841 matches
-
joacă. Când mă trezeam, Iosif era la ușa noastră, împărțeam cu el mâncarea de dimineață și pe urmă a noastră era lumea. Prietenia asta a mers până într-o zi, când, după o joacă și alergătură, am dat amândoi spre cișmea să bem apă. Eu am ajuns cel dintâi, am plecat capul, am pus gura la burlui să-mi astâmpăr stea și lui Iosif venindu-i bine mi-a ars, cu toată puterea, o palmă peste urechea de jos că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de grea. Aveam de mânuit câteodată panouri de dimensiuni foarte mari. Când greșeam ceva mai mult, panoul de 4-5 metri lungime trebuia coborât în curte, legat cu frânghia, dat pe fereastră și încet, încet lăsat să alunece până jos la cișmea unde, cu perii mari, era spălat de vopsele apoi din nou ridicat, tras cu frânghia la loc în sală. Pentru un copilandru de 14 ani, singur, treabă mai mult decât grea. Am pictat acolo tot felul de interioare, de castele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ulei pe pânză Natură statică cu mere și ulcică, ulei pe pânză Copii pe uliță, ulei pe pânză Acoperișuri roșii, ulei pe pânză Casă cu flori, ulei pe pânză Lecția, ulei pe pânză Case pe Valea Siretului, ulei pe pânză Cișmeaua din Balcic, ulei pe pânză Case la Huși, ulei pe pânză Stradă din Huși, ulei pe pânză Margine de sat, ulei pe pânză După ploaie, ulei pe pânză Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
să vă înșir numele junimiștilor de pe această uliță și o să vedeți că nu degeaba se zice că este ulița lor. Iaca, la numărul 25, se află casa lui conu Anton Naum; la numărul 29, a lui Abgar Buicliu; dincolo de ulița Cișmeaua Păcurari, la numărul 45, casa lui P.Verussi, pictorul. D-apoi câți profesori sunt pe aici: la numărul 23, frații Paja; la 51, C.Mayer; la 58, Bădărău; la 74, Bratu; la 83, Papp... Mișa, dragule, ești o adevărată enciclopedie
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
studiau în Academie timp de 12 ani, începând de la vârsta de 7 ani. Simultan, inițiază o nouă organizare fiscală, judecătorească, a serviciului poștelor și înființează orfelinatul de la Mănăstirea Tuturor Sfinților. Construiește o nouă Curte Domnească la București și primele două cișmele cu apă de izvor, care în timp, se dezvoltă într-o adevărată rețea de cișmele cu apă de izvor adusă pe olane de la Teplești. Nu puțini au fost domnitorii fanarioți care au încercat să apere interesele teritoriale și statale de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o nouă organizare fiscală, judecătorească, a serviciului poștelor și înființează orfelinatul de la Mănăstirea Tuturor Sfinților. Construiește o nouă Curte Domnească la București și primele două cișmele cu apă de izvor, care în timp, se dezvoltă într-o adevărată rețea de cișmele cu apă de izvor adusă pe olane de la Teplești. Nu puțini au fost domnitorii fanarioți care au încercat să apere interesele teritoriale și statale de autonomie ale românilor. Între ei rămâne ca o figură de martir, Grigore Alexandru Ghica, decapitat
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Goliei, fiecare încercând să-l vadă și prin spusele lui Creangă, să viziteze vechile biserici Sf. Sava, Trei Ierarhi, Sf. Nicolae Domnesc, Bărboi, apoi să urce până la Galata sau la Cetățuia înconjurată de o umbroasă pădure, să stea lângă o cișmea cu apă rece adusă prin olane. Mulți susțin că turnul de la Sf. Spiridon (nici nu mai știu de când stă în schele și cât o să mai reziste!) e un simbol al europenismului nu de azi, de ieri. Trebuie să înțelegi că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ai căror preoți n-aveau nici cu ce trăi din cauza marelui număr de lăcașuri sfinte fără nici un rost. El a pavat, a amenajat și a transformat multe locuri virane în mici scuaruri cu plantații, cu bănci și, pe alocuri, cu cișmele. (Id., ibid.) Pagina 173 Variantă mai dezvoltată privind primariatul lui Pache Protopopescu: Lui i se datorește mai întâi deschiderea marelui bulevard. Până la venirea lui Pache acest bulevard pleca din strada Colței și se oprea în strada Brezoianu. Tot ce s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Revoltați Îmi fac semn să plec. Sunt foarte susceptibili și această susceptibilitate a lor voi avea ocazia s-o constat și În altă parte. Trecem prin Cape Girardeau. Căldura devine Înăbușitoare. Ne oprim și luăm masa pe câmp lângă o cișmea. Știu ce ne așteaptă de aici Înainte, În localuri tixite, În care se consumă numai Înghețată si coca-cola. La Blyteville. Un student mărinimos Am trecut În statul Arkansas. Poposim În orașul Blyteville. Majoritatea populației o formează negrii. Seara pe străzi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
