1,211 matches
-
spinale și susține ca acestea s-ar forma în urma puncțiilor lombare repetate și teoría inflamatorie sustine ca atit resturile epiteliale congenitale cat si metaplazia infamatorie dobândită, pot duce la apariția epidermoidelor urechii medii [5,6]. Epidemiologie Tumorile epidermoide sunt leziuni chistice mai puțin frecvente, reprezentând aproximativ 0,2- 1,8% din tumorile cerebrale, respectiv 7-9% din toate tumorile unghiului pontocerebelos. Chistele epidermoide pot avea atât localizare intradurală (de obicei extra-axială) cât și extradurală (de obicei cu localizare la nivelul oaselor convexitale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
care nu captează substanța de contrast. Noi utilizăm examinarea CT și pentru controlul imediat postoperator, pentru a evalua eventualele complicații hemoragice (fig. 4.150). Diagnosticul diferențial Trebuie făcut cu chistul arahnoidian, chistul pungii Rathke, craniofaringiomul sau cu alte leziuni tumorale chistice. Diagnosticul diferențial cu chistul arahnoidian este relativ ușor având în vedere aspectul tomografic diferit al chistului epidermoid comparativ cu imaginea lichidiană din chistul arahnoidian și faptul că, în cazul chistului epidermoid, acesta are tendința de a se insinua de-a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de prima intenție în rezecția majorității chisturilor (fig. 4.156). - Tehnicile microrchirurgicale stereotactice, care au câștigat teren la ora actuală, în comparație cu tehnicile clasice de abord transcranian; aspectul hiperdens pe CT sau în RMN, sugestiv pentru o vâscozitate crescută a conținutului chistic, cât și capsula fibroasa, groasă, fac însă dicilă intervenția chirurgicală; un rol important îl mai are devierea chistului, de mici dimensiuni, din dreptul acului de puncție stereotactică [15]. - Abordul transcalos - se poate realiza independent de prezența hidrocefaliei; deși literatura de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
unor hemoragii. Obișnuit nu există captare a substanței de contrast (fig. 4.157), deși poate exista o oarecare captare la nivelul capsulei. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu chistul epidermoid sau dermoid, chistul arahnoidian, coloid, chistul pungii Rathke sau alte tumori chistice. Atitudinea terapeutică Tratamentul este în principal chirurgical, scopul fiind rezecția completă a chistului, deși este destul de dificil de realizat tehnic având în vedere aderența realizată de pereții chistului la structurile adiacente. Tehnic se poate realiza aspirația simplă a chistului, marsupializarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și neuroimagistică anuală. Aceeași recomandare de observație clinico-imagistică o indicăm în cazul leziunilor descoperite incidental. O mențiune aparte subliniem în cazul leziunilor pseudo-tumorale descoperite incidental sau ca urmare a unor acuze nespecifice, cum sunt chistele arahnoidiene, lipoamele sau leziunile imagistic chistice de mici dimensiuni care sunt descrise în regiune. Subliniem faptul că datorită vascularizației venoase abundente din zonă, pe anumite secțiuni, în special sagitale, nativ sau post-contrast, pot apărea imagini ce sugerează existența unui chist. Acestea nu reprezintă altceva decât cercuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pe datele imagistice furnizate de RMN cuprinde următoarele tipuri de tumori de trunchi: Tip I: tumori intrinseci, difuze, hipodense pe CT, hipointense în T1-MRI, fără captare semnificativă a contrastului. Tip II: tumori intrinseci și focale, care pot fi solide ori chistice. Tip III: tumori exofitice, atât dorsale cât și laterale. Tip IV: tumori cervico- bulbare. Glioamele difuze de trunchi sunt cele mai frecvent întâlnite tumori ale trunchiului cerebral, reprezentând aproximativ 60-75% din toate neoplasmele acestuia. În general, au dimensiuni de peste 2
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
