668 matches
-
corpului sau o mână pe piept, iar cealaltă pe abdomen (Hansca-Limbari). Poziția picioarelor era perfect întinsă, dar s-au găsit și excepții (Hansca-Căprăria), unde erau îndepărtate intenționat sau încrucișate și strânse. În Basarabia, la Brănești și Hansca-Căprăria unele schelete erau chircite pe-o parte. În unele cazuri, defuncții aveau urme de violență (cranii lovite cu obiecte contondente, la Hansca-Căprăria), care le-au cauzat moartea, probabil ca urmare a unor lupte. De asemenea, există morminte ce conțineau doar anumite părți din scheletul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vechea vatră și refoloseau loturi abandonate anterior. Pendulările periodice și revenirile satelor în vechile vetre, dovedite de cercetările arheologice, evidențiază o continuitate de locuire mobilă. În acest sens, menționăm situația înregistrată în siturile bazinului, de la Albești, Alexandru Vlahuță, Armășeni, Bârlad, Chircești, Costești, Dodești, Gara Roșiești, Gura Idrici, Negrești, Pogonești, Tanacu, Zăpodeni, Zorleni (jud. Vaslui), unde s-a confirmat o continuitate neîntreruptă pentru veacurile VI-XI. Stăruința acestor băștinași, de a rămâne în locațiile dintr-o anumită microregiune, a fost cauzată, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lucrate la roată și datate în secolele V-VI. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu 1969, p. 268 (fig. 35/4, 5); Teodor 1997c, p. 62. 30. Chircești (comuna Miclești), județul Vaslui a) Corcoduș: în marginea sud-vestică a satului, pe un promontoriu, se aflau fragmente ceramice din veacurile V-VI și IX-X. Cercetare: Gh. Coman, C. Buzdugan și I. Bauman, 1977. Materialul se găsește în posesia Muzeului Județean
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o altă stare de agregare a sufletului, fuseseră poate lucrul cel mai firesc cu putință. Stăteam În colțul meu, paralizată de frică și de dezgust, știind că nu voi mai putea scrie niciodată poezie. Și, În totala mea dezorientare, mă chirceam pe dinăuntru, gata să explodez, fărĂ să-mi pot Întinde mâinile și picioarele, fărĂ Adina Dabija 84 să ies, să sar, să explodez și să fiu una cu toți atomii din univers, ca pe Vremea Poeziei. iar dacă vreo muză
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
o altă stare de agregare a sufletului, fuseseră poate lucrul cel mai firesc cu putință. Stăteam în colțul meu, paralizată de frică și de dezgust, știind că nu voi mai putea scrie niciodată poezie. Și, în totala mea dezorientare, mă chirceam pe dinăuntru, gata să explodez, fără să-mi pot întinde mâinile și picioarele, fără să ies, să sar, să explodez și să fiu una cu toți atomii din univers, ca pe Vremea Poeziei. Iar dacă vreo muză rătăcită bătea la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
să instaleze panouri cu arici. — nici nu știam că există arici în deșert, comentă Betty. tu știai ? — Deșertul e viu, spuse Ken. nu există niciun motiv să nu trăiască arici în deșert... Ken se instală la volan și Betty se chirci, ușor înfrigurată, pe bancheta de alături. Ken răsuci cheia în contact dar motorul începu să bolborosească oarecum îmbufnat, cu gîlgîituri avînd o notă de reproș. Ken încercă de mai multe ori să pornească mașina, la un moment dat chiar reuși
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
devastat, locuit de sute de gîngănii marine minuscule, brăzdat de limbi de nisip și punctat cu o infinitate de ochiuri de apă de toate dimensiunile. Cînd oceanul începea să se retragă în sine, să se îndepărteze de oraș, să se chircească spre orizont, Bernard avea impresia că un imens text se retrage de fapt de pe o imensă pagină albă. era ca și cum, în fața sa, cuvintele unei cărți s-ar fi pus brusc în mișcare pentru a se izola pentru o vreme de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
acolo. Iar uneori arătam atât de jalnic, încît se apucau să facă chetă să-mi cumpere ciocolată cu fructe... Ce să-ți mai spun? șoptea, aproape cu ură, băiatul. Când m-au luat acasă stăteam atunci liniștit. Ședeam ore întregi chircit în genunchi, rugîndu-mă la mutrița ta, căreia îi mai uitasem din trăsături; milogindu-mă la năsucul tău, care mi se părea că avea aerul celui mai înțelept năsuc de pe pământ; jelindu-mă, dacă o să mai vrei să te plimbi cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