competența și dinamismul lor. Și parcurile aduceau o notă specifică. Bucureștiul a Început prin a fi un oraș verde, cu mai multă vegetație decât spații construite. Parcul central al orașului, numit Cișmigiu (ceea ce Însemna În turcește „Îngrijitor al fântânilor“, de la „cișmea“ = „fântână“), a fost amenajat, În prima sa formă, pe locul unei bălți mlăștinoase, spre mijlocul secolului al XIX-lea, de arhitectul peisagist german Wilhelm Meyer. Șoseaua Kiseleff, În prelungirea Căii Victoriei, spre limita nordică a orașului, Îmbinare de bulevard și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
catolică „Sfântul Iosif“, colegiul „Sfântul Sava“ (cel mai vechi liceu bucureștean), Ministerul Învățământului, Palatul Radiodifuziunii... Probabil Însă că mulți bucureșteni ar ezita să o numească. I s-a spus mai Întâi Strada Fântânii (fiindcă la capătul ei se găsea o cișmea). Pe la 1900, a devenit strada Lueger, În semn de omagiu pentru Karl Lueger, primarul Vienei, adversar al evreilor și maghiarilor și susținător al românilor din Transilvania. La sfârșitul Primului Război Mondial, Lueger i-a cedat strada generalului Berthelot, șeful misiunii militare franceze
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că sunt bătrână și nu am nici un fel de moștenitor care l-ar interesa, m-am gândit că locul Nastasiei Cichirdic , născută Ciudin ar fi tot la Fălticeni, unde a trăit și a dat unele ajutoare orașului natal. A făcut cișmeaua din fața prefecturii (nu știu dacă mai este), a făcut un cămin de bătrâni și a ajutat la repararea bisericei Adormirea, dând și ceasornicul . Dacă muzeul este În casele Octav Lovinescu (cea cu brazi la poartă) atunci această casă a fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pe o tăetură calcaroasă naltă și dreaptă ca un părete și morile umblă, tainice ca toate morile de apă. Acestea însă sunt de piatră, au un aer de vechime, și sus odăiți cu gratii și foișoare. La malul mării curg cișmele în jghiaburi de piatră. Și tot țărmul în partea aceasta e împodobit cu verdeață și pomi. Se văd mai ales plopi uriași. Bae în apă călduță. Se vede orașul în trepte până în partea cealaltă unde căsuțe mici de piatră stau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea cucuvea cișmea lama meterhanea fedea cafenea feregea testea micșunea lalea cercevea sau giurgiuvea giubea ghiulea mascara hasa curea livrea lulea mula marda narghilea pavea podea pafta haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
apă di băut, nimic” (Izvoare - Soroca). Fierberea de la marginea creației este nimicitoare și orice incursiune dincolo arde existența terestră: „Și când s-a dus acolo-așa, ș-a luat-o pă șoselele ălea, le-a dat o sete mare. Toate cișmelele fetei - când s-a dus - curge toate. Când a venit cu mireasa și când s-a-mbrăcat și când a suflat ea pe gură numai pietre scumpe și diamant - ziceai că ia pădurea foc. Când a venit cu mireasa-n trăsură, cișmelile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
definită de principiul acvatic. Feminitatea în ipostaza supremă, reprezentată de Elena Cosângeana din basmul Arghir Crăișor cel mai pedepsit cu dor, își are lăcașul în inima domeniului acvatic. Protagonistul o regăsește „în vadu mării” și se oprește pentru odihnă la cișmeaua ei (Fălcoi - Olt). Fecioara din basmul Trandafir (AT 425) este sfătuită de Sfânta Duminică, odată ajunsă pe tărâmul soțului cu atribute miraculoase, să stea la fântâna din fața palatului și să-și arate obiectele năzdrăvane primite. Canalul de comunicare între lumile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din orașul Câmpulung Moldovenesc și o mamă deosebită, care a dat României un chirurgneurolog destoinic, prin modul cum și-a crescut, educat, format și vegheat pașii fiului său Victor Dimov. CARACCI Ion Id. S-a născut în 1918 în com. Cișmeaua Văruită, județul Izmail (azi, Ucraina). A decedat la București în anul 1987. Stud. Absolvent al liceului de băieți Regele Carol al II-lea din Bolgrad în 1938. Urmează o școală medie economică la București. Țara de activitate - România. S-a
