2,580 matches
-
se puneau busuioc sfințit, avrămeasă, creștinească, mentă sfințită sau o sticluță cu aghiazmă. APRINDEREA CAPULUI (apoplexie, atac cerebral, insolație, meningită, stări depresive, surmenaj) Ceaiuri și calmante cu avrămeasă, brăduleț, bujor alb, buruiana cea mare, buruieni de dânsele, buruieni negre, busuioc, cicoare, cimbru de câmp, ciuboțica cucului, coada mânzului, coada șoricelului, coada vacii, rădăcină de frăsinel, de hamei, de iov, iarba gâștii, lămâiță, levănțică, lojniță și de lumânărică. Ceai din coji și semințe de mac, flori de măceș, măselar, mătase de porumb
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ulcere: se spală cu fiertură de crețișoară, după care se pun pe ele foi de varză, de salată, limba câinelui sau pătlagină. Dureri (colici): se ia spirt din semințe de anason sau fierturi din potreacă, mentă, cimbru de câmp sau cicoare macerată În rachiu, la care se pune scorțișoară sau cuișoare. Boli de ochi: spălări și oblojeli cu fiertură din buruiana rândunicii. Alte leacuri: se ia o lingură de miere curată sau amestecată cu cuișoare, se pune Într-o sticluță cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
contur / Trepidând de energie / Și de freamăt proaspăt pur. Lângă dânsa ca o vrajă / Pe cărarea apei vii / Un voi nic spre ea se urcă/ Din adâncuri străvezii / Întâlnindu‐se cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de apă fierbinte. Se lasă în repaus o jumătate de oră, apoi se fierbe la foc domol, 15-30 minute. Se bea călduț, îndulcit cu miere seara la culcare; sau pulbere, 2-3 vârfuri de cuțit pe zi. Radix Cichorii (rădăcină de cicoare). Se bea 2 3 căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la o cană. Folium Fraxini (frunze de frasin). Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 linguri la o cană. Folium Cynarae (frunze de
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
apă plată începând cu o linguriță și ajungându-se progresiv la o lingură. Nu se vor face însă tratamente îndelungate sau nu se vor administra la copii. Pulbere laxativ-purgativă. Este compusă din