seara de vineri, noaptea de vineri către sâmbătă și întreaga zi și noapte de sâmbătă, de 23 aprilie 1988, dintr-o bornă în alta. Păturile mîțoase ce-i fură răsturnate, în noaptea ghețoasă, peste plapumă, se strânseră, zbicindu-se și chircindu-se ca pieile netăbăcite de sălbăticiune. În zori, prinseră a i se învîrti în jurul capului zburlit, netuns, boit jumătate în alb, jumătate în negru, un nor de muște leneșe, cărnoase, albăstrii, asemănătoare scânteilor unei brichete a cărei piatră este pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lui, cu starostele. Într-a treia trăsură, veneau Mînă-mică și cu Piele, gătiți, cu obrazurile rase proaspăt, băuți puțin, să aibă chef. Caii mergeau greu prin noroi și Stăpânul striga la birjari: - Dați-le bice, că mă grăbesc! Didina se chircise pe pernele moi și se uita cu grijă când într-o parte, când în alta. Nașul îi spunea: - Ce, ți-e frică? De, că nu mai ai șaisprezece ani și-ai stat cu el în pat... Soarele strălucea vesel deasupra
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
datorită comunicatului G7 din 22 aprilie 2006. ∗ Of Paradise and Power: America and Europe in the New World Order îAlfred A. Knopf, New York, 2003; ed. rom.: Despre paradis și putere. America și Europa în noua ordine mondială, traducere de Bogdan Chircea, Editura Antet, Filipeștii de Tîrg, 2005). ** însă fundațiile private din Statele Unite, beneficiind de pe urma legislației favorabile referitoare la impozite, contribuie mult mai mult decît fundațiile europene. ∗ De asemenea, Transparency International a primit și ea fonduri de la noi la început. ∗ Un zăcămînt
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
și nouă de ani „Vă purtați de parcă ați fi niște copii”, a spus Bunicul când Unchiul și Mătușa și-au lăsat cele trei fetițe și au pornit în croazieră spre Europa pentru cea din urmă lună de miere... m-am chircit înspăimântat nu eram deloc un copilnevăzut și a-toate-văzător. Eram Agrippina în Aurita Casă a lui Nero... Lângă mine se afla ușa albă ce servise la măsurători toată însemnată de Bunicul cu diversele înălțimi ale unchiului Devereux. În 1911 se oprise
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
știe ce este păcatul și care e contrariul lui. În spațiul acela există ispășire, nu și izbăvire. Acum vine partea teribilă : printre cei care caută în țărână o piatră cât mai mare și mai colțuroasă, pentru a arunca în apostolul chircit la pământ, se află apostolul însuși. Dacă ajungi tu însuți să fii pândarul propriei ființe, să devii propriul tău torționar, unde te mai poți ascunde atunci ? Cel care te iscodește și te hăituiește în oricare ungher nu e decât o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se depărtă. Nu era singură, o aștepta cineva, Coltuc nu avea ochi să vadă dacă e bărbat sau femeie. Ea spuse ceva celeilalte persoane, apoi se întoarse și îi făcu semn cu mâna. Coltuc își strânse, ca un păianjen, osișoarele chircite din dreptul umerilor. Îi trecu prin minte imaginea mărului zdrobit de perete și se gândi că trebuie să ascundă portocala, pentru ca Golea, răscolind prin tolbă, să n-o găsească. Dar, înainte ca Melania să se ivească în lungul străzii ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prelingea prin pereții umezi, ca un șarpe de apă. Când auzi prima oară vocea tunătoare cum sparge apa și o pulverizează, cum face pereții să vibreze ca o casă dezghiocată și ritmurile să se întretaie și să se întețească, se chirci. Se descoperi, pentru prima oară, lipsit de apărare, nu știa să se ferească și nici nu avea unde fugi. Broboane se adunară pe pereți, de parcă ei nădușeau, apoi apa se uscă dintr-odată, foșnea ca un așternut, până ce deveni tăioasă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lui, ci cea de demult, care tulburase apele hrănitoare, și că pe umeri poartă un alt cap, care nici nu are nevoie de trăsături pentru a fi înspăimântător. Și, mai ales, lovind peste încheieturile flăcăului, cu plesnituri surde și îndesate, chircindu-i dureros trupul din trup, Golea avea, cu siguranță, dreptate, răcnind furios în fața tolbei răsturnate din care nu se rostogoli decât un colț de pâine uscată : — De nimic nu e bun ! Niciun sfanț, nicio amărâtă de lețcaie... Îl vede lumea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din hangar, lumea părea împodobită cu beteală. Iar acea strălucire nefirească îi dădea o stare de irealitate. În cele câteva zile cât fusese lovită, dusă la secția de poliție, apoi, laolaltă cu alte sute ca ea, în hangarul unde se chirceau pe pardoseala de beton, avusese sentimentul că lumea aceea care amenința, lovea, striga, însângera și zdrobea era de o neînduplecată realitate, dar că nu ei i se întâmplau toate astea, ci altcuiva, prin ochii căruia se uita șerpește, ca în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
