subiecți care cunosc fenomenul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o asculte într-un concert sensibil pe Alexandra Ușurelu, Andreea Marin recunoaște că noua melodie a artistei, “Acesta-i sufletul meu”, îi cucerește iar și iar sufletul. "Alexandra este o voce în care am crezut din prima clipă, este o chimie în glasul ei care se poate simți în tot corpul, te poartă departe în tărâmuri de poveste, neatinse de griji și tristeți, te rupe de cotidian și te învață să respiri altfel... Cu pași mărunți, dar hotărâți Alexandra pășește pe
Andreea Marin, impresionată de o nouă melodie: “Acesta-i sufletul meu” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72084_a_73409]
-
Articolul 1 - Pe data prezentului decret se înființează Institutul de chimie alimentară, cu sediul în municipiul București, în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul industriei alimentare. Institutul de chimie alimentară are ca obiect de activitate cercetări de chimie, biochimie, de noi procese și procedee tehnologice, pentru valorificarea complexă ��i integrală
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]