că MRI furnizează un diagnostic cu specificitate înaltă în cazul glioamelor difuze [11]. Studii mai recente prezintă însă o serie de argumente în favoarea biopsiei stereotactice pentru un diagnostic cât mai exact. Glioamele focale sunt leziuni mici, bine circumscrise, solide sau chistice, localizate atât în mezencefal cât și în punte ori bulb. Pot fi solide sau chistice și întotdeauna au o margine de demarcație distinctă față de țesutul cerebral normal pe MRI. Prezintă un grad redus de infiltrare și edem perilezional iar captarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recente prezintă însă o serie de argumente în favoarea biopsiei stereotactice pentru un diagnostic cât mai exact. Glioamele focale sunt leziuni mici, bine circumscrise, solide sau chistice, localizate atât în mezencefal cât și în punte ori bulb. Pot fi solide sau chistice și întotdeauna au o margine de demarcație distinctă față de țesutul cerebral normal pe MRI. Prezintă un grad redus de infiltrare și edem perilezional iar captarea de contrast este variabila; o contrastare uniformă este însă sugestivă pentru un astrocitom pilocitic juvenil
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sugestiv pentru întraga leziune. În ceea ce privește leziunile focale, biopsia stereotactică are indicație doar pentru leziunile profunde (medio 292 pontine cel mai frecvent) la care abordul microchirurgical direct comportă riscuri majore. În aceste cazuri, obținerea de material bioptic, eventual puncționarea unei leziuni chistice cu scop decompresiv, poate fi făcută stereotactic. În toate celelalte situații de tumori focale suntem pentru abord microchirurgical direct, morbiditatea și mortalitatea tratamentului chirurgical, în mâini experimentate fiind comparabilă cu cele ale biopsiei stereotactice [4,7]. Tratamentul chirurgical. Abordul chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
suntem pentru abord microchirurgical direct, morbiditatea și mortalitatea tratamentului chirurgical, în mâini experimentate fiind comparabilă cu cele ale biopsiei stereotactice [4,7]. Tratamentul chirurgical. Abordul chirurgical direct cu scop de radicalitate are indicație în cazul tumorilor cervicobulbare intraaxiale, al celor chistice și cu componentă exofitică. În aceste cazuri, intervenția chirurgicală precoce este de primă intenție, înainte de degradarea semnificativă a statusului neurologic și de administrarea oricărui alt tip de tratament, radio- sau chimioterapic. Scopul intervenției chirurgicale este acela de diminuare sau excludere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și subependimoamele sunt mai puțin frecvente. Hemangioblastoamele reprezintă aproximativ 10% din tumorile cu această localizare. Metastazele sunt extrem de rare ca de altfel și în restul măduvei. O varietate de alte leziuni pot apare la acest nivel ca tumori incluzionale și chistice, lipoame, tumori din teaca nervilor, melanocitoame dar sunt extrem de rare [9]. Tumorile gliale ale JCV și măduvei cervicale superioare se comportă mai mult ca glioamele spinale decât ca tradiționalele glioame de trunchi cerebral. Astrocitoamele și ependimoamele se preteză la rezecție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în funcție de mai multe criterii. - După caracter - sunt benigne sau maligne. - După origine - primare, secundare sau metastatice. - După vârsta la care apar - sunt tumori orbitale la copil și tumori orbitale la adult. - După aspectul histopatologic - sunt tumori vasculare, neurogene, mezenchimale, disembrioplazice, chistice, epiteliale, leucemii și limfoame, carcinoame, tumori metastatice, pseudotumori inflamatorii etc. SIMPTOMATOLOGIA CLINICĂ A TUMORILOR ORBITALE [20-22] Durerea locală. Durerea nu este caracteristică tumorilor orbitale primare, nici chiar în formele severe. Uneori apare o senzație de presiune intraorbitală. Durere nevralgică de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Patologia tumorală orbitală la copil este caracteristică. Predomină tumorile intraorbitale primare, cele mai multe fiind tumori benigne, rezultate din anomalii de dezvoltare. Tumorile maligne primare sunt mai rare, dar de gravitate crescută. Cele mai frecvente tumori intraorbitale primare ale copilului sunt tumori chistice, (chistul dermoid, teratomul), tumori