543 matches
-
au făcut auzite În presă voci care acuzau poezia de manierism, de lipsă de cultură, de lipsă de originalitate; puține, ce-i drept, doar două, aceste opinii aparțineau unor poeți, unul tânăr: George Dan, celălalt Eugen Jebeleanu - cel care, alături de Cicerone Theodorescu și Radu Boureanu, a militat frecvent și cu pasiune, Încă din septembrie 1944, pentru ieșirea poetului din „turnul de fildeș” și asumarea misiunii de „inginer al sufletelor”. Știm și cum au fost izolate nemulțumirile acestora. La Început prin tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
capătă un răsunet deosebit mai ales atunci când poetul știe, scoțând În relief eroismul luptătorilor», să sublinieze latura umană, care-i apropie și mai mult de frații pentru care se jertfesc. Au scris despre anii crânceni ai ilegalității poeți Încercați ca Cicerone Theodorescu și Miron Radu Paraschivescu și tineri talentați ca Vasile losif, Ștefan Iureș, Aurel Rău, Letiția Papu, Valeriu Filimon, Constanța Tudorache, Alexandru Andrițoiu, Solo Juster, Nicolae Nasta”. * Spiritul de partid - baza succeselor poeziei noastre 8: „Spiritul de partid stă la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
partid, pe care l-au răpus mișelește dușmanii de clasă. Figura omului Înaintat al epocii noastre, al eroului muncii, a fost redată veridic de maestrul A. Toma În dinamicul poem intitulat Silvester Andrei salvează abatajul. O temă asemănătoare a dezvoltat Cicerone Theodorescu În Cum a semnat sondorul Popa. Procesul de dezvoltare a unor oameni de o structură deosebită, cu o nouă atitudine față de muncă și de colectivul În mijlocul căruia trăiesc, a fost redat de Veronica Porumbacu În poemul de proporții Tovarășul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
atitudine față de muncă și de colectivul În mijlocul căruia trăiesc, a fost redat de Veronica Porumbacu În poemul de proporții Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii și de A.E. Baconsky În Balada despre Barta Iosif și ortacii săi. În sfârșit, Cicerone Theodorescu În Cântec de nevastă ori Veronica Porumbacu În Idilă au dat expresie unor alese sentimente intime ale oamenilor. De pe o treaptă nouă a măiestriei s-au străduit unii dintre cei mai buni poeți ai noștri să redea figurile partidului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dar nu aceasta ne interesează aici. Noi credem că o caracterizare ca aceea dată de Aurel Martin, se potrivește foarte bine și altor poeți. Nu se poate oare spune, la fel, despre poezia lui Jebeleanu, a Ninei Cassian, a lui Cicerone Theodorescu sau a Mariei Banuș că oscila până de curând - și că mai oscilează În unele cazuri - Între formalism și realism? (Ă). De altfel nu numai această formulare, ci Întreaga cronică e nefericit concepută. Ce face Aurel Martin? Parcurge volumul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
334, 335 Șuluțiu, Octav 67 T Talaz, Gh. 78, 79 Talpă, Onca 221 Tănase, Ștefan 191, 270 Tăutu, Nicolae 30, 41, 44-49, 50, 60, 73, 211, 214, 276 Teodorescu, Virgil 211, 215 Tertulian, N. 97, 199, 200, 203, 350 Theodorescu, Cicerone 12, 30, 59, 123, 191, 193, 214, 225, 263, 285, 287, 339 Tihonov, N. S. 123 Tismăneanu, Leon 350 Tolstoi, Alexei 123 Toma, A. 9, 29, 30, 40, 41, 117, 119, 138, 140, 143, 144, 192, 197, 198, 213, 234
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Răsărit de soare, 16 milioane, 1945, Hrisovul meu, 1947 ș.a.) 6 vol., Eugen Jebeleanu (Ceea ce nu se uită, 1945), Petru Vintilă (Poeme, 1945), Victor Torynopol (Cartea cu sânge, pâine și cocs, 1945), Ștefan Popescu (Se ridică ceața, 1945, Tuturor, 1948), Cicerone Theodorescu (Cântece de galeră, 1945), Ion Th. Ilea (Simfonia furtunilor, 1946), Sașa Pană (Poeme fără de imaginație, 1947), Veronica Porumbacu (Cântecele Babei Dochia, 1947) ș.a. Începând cu anul 1948, În poezie și proză, patosul social va fi călăuzit apre cel partinic
