6,287 matches
-
zilele de toamnă, de iarnă, amurgul, ce are un farmec aparte. Și bătrânețea are un farmec al ei: ai posibilitatea ca, din capătul drumului, să privești fericit spre bărbăție și copilărie. Există și cazuri nefericite, în care bătrânețea este un chin, dacă omul a avut o viață netrebnică și n-a ținut seama de poruncile lui Dumnezeu. Este însă strălucitor amurgul vieții. De ce? Acum se simte că s-a apropiat ușa. Ce-i dincolo de ușă? Te așteaptă o lume misterioasă, miraculoasă
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
oare guvernul un răspuns? Tineri frumoși,cu inimă curată, Voi astăzi în cer,ca îngeri ați urcat, Dar pentru voi,o țară-îndurerată Blesteamă pe cei ce groapa v-au săpat. Sunt încă mulți ce stau la poarta morții Și în chinuri luptă pentru viața lor, Dar soarta lor, schimba-va calea vieții, Ca să nu mai curgă,lacrimi care dor? Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: CORUPȚIA NE UCIDE COPIII / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1772, Anul V, 07 noiembrie 2015
CORUPȚIA NE UCIDE COPIII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382215_a_383544]
-
vezi-ți de drum! Hai, rătăcește-mă, birjare, prin nopți cu ispite Și poartă-mă-n demultu-mi din care eu vin, Te rog, să-ți lași la intrare și caii și biciul, Căci drumul înapoi spre-aici în caleașcă e chin! Desculț să pășim acum prin viața-mi trecută Pe pași-mi te port să n-ai teamă de înalt, De vrei în demultul din care venim să te-ntorci Noi nici o urmă sub pași n-am lăsat. Și așa rătăciți
DU-MĂ BIRJARE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382234_a_383563]
-
durerea singură am înfruntat, Plângând la ceas de noapte prin spitale, Tu, singur, ai venit și m-ai vegheat, Și-alături, în genunchi, mi-ai dat răbdare... Mi-ai șters cu mâna-ți lacrime amare, Și mi-ai zvântat de chin rănitul suflet, Iar crucea mea de multe ori luat-ai, Făcând ușor și lin umilu-mi umblet... În seara asta, Doamne, dă-mi povață, Iubire, har și binecuvântare, Să pot să-mi duc pe lume crucea-n spate, Cu bucurie multă
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
Beletristica > ZBUCIUMUL MARII Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului ZBUCIUMUL MARII Azi marea-ai liniștită, Dar ce ascunde oare Căci din lăuntru-i urcă Un urlet până-n zare. Zâmbește cu durere Cu chin și suferință, Și liniștea-i ascunde Tristețe și căință. E plină de suspine Ce gem fără odihnă Din suflete-nghițite De mare și n-au tihnă. Se-aud de prin adâncuri Reci șoapte ce cerșesc Luminii să le poarte În dar
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului M-ascund sub dorul tău căznit pe buze, și sorb otrava timpului chircit, amarnic ger mă gustă printre frunze, sub zimți de iarnă care dor cumplit! Simt cum ciuntește vântul, chin de moarte, cuvintele scrâșnesc de prin viori, oh! cât aș vrea să nu mai fie noapte, în chinul meu orbit, când tu mă dori! Referință Bibliografică: M-ascund sub dorul tău! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1818
M-ASCUND SUB DORUL TĂU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382276_a_383605]
-
și sorb otrava timpului chircit, amarnic ger mă gustă printre frunze, sub zimți de iarnă care dor cumplit! Simt cum ciuntește vântul, chin de moarte, cuvintele scrâșnesc de prin viori, oh! cât aș vrea să nu mai fie noapte, în chinul meu orbit, când tu mă dori! Referință Bibliografică: M-ascund sub dorul tău! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1818, Anul V, 23 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
M-ASCUND SUB DORUL TĂU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382276_a_383605]
-
În colțu-acesta de lumină, Pe valea mândrului Siret, Copilăria ta senină Urzit-a visuri de poet. Dar soarta te-a gonit departe Din raiul tă de pe pământ, Și valul astei lumi deșarte Te-a năpădit și te-a înfrânt. În chinuri trupul tău, sărmanul, S’ a mistuit pân’ ce s-a stins, Dar ca Iisus Nazariteanul Prin moarte moartea ai învins! Și iată astăzi Dumbrăvenii Te-au regăsit, cum te-au pierdut. O! geniu falnic între genii De-a pururi falnic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
victorie, care te scapă de marile întrebări. Nu e timp pentru ele. Nu vreau (iată!) să mă gîndesc ce se-ntîmplă la tot mai rarele gîlceve ale minții cu sufletul unde, dacă prima nu huruie în gol, al doilea își exhibă chinurile. Puse în pagină, cu anume exaltare a stilului, stîrnesc mai mult mefiență, decît cutremure. Zic asta deși cartea din fața mea e subliniată în trei culori. Însă a te recunoaște în cuvinte nu-i totuna cu a te recunoaște în simțiri