neurogene, (neurofibromul) sau hamartoame vasculare, (hemangiomul cavernos sau limfangiomul). Tumori beningne mai rar întâlnite la copil, sunt limfangioamele sau tumorile histiocitare. Cele mai frecvente tumori maligne primare ale copilului sunt rabdomiosarcomul, gliomul de nerv optic și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cavernos, limfangiomul, hemangiolimfan giomul), tumorile limfoide, tumorile neurogene (neurofibromul, schwannomul, neurofibrosarcomul), meningiomul, gliomul de nerv optic), tumorile mezenchimale (fibromul, fibrosarcomul), tumorile osoase și cartilaginoase (osteom, sarcom osteogenetic, condrom, condrosarcom, displazia fibroasă, chist osos anevrismal), mezenchimale (lipom, liposarcom), carcinoame (spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare cu originea în orbita anterioară, meningioamele sau tumorile maligne extinse de la neurocraniu, sarcoamele cu extindere de la fosa temporală sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
A doua localizare ca frecvență este la nivelul chiasmei optice și diencefalului (gliom opto-diencefalic). Astrocitomul pilocitic (60% din cazuri în statistica noastră) este o tumoră bine delimitată față de parenchimul cerebelos, solidă și elastică, culoare cenușiu-rozată, translucidă, frecvent cu o componentă chistică. Astrocitomul difuz (24%) are o delimitare mai puțin precisă față de parenchimul cerebelos și mai rar are componentă chistică (la nivelul cerebelului). Localizarea predilectă este la nivelul trunchiului cerebral, în cazuistica noastră am întâlnit însă si numeroase cazuri cu localizare lobară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cazuri în statistica noastră) este o tumoră bine delimitată față de parenchimul cerebelos, solidă și elastică, culoare cenușiu-rozată, translucidă, frecvent cu o componentă chistică. Astrocitomul difuz (24%) are o delimitare mai puțin precisă față de parenchimul cerebelos și mai rar are componentă chistică (la nivelul cerebelului). Localizarea predilectă este la nivelul trunchiului cerebral, în cazuistica noastră am întâlnit însă si numeroase cazuri cu localizare lobară (fig. 4.252). Astrocitomul anaplazic și glioblastomul multiform se întâlnesc mult mai rar (8,6% respectiv 7,1
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
întâlnesc mult mai rar (8,6% respectiv 7,1%), având o localizare preponderentă la nivelul trunchiului cerebral și lobară (la copii spre limita maximă a intervalului de vârstă pediatrică). Diagnostic imagistic. Astrocitomul pilocitic se poate prezenta sub trei forme: leziune chistică mare cu un nodul mural, tumoră solidă cu o componentă chistică sau tumoră chistică cu un inel parenchimatos gros. Aspectul imagistic al chistului variază în funcție de conținutul proteic al lichidului intrachistic. La examinarea CT nativ, astrocitomul pilocitic se prezintă ca o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
localizare preponderentă la nivelul trunchiului cerebral și lobară (la copii spre limita maximă a intervalului de vârstă pediatrică). Diagnostic imagistic. Astrocitomul pilocitic se poate prezenta sub trei forme: leziune chistică mare cu un nodul mural, tumoră solidă cu o componentă chistică sau tumoră chistică cu un inel parenchimatos gros. Aspectul imagistic al chistului variază în funcție de conținutul proteic al lichidului intrachistic. La examinarea CT nativ, astrocitomul pilocitic se prezintă ca o formațiune bine delimitată, izosau hipodensă. Captarea substanței de contrast este de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nivelul trunchiului cerebral și lobară (la copii spre limita maximă a intervalului de vârstă pediatrică). Diagnostic imagistic. Astrocitomul pilocitic se poate prezenta sub trei forme: leziune chistică mare cu un nodul mural, tumoră solidă cu o componentă chistică sau tumoră chistică cu un inel parenchimatos gros. Aspectul imagistic al chistului variază în funcție de conținutul proteic al lichidului intrachistic. La examinarea CT nativ, astrocitomul pilocitic se prezintă ca o formațiune bine delimitată, izosau hipodensă. Captarea substanței de contrast este de obicei intensă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