acompaniament ideal la vinul roșu. Brânză proaspătă de capră se îmbracă în rocquefort și totul se învelește compact în frunze de viță tapetate cu mirodenii și se îngroapă. Cu cât timpul trece, cu atât rotocolul de brânză se strânge, se chircește și capătă damf și tărie. Aceste Boutons de Culotte ocupă treapta ierarhică pe care le-o conferă timpul petrecut sub pământ. Minimum este un an, iar cele mai prețioase rămân îngropate vreme de nouă ani. Ele sânt cele care, în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nesigur și mai pune două sute pe masă, apoi se ridică, își bea berea și se amestecă între privitorii din jur. Apoi unul intră înăuntru, aruncă ceva pe podea și zice: Al cui e leșul câinelui ăsta? GRETE: Lydiii. (Grete se chircește și are o crampă. Strânge pumnii și își schimonosește fața.) ERNA: Viața ne rezervă unora adânci sângerări în această vale a plângerii. MARIEDL: Între timp oamenii încep din nou să se neliniștească pentru că nu se mai întâmplă nimic. Grete s-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ai așa un noroc ca nu ești un copil... JÜRGEN (plânge): Doamnă Hasi, vă rog, fiți și d-voastră totuși femeie... (Hasi îi dă drumul lui Fotzi și își aranjează coafura. Fotzi se târăște până sub masa Hertei și se chircește acolo) JÜRGEN: Doamnă cârciumăreasă, povestiți-ne totuși încă o istorie europeană. CÂRCIUMAREASA: Europa e plină de istorii. Când cineva face o excursie de grup în Europa face și un drum în mormanul de istorii. Istoriile zac una peste alta ca
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
propria mea istorie proprie. O clipă devorată trebuie să fie ceva, dacă nu te privește, și pe mine la fel ca: Hei-tu-de-colo-cum-îți-merge-măi-Omule? EA (EA bate din palme, EL-VEHICUL intră șontâc-șontâc. EA îl sărută violent, îi dă un picior, el se chircește dezorientat): Împins mai încolo, știți d-voastră, Propunere mizerabilă. Playback. Minciună sfruntată. Spectacol de curse organizat bidimensional. Este evident că d-voastră nu vă este greu să ucideți pe cineva. Unul ca tine se recunoaște încă de la naștere, dacă va
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
porcul de tăiat din cocină căci aveți experiență de alpinist și experiență de floare de munte și experiența de floare de munte, știți d-voastră... Domnilor cu urina galbenă din lună asta ne pică totuși greu la stomac și se chircesc cu cioburi în stomac căci ăsta-i primul salt al capcanei căci trebuie să credeți un stomac care nu-i (cântăreața își acoperă fața profund dată peste cap) PIANISTA (râde tare): dar noi lingem aerul tragem dinții îi desfacem înghițim
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bucătărie. Fratele lui Mariedl, își înfășoară pântecul cu cârpe de moară și scutece. Pe o bancă ce ține loc și de pat tatăl lui Mariedl sforăie beat cu o sticlă în mână. Tatăl lui Mariedl cade de pe bancă și se chircește. FRATELE LUI MARIEDL: Aoleu, firește că tatäl s-a înnecat din nou cu subumana poșircă. Alcoolul societății umane l-a secătuit din nou pe tata. TATĂL LUI MARIEDL: Preaomeneasca prăpastie, o moștenire atât de prăpăstioasă, țapănă, tot mai țapănă, din ce în ce mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
le observ: nuanțele diferite pe care le lua lumina în pădure, bucuria cu care copacii se întindeau către soare, orele diferite la care începeau să foșnească și să respire, umplând pădurea de aburii strălucitori, felul în care plantele agățătoare se chirceau dintr-o dată, anunțând venirea ploii. În brațele copacului uriaș puteam să mă pierd în visare sau să învăț pentru a mă putea specializa într-o profesie, fără a rupe contactul cu viața care mă înconjoară. Până la urmă mam contopit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atribute culturale (nu i-a lipsit pagina consacrată culturii locale) și "informație, opinie, publicitate". Dintre "celelalte" : Est Expres (2001), Est (2001, revistă de cultură), Speranț e (Lic.1), Taine (LMK) dar mai ales Bârladul, săptămânal (în activitate), Orizonturi (Școala Generală Chircești), Adevărul Literar (2006) ș.a. Peisajul local al presei actuale nu foarte divers, este astăzi, din păcate, sub semnul incertitudinii, datorită crizei mondiale cu grave consecințe locale. II. DECENII FR|M+NTATE Formă de diversificare a presei, în accepțiunea actuală mass-media
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]