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
români celebri au murit săraci și uitați de lume (Haricleea Darclée, Nae Leonard). Moartea poate fi adusă de soția geloasă (Traian Grozăvescu) sau de o piatră care te lovește în cap la un cutremur (Alexandru Ivasiuc). Se poate muri în chinuri, dar în același timp cu demnitate (Doja, Horea, Baba Novac). Unii au privit moartea cu umor (Păstorel Teodoreanu, Pompiliu Constantinescu), unii cu resemnare (Maria Tănase, Averescu), în timp ce alții au tras cu dinții de viață pînă în ultima clipă (Petre Liciu
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
stăpânește cu greu să nu scoată o lacrimă. M-a privit îndelung, de parcă vroia să se convingă că are în față un om în care poate avea încredere, căruia poate să-i încredințeze o taină aflată de el după mult chin, după o viață de privațiuni și de încercări. După multe minute, când părea că renunțase să mi se mai adreseze, mi-a șoptit: - ! S-a adreat oficialităților poloneze, care au tăcut o bună bucată de vreme, au vorbit o altă
Visele mari sunt pentru Dumnezeu by Mihai Mălaimare () [Corola-journal/Journalistic/8294_a_9619]
-
altă parte, atâta discreție încrezătoare în răspunsurile acesteia, încât eventuala reconstrucție a unui "roman erotic" având, drept bibliografie, rândurile acestea ar reprezenta o pură paradă de insolență. Chiar măruntele încurcături și cumpene ale iubirii iau chipul nostim al unor zadarnice chinuri. Registrul stilistic al scandalosului e, sistematic, extirpat de la rădăcină. Atunci când, la 5 martie 1944, într-un acces de altruism perfect imun în fața oricărei lecturi ipocrite, Nelli se gândește la o despărțire care l-ar elibera pe Dinu de posibile responsabilități
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
foc, - hiper - inteligentă și cu simț artistic... Excesiv de deșteaptă. Și Deborah, află... Peste o săptămână mă invită la ea. Locuia într-un bloc central cu restaurant la parter. Vezi bucătăria blocului umplând apartamentele cu duhorile ei. Știu că era un chin să ajungi la Deborah. în lift, îmi astupam nasul sau îmi țineam respirația, - miroase a carne putredă, vara, a mațe de abator până ce ajungeam sus și sunam și mi se deschidea ușa, când apărea ea în mijlocul olfacției mele alarmate, ea
Note cu femei din '58 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8495_a_9820]
-
capodopere: în teatru, Experimentul Iov, al lui Mihai Mănuțiu, piesă în care, spectatorii, ținuți în afara unui zid înalt, puteau privi doar prin mici fante, ceva ce s-a petrecut cândva, în altă lume, dar se va petrece mereu, zbuciumul și chinul unui etern Iov, greu încercat de Dumnezeu, pe care puteau să-l înțeleagă cu atât mai ușor, cu cât drama lui era pusă în pagină într-un limbaj contemporan - și în dans, Giselle-ul lui Mats Ek, spectacol în care, la
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
deja maestru în arta culinară și câștigător al unor concursuri de profil. În anii '80, genialul bucătar ajuns la Athénée Palace va fi înfășurat și practic anihilat de penuria ceaușistă. Festinul, regalul gastronomic se transformă într-o biată masă, un chin al generațiilor reunite pentru o bucată de pâine. Marian Dei, zis Papagalul, fratele vitreg al lui Gelu și al Ninei, își poartă și el, într-o existență normată de munca la depou, visul strivit, lichidat în fașă, al fostului junior
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
fizician, și gata: ambalajul înțelegerii ușoare e confecționat. Potrivit acestei logici, un cititor deschizînd o astfel de carte, chiar dacă nu are nici un dram de pregătire în domeniu, va înțelege totul de la sfîrșit la început, și culmea o va face fără chin, grație numai inteligenței sale native. În realitate, nu există carte de popularizare a fizicii care să poate fi înțeleasă în întregime. Cauza e de găsit în două motive: mai întîi, fiindcă însuși autorul, în măsura în care este onest, va lăsa nelămurite probleme
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
socială." Surprinzător este faptul că, în sinceritatea sa absolută, Emil Cioran își mărturisea oroarea de bătrînețe. încă din 8 septembrie 1968 îi scria lui Arșavir Acterian: "N-aș fi crezut că o să fiu cândva victima Ťcomplexuluiť bătrâneții, că o să suport chinurile ŤTimpului regăsitť." Iar după aproape 20 de ani, la 13 iulie 1986, avea aceeași senzație: "Bătrânețea e o umilință de fiecare clipă." Acuzația sau insinuarea că Emil Cioran, remarcabilul stilist al limbii franceze, și-ar fi denigrat limba maternă, limba
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