forme cu indice mitotic înalt, de aceea este hazardant să precizăm un diagnostic histopatologic pe examinarea imagistică. Atitudinea terapeutică Tratamentul de elecție al astrocitomului pilocitic este rezecția chirurgicală a leziunii. Este suficientă rezecția nodulului mural în cazul în care peretele chistic apare necaptant la investigațiile neuroimagistice. În caz contrar și peretele chistic trebuie ablat împreună cu nodulul. În cazul astrocitoamelor difuze, localizate în arii cerebrale elocvente, radicalitatea actului chirurgical este limitată. Cu toate acestea RMN funcțional, tractografia, sumarea acestor date în sistemul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un diagnostic histopatologic pe examinarea imagistică. Atitudinea terapeutică Tratamentul de elecție al astrocitomului pilocitic este rezecția chirurgicală a leziunii. Este suficientă rezecția nodulului mural în cazul în care peretele chistic apare necaptant la investigațiile neuroimagistice. În caz contrar și peretele chistic trebuie ablat împreună cu nodulul. În cazul astrocitoamelor difuze, localizate în arii cerebrale elocvente, radicalitatea actului chirurgical este limitată. Cu toate acestea RMN funcțional, tractografia, sumarea acestor date în sistemul de neuronavigație, RMN intraoperator, monitorizarea intraoperatorie, corticografia și nu în ultimul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cranieni și a vaselor de sânge, cea ce face dificilă ablarea totală a ependimoamelor de mari dimensiuni (fig. 4.260) [16,36]. Diagnostic imagistic. La examinarea CT nativ, ependimomul apare sub forma unei leziuni izodense, cu microcalcifieri, rareori cu zone chistice sau de necroză. Captarea substanței de contrast este parțială și moderată. Pe imaginile RMN în secvențele T1 tumora apare izo- sau hipodensă, cu captarea heterogenă a substanței paramagnetice, respectiv hiperintensă în secvențele T2, FLAIR și de densitate protonică (fig. 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
volum nou expansiv sau compresiv, edem cerebral hipoxic sau traumatic etc.) produc dereglarea mecanismelor de echilibru presional intracranian [1,8,9]. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă poate să apară în: - leziunile înlocuitoare de spațiu intracranian: tumori cerebrale, hematoame intracraniene, abcese cerebrale, leziuni chistice intracraniene etc., - edemul cerebral traumatic, - edemul cerebral hipoxic prin ischemia cerebrală secundară posttraumatică sau din hemoragia subarahnoidiană, - intoxicații generale cu neurotoxine (endogene sau exogene) etc. I. Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut Hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă cu debut acut apare atunci când
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de Medici Naturaliști din Iași, cazul unei bolnave În vârstă de 30 de ani cu paraplegie. Explorarea spțtiului subarahnoidian cu iodipina 40%, pune În evidență o compresiune medulara la nivel T12. Operator se efectuează o laminectomie largă, se injectează formațiunea chistica parazitara cu formol 1%, după care se efectuează evacuarea În bloc. Evoluția postoperatorie a fost lentă dar favorabilă. Pasiunea și perseverența doctorului Al. Moruzi au fost demonstrate de o intensă activitate neurochirurgicală elocventa prin statistică operatorie, prin diversitatea patologiei neurochirurgicale
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Canalul (ductul) tireoglos se separă la jumătate. Partea inferioară reprezintă lobul piramidal al tiroidei. Partea superioară dispare sau rămâne uneori sub formă de țesut tiroidian la baza limbii. Uneori de-a lungul ductului pot persista fragmente care se pot transforma chistic (chisturi tireogloase). săptămâna 8 în săptămâna a 8-a: apar primele vase tiroidiene. săptămâna 10 Coloidul apare în glanda fetală în săptămâna a 10-a la embrionul de 60 cm. Se stochează deja hormoni tiroidieni și tiroida este acum funcțională
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]