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ca: partidul, ilegalistul, colectiva, chiaburul, cartierul, minerii, sabotorii, grănicerii, zidarii, sondorii, marinarii, moții, alegeri, festival al tineretului, congres, peisaj sovietic etc. Scrieri reprezentative: numeroasele volume publicate În acest răstimp de poeții pomeniți mai sus și altele semnate de: M.R.Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Marcel Breslașu, Aurel Rău, Al.Andrițoiu, Ștefan Iureș, George Dan, Mihu Dragomir, Nicolae Tăutu, Radu Boureanu, Letay Lajos, Majtenyi Erik ș.a. Harta poeziei r-s din perioada 1959-1963, adaugă pe lângă creațiile poeților amintiți În cele două segmente anterioare, alte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de Studii Clasice din RPR. Comitetul de redacție este alcătuit inițial din Al. Graur (redactor responsabil), Emil Condurachi, C. Daicoviciu, Gh. Guțu, D. M. Pippidi (redactor responsabil adjunct) și Iorgu Stoian (secretar). Ulterior mai fac parte din comitetul de redacție Cicerone Poghirc, Valentin Al. Georgescu, I. Fischer, Zoe Petre, Eugen Cizek, Andrei Avram, A. Barnea. Revista își propune să publice „lucrări de filologie propriu-zisă, de arheologie, de istorie veche, de filosofie, de istorie a dreptului, de metodica predării limbilor clasice, adresându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
exegeze dedicate romanului latin, Florica Bechet studiază motivul prostiei în Satiriconul lui Petroniu (1989) și I. Fischer registrul și intensitatea muzicii în scena banchetului lui Trimalchio din aceeași scriere (1992-1994). Mai mulți interpreți identifică reminiscențe culturale antice în spațiul românesc: Cicerone Poghirc dă articolul Ecouri clasice în poezia lui Eminescu (1968), Maria Marinescu-Himu scrie studiile Romanul grec în literatura română (1965) și Plutarh în literatura română (1969), iar Gabriela Creția stabilește unele analogii între poezia vergiliană și folclorul românesc (1998-2000). Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
direct aceste intervenții, publicația impunând un anume echilibru valoric, într-un spirit de obiectivitate. Este găzduită poezie de Aurel Marin, Pan M. Vizirescu, Ștefan Stănescu, Victor Valeriu Martinescu, Emil Botta, Gellu Naum, Radu Gyr, Aurel Chirescu, Vlaicu Bârna, Simion Stolnicu, Cicerone Theodorescu, Eugen Jebeleanu, Al. Raicu, Mircea Pavelescu, Const. Salcia, Coca Farago, Theodor Scarlat, Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Al. T. Stamatiad - o constelație destul de diversă ca proveniență și exprimare estetică. Proză (fragmente de roman îndeosebi) oferă Ștefan Anton Cosma, Isaiia Răcăciuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
literatura propriu-zisă. Cu versuri colaborează relativ frecvent Ion Pillat, Aron Cotruș, Artur Enășescu, Mihail Celarianu, Nicolae Milcu, Radu Gyr, N.I. Herescu, George Nichita, Dragoș Protopopescu, Marcel Romanescu, T. Păunescu-Ulmu, A. Pop-Marțian, Stelian Constantin-Stelian, G. Talaz, Radu Boureanu, C. I. Șiclovanu, Cicerone Theodorescu, Eugeniu Sperantia, Sergiu Dan, G. Călinescu ș.a. G. Bacovia e prezent doar cu două poezii. Începătorii sunt numeroși: Matei Alexandrescu, Mihail I. Băișoiu, Ovidiu Papadima, Mihai Beniuc, George Buznea. În același interval dau fragmente de roman, nuvele, povestiri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