și dincoace de lecția Zoiei Kosmodemianskaia, zilele și nopțile de închisoare o transformă pe adolescenta care își căuta, romantică, o lozincă de strigat în fața plutonului de execuție. Viața propriu-zisă, experiențele prin care trece voalează filmul eroizant al rezistenței la suferință. Chinurile sunt fizice, dar și psiho-morale, într-un regim al sordidului care descalifică, de la bun început, integritatea individului. Gardiencele se comportă ca niște fiare, turnătoare apar la tot pasul, iar metodele de aflare a "adevărului" și de "reeducare" a delincventului politic
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]
-
eu trebuia să fiu sacrificată, lucru ce soțul meu n-ar fi voit în ruptul capului. Nu mi s-a permis să văd pe micul meu fiu, din cauza extremei slăbiciuni în care mă aflam. Ce a urmat a fost un chin și mai amarnic, trebuind să stau fixată pe spate, legată la picioare în timp de 9 zile. Hrana se mărgineala câteva înghițituri de lapte, apă aproape deloc. În fine, după îngrijirile devotate ale doctorului, mă văd pornită spre covalescență. Slăbisem
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
închisoare, o descoperă pe Gabi fugită în străinătate cu un alt amant, Alexandra are sentimentul zădărniciei, al înstrăinării de propriul cuplu, de propria ființă interioară, de lumea în care trăiește: "Doamne, scapă-mă de josnicia asta! Liberează-mă, Doamne, de chinul ăsta! Nu mai pot, nu mai pot, ajunge, Doamne! M-ai bătut destul! Ajunge Doamne! Am înțeles! Lasă-mă! Ajunge Doamne! Am înțeles! Iartă-mă!" (p. 383). Femeii îi rămâne interzisă până și efemera fericire de a-și reconstrui, departe
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
simțit că nu-i ajungea până în plămâni ca să poată respira. În fața ochilor îi jucau mii de stele și abia mai era în stare să pună un picior în fața celuilalt. Când a ajuns în vârf, a sperat că s-au terminat chinurile, dar coborârea s-a dovedit la fel de grea. Mușchii picioarelor păreau să se fi transformat în gelatină. Regiunea era sălbatică și cărarea îngustă și abruptă șerpuia săpată pe marginea unei stânci, deasupra unei râpe de câteva sute de picioare. Picioarele îi
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
spunându-i: "Cum aș putea să-i întrerup plăcerea doar pentru că soția mea vrea să plece?" Mama a renunțat să-i mai explice că suferea cumplit și a plecat brusc. S-a întors pe jos tot drumul până la barăci în chinuri îngrozitoarre. Totul îi juca în fața ochilor, parcă înainta într-un întuneric brăzdat de stele și fulgere și călcând în vată. N-a mai fost în stare să țină drumul și-a pierdut complet noțiunea timpului de când tot umbla în neștire
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
proces echitabil prin faptul că a fost condamnat direct în recurs de ICCJ, fără a fi audiat și după ce fusese achitat de Curtea de Apel, fără a mai avea la dispoziție o cale de atac. După alți doi ani de chinuri, nevinovăția lui Viorel Calmanovici a fost recunoscută și de instanțele din România. Achitarea a fost pronunțată pe litera c) - faptă nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea deciziei penale s-a arătat că înregistrările dispuse abuziv de procurorul Nelu
LuJu: Omul de la DNA al lui Morar a distrus o familie. România, condamnată pentru 2 ani și 3 luni de închisoare executați pe nedrept de un Inspector by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77908_a_79233]
-
redăm integral câteva comentarii: “Daca doar se fac pariuri, fără să-ncerce nimeni să-și “forțeze/ajute norocul”, nu văd mare problemă. Și nici în cazul în care mai este “ajutat” norocul, în condițiile în care bolnavul respectiv este în chinuri și chiar ar apela la eutanasie.”; “Se fac pariuri pe curse de cai. Calul habar n-are că tu faci pariu pe victoria sau înfrângerea lui. Dacă nici bolnavul nu știe ce dubioșenii morale faci tu și nu-l influențează
Pariori pe moarte: Ținta: bolnavii de cancer. Ce spun românii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79995_a_81320]
-
beției și viciului, care îl descoperise într-o zi pe neașteptate pe Domnul în timp ce curăța interiorul unui coș. Acesta rămăsese în interiorul coșului atât de mult timp, în stare de prostrație, încât prietenii lui crezuseră că a leșinat acolo. După mult chin, au reușit să-l convingă să iasă; chipul, au afirmat ei, care abia i se vedea de funingine, îi strălucea de parcă ar fi fost un înger. A început să conducă Școala de Duminică și a murit după un timp, sortit
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]