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
al sec XX. Urmează Universitatea din București, Facultatea de Drept pe care a absolvit-o fiind declarat jurist. Țara de activitate - România. S- a afirmat ca avocat pledant. CULINSCHI Boris Id. S-a născut la 1 august 1914 în comuna Cișmeaua Văruită, județul Izmail (azi Ucraina). A decedat în anul 1991 la București. Stud. Absolvent al liceului de băieți Regele Carol al II-lea din Bolgrad în 1935, cu examen de bacalaureat în orașul Izmail. Urmează Universitatea Al. I. Cuza din
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
suprafață de 17,10 m.p. față de 16 m.p. câți prevedea legea pentru două persoane. Antreul și bucătăria se deschideau pe o verandă situată la Înălțimea de cca un metru față de nivelul curții. Locuința era lipsită de curent electric și apă, cișmeaua fiind la circa 100m, la capătul străzii neasfaltate. Condițiile de locuit erau mai modeste decât la Părinții noștri, dar aceasta era atunci situația locuințelor În București. Pentru suprafața excedentară de 1,10 m.p., șeful Spațiului Locativ s-a lăsat foarte
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
străzile se cheamă toate Sechelariu, în care stațiile de autobuz se cheamă Sechelariu, în care femeile de iubit se cheamă toate Sechelariu și cîinii vagabonzi se cheamă tot Sechelariu și stadioanele, sălile de cinema, clădirile poliției, spitalele, morga, parcurile, taxiurile, cișmelele, cerșetorii, bisericile tot, tot, tot se cheamă Sechelariu, după cum se numește marele primar al urbei, îți vine greu să-ți imaginezi că poate să existe cineva pe care să-l cheme Cimpoeșu. E, de altfel, modul său permanent de dizidență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de tot, s-a supărat și s-a Îmbolnăvit În scurt timp. Asta s-a Întâmplat pe 13 spre 14 septembrie 1942. Spre Ziua Crucii. Din mila lui Dumnezeu a fost ajutată de Biserica din sat și din satul vecin, Cișmea. Cu ajutorul primit a acoperit casa cu draniță și a făcut și o fântână În curte. După câțiva ani mama a plecat la Domnul. Am rămas patru copii. Eu abia Împlinisem șase ani. Mare jale și durere a fost la Înmormântarea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hagi Irimia Arhip, bunicul din partea tatălui lui Gh. Ghibănescu, care a vizitat Ierusalimul, împreună cu familia sa. În afara bulgarilor, mai erau 80 „sudiți nemțești” și rusești, 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg. Mai târziu, în 1847, satul Plopeni a intrat în componența orașului Huși. În afara procesului de înglobare a satelor din zona periferică a vechiului târg medieval, extinderea perimetrului urban s-a mai realizat și prin crearea de noi cartiere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a funcționării instituțiilor moderne ale statului, cererea lui Mihail Kogălniceanu a fost aprobată. La Huși, în 1852 existau patru piețe: de la biserica Sf. Voievozi, de la biserica Înălțarea, din Târgul Făinei și din ulița Blănarilor. Un număr mare de fântâni și cișmele asigurau apa necesară pentru oameni și vite. Vizitând orașul la 4 august 1851, Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, a donat suma de 35.000 lei pentru alimentarea orașului cu apă. O inscripție de pe una din cișmele imortalizează acest eveniment: „În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mare de fântâni și cișmele asigurau apa necesară pentru oameni și vite. Vizitând orașul la 4 august 1851, Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, a donat suma de 35.000 lei pentru alimentarea orașului cu apă. O inscripție de pe una din cișmele imortalizează acest eveniment: „În amintirea memorabilei zile de 4 august 1851, cînd Alteța Sa Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, vizitând orașul Huși, din lista sa civilă a hărăzit 35.000 lei pentru facerea apeductului. Spre drept transport s-a compus această
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]