literară e în 1928 mai puțin variată decât anterior. Cu versuri figurează C.I. Șiclovanu, Ioan C. Georgescu, Mihail Sebastian, Andrei Tudor și Emil Gulian (mai rar), iar din afara redacției Ștefania Zottoviceanu Rusu, George Gregorian, Radu Boureanu, Artur Enășescu, Matei Alexandrescu, Cicerone Theodorescu, Petre Strihan ș.a. Săptămânalul mai găzduiește în întregime romanul Viața minunată a lui Anton Pann de Sergiu Dan și Romulus Dianu, nuvele, povestiri, însemnări de călătorie trimise de Sărmanul Klopștock, Lucreția Petrescu, Mircea Damian, F. Aderca, Anton Holban, Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
fragmente de roman. Ion Frunzetti e redactor în 1940, intrând în sumar cu articole de estetică, istorie a artei, cronici și eseuri, „note italiene”, sub care figurează pseudonimul Socrates, mai rar cu versuri. Au mai făcut cronică teatrală I. Constantinescu, Cicerone Theodorescu, I. Mincu-Lehliu, Adriana Nicoară și Al. Drăghici, cronică plastică Ion Zurăscu, Lucia Dem. Bălăcescu, Olga Greceanu ș.a., „Cronica ideilor” fiind susținută în intervalul 1938-1941 de Mircea Mateescu. Cronica filmului o asigură din 1944 Liviu Bratoloveanu, care mai inserează note
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
publică, evident, nu pentru a mă fandosi, cît pentru a-i divulga frumusețea. Frumusețea unui gen atît de uitat într-o Românie care l-a practicat cîndva cu superbie. Acea Românie din care venea însuși cel căruia-i fusesem emoționat cicerone. Nu poate fi ocolită, desigur, voluta cumva comică a refuzului de a face diligența dorită de mine într-o Academie "de foarte multă vreme inexistentă", academicianul trecînd "foarte rar pe acolo". Dar și sofisticata mizanscenă a motivațiilor/ escamotărilor declanșate de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
internare la Ospiciul Socola Decretul regal privind trecerea în administrarea statului a Ospiciului Socola Trei generații de psihiatri: P. Brânzei, V. Chiriță și P. Boișteanu Doi prieteni foarte buni: dr. Lucian Ballif și dr. Petru Brânzei Doctorii P. Brânzei și Cicerone Postelnicu, între bolnavi (1960) Petru Brânzei în mijlocul colaboratorilor Colectivul de psihiatri și asistente de specialitate de la Spitalul Socola din perioada 1960-1965 La 55 de ani de la înființarea Spitalului Socola Doi vechi colaboratori: medicii Mihai Baltaru și Petru Brânzei Petru Brânzei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fac nici un comentariu."149 Ceea ce nu înseamnă că nu se va folosi de puterea alegoriei pentru a implica, în lipsa comentariului direct, "chinizarea" contemporanilor. Finalul dezvăluie abilitatea caragialiană de prestidigitator ironic: "Mă iartă domnul meu, dacă mi-am uitat datoria de cicerone, lăsându-vă un moment, pe doamna și pe d-ta, pentru a mă adresa Chinezilor mei. V'o jur că am făcut-o numai dintr-o mișcare interioară instantanee și nerezistibilă de sinceră admirațiune"150. Supralicitând însă, "onestul" amfitrion se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
februarie, au răspuns oamenii de bază ai frontului literar: Maria Banuș, Lucia Demetrius, Mihu Dragomir, Petru Dumitriu, Mihail Sadoveanu, Radu Boureanu, Eusebiu Camilar, Zaharia Stancu, Asztalos Istvan, A.E. Baconsky, Dumitru Corbea, Gavril Mihai, Ion Istrati, Al.Jar, Nicolae Jianu, Cicerone Theodorescu ș.a. Să luăm, deocamdată, pulsul intențiilor realist-socialiste, spicuind câteva opinii: Maria BANUȘ 1 „Ambiția mea cea mare, în această privință, e ca cercurile literare din fabrică să aibă o activitate vie și interesantă la un nivel tot mai înalt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de elogiere fără rezerve a poeziilor din volum (...). Ar fi fost de asemenea de dorit ca această ședință, unde s-a dat o bătălie împotriva antirealismului, să se fi bucurat și de participarea unor poeți ca Marcel Breslașu, Nina Cassian, Cicerone Theodorescu sau Radu Boureanu, care și-ar fi putut aduce contribuția în această luptă. Dar ei au lipsit. Cu ocazia acestei dezbateri s-a subliniat încă o dată pericolul pe care îl prezintă pentru literatura noastră încurajarea manifestărilor cosmopolite ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
277), 25 ian. Alte opinii, în același număr, la tema dată de: Asztalos Istvan, Dumitru Corbea, Otilia Cazimir și Gavril Mihai. În nr.6 (279), 8 febr., vorbesc despre planurile lor de creație: Ion Istrati, Al. Jar, N. Jianu și Cicerone Theodorescu 7. V. Nicorovici. - Cresc noi talente literare. În: Contemporanul, nr. 2 (275), 11 ian. 8. Al. Oprea - Despre revista „Călăuza bibliotecarului”. În: Viața românească, nr. 3, mart. 9. Aurel Martin. - Viața noastră în imagini. În: Viața românească, nr. 11
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unele realizări. Biroul secției de poezie a adus o contribuție substanțială în elaborarea antologiei Poezia nouă în R.P.R. și a organizat în bune condițiuni o dezbatere în legătură cu problemele cântecului de masă. Discuțiile individuale cu poeți ca M. R. Paraschivescu și Cicerone Theodorescu în legătură cu volumele lor de versuri se înscriu de asemenea printre realizările pozitive ale biroului acestei secții. În ceea ce privește secția de proză, trebuie subliniat faptul că referatele asupra unor cărți supuse dezbaterii obștești au fost prezentate de scriitori de frunte cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
va începe o adevărată campanie de scotocire după aspecte cenușii, fade, monotone, șterse și altele ejusdem farinae, în operele literare. În ultima parte, se dau două liste cu exemple negative ale celor care încă nu sunt „înarmați” cu știința marxism-leninistă: Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Aurel Baranga, N. Jianu și ale acelora care deviază, prin absenteism, de la linia activ-luptătoare a frontului literar: Traian Șelmaru, Ion Vitner, Marcel Breslașu, Maria Banuș. Îmi vine în minte acum cât de activi erau primii trei, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dau atenție sporită studiului științei marxist-leniniste pentru că-și dau seama că fără aceasta nu se poate merge înainte. Este însă cazul să ne întrebăm: câți ani de la eliberarea țării noastre trebuie să mai treacă pentru ca să înțeleagă acest lucru și tovarășii Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Aurel Baranga, N. Jianu? În ce privește pe cei doi tovarăși citați la urmă, atitudinea lor de dispreț față de învățătură este de-a dreptul îngrijorătoare (...) Trebuie să cerem criticilor literari să abordeze și să dezbată sistematic problemele fundamentale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realitatea actuală, o manifestare concretă a lipsei de dragoste pentru literatura noastră nouă”. A doua zi, dezbaterea 12 continuă. Iau cuvântul încă 14 scriitori, dintre care unul a doua oară: I. Vitner. Lista celor criticați se lărgește cu alte nume: Cicerone Theodorescu, M.R. Paraschivescu, Aurel Baranga, Virgil Teodorescu ș.a. Dar să ascultăm vorbitorii. „În cuvântul său în cadrul dezbaterilor acad. Mihail Sadoveanu a spus: «Iubiți prieteni, (...). Un scriitor are nevoie de talent. Are nevoie de cultură: o găsește, să zicem, în biblioteci
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dibuielile ei pentru a găsi drumul just. Este foarte bine ca poeta să-și caute drumul, dar să-l caute cât mai înainte, iar nu înapoi, ca racul (...). M. Beniuc a combătut concepția exprimată în volumul de versuri prezentat de Cicerone Theodorescu la E.S.P.L.A. Titlul acestui volum, Munca de noapte, arată concepția autorului după care munca poetului ar fi cea mai grea dintre toate activitățile umane. Aceeași concepție de superioritate față de poporul muncitor - a arătat vorbitorul - străbate poeziile Ninei Cassian Darul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]