508 matches
-
scria „Âne” (măgăruș). Ei erau siliți să poarte un chipiu de bufon cu urechi de măgar, care avea câteodată o formă conică și era cunoscut drept „cap d'âne” (chipiul prostănacilor). În sălile de clasă tradiționale britanice și americane, acest chipiu, adesea marcat cu litera „D” ("eng. donkey"), era folosit ca simbolul rușinii pentru elevii defavorizați. Chipiul nu mai este utilizat în educația modernă. Cu toate acestea, alte forme de rușine sunt încă folosite pentru a pedepsii elevii, precum izolarea în afara
Simbolul rușinii () [Corola-website/Science/331524_a_332853]
-
care avea câteodată o formă conică și era cunoscut drept „cap d'âne” (chipiul prostănacilor). În sălile de clasă tradiționale britanice și americane, acest chipiu, adesea marcat cu litera „D” ("eng. donkey"), era folosit ca simbolul rușinii pentru elevii defavorizați. Chipiul nu mai este utilizat în educația modernă. Cu toate acestea, alte forme de rușine sunt încă folosite pentru a pedepsii elevii, precum izolarea în afara clasei pentru o perioadă limitată. În timpuri trecute, arestații și deținuții erau cu regularitate deposedați de
Simbolul rușinii () [Corola-website/Science/331524_a_332853]
-
de mitraliere, bateria de tunuri de câmp, 1 companie de pionieri, 1 jumătate de companie de transmisiuni, 1 companie de jandarmi, un spital de câmp, servicii auxiliare și un Stat Major. Uniformele au fost amestecate (austro-ungare, rusești și românești), iar chipiurile au fost decorate cu tricolorul românesc și cu o bandă albă inscripționată "„Horia”". Unitățile Corpului au ocupat în regiunea Vața de Jos aliniamentul reprezentat de granița istorică a comitatului Arad. Un al patrulea batalion s-a format în Hălmagiu după
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
Neamțu și depozitul de sublocotenentul Țîrlă Sabin. În total cei proveniți din a fost peste 4.000 de oameni. Uniforma purtată a fost cea austriacă sau hainele proprii în care fuseseră inițial demobilizați. Ca semn distinctiv și-au cusut pe chipiu o bandă albă cu inscripția regimentului alături de tricolorul național. Înarmarea soldaților s-a făcut cu armament și muniție din fostele depozite de la Alba-Iulia ale Armatei Austro-Ungare, iar susținerea financiară a fost asigurată de către Consiliul Dirigent prin Dr. Ioan Suciu. Pentru
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
responsabil medicul "Brutus Macavei"). Împărțirea efectivului s-a făcut în cinci companii. Cu scop de individualizare a soldaților, din 9 noiembrie 1918 comandantul acesteia a dispus renunțarea la la vechile însemne imperiale și purtarea în locul acestora la braț și pe chipiu a unei panglici tricolore cu inscripția „Legiunea Română”. În perioada 4-24 noiembrie 1918, comandamentul Legiunii a luat o serie de măsuri în ceea ce privește asigurarea unor condiții acceptabile de igienă, instituirea ordinii și disciplinei, echiparea și înarmarea, organizarea unei propagande active contra
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
Anton Bacalbașa, pentru a demonstra ignoranța și stupiditatea unor ofițeri ai armatei române. "Zeflemeaua" a publicat și caricaturi politice cu tematică internațională. Un desen făcut de Nicolae Petrescu îl are ca personaj principal pe regele Carol I cu manta și chipiu, pe un câmp de luptă. El îl ține pe regele Ferdinand al Bulgariei, reprezentat cu nasul său coroiat, de după gât în timp ce-i arată osemintele unor ostași căzuți în luptă. Legenda caricaturii a fost strâns legată de faptul că regele Carol
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
tot ce ne trebue, suntem nevoiți a recurge la industria străină, iar din cauza evenimentelor, prețull diverselor materiale a ajuns astăzi aproape întreit, iar unele nici nu se mai pot obține" Ca elemente de coifură erau prevăzute: capela - pentru trupă și chipiul - pentru ofițeri. Pentru ținuta de iarnă era prevăzută o căciulă din blană de oaie, de culoare cenușie. Începând cu anul 1917, pentru ținuta de campanie se introduce Casca Adrian, de model francez. Chipiul ofițeres era de tip „moale”, de campanie
Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/337186_a_338515]
-
coifură erau prevăzute: capela - pentru trupă și chipiul - pentru ofițeri. Pentru ținuta de iarnă era prevăzută o căciulă din blană de oaie, de culoare cenușie. Începând cu anul 1917, pentru ținuta de campanie se introduce Casca Adrian, de model francez. Chipiul ofițeres era de tip „moale”, de campanie, confecționat din stofă verde-cenușie, de dimensiunile celui de postav negru, cu trese, având cozorocul din lac de culoarea fondului. Era prevăzut cu o singură tresă de mătase verde cenușie, circulară și verticală pentru
Uniformele Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/337186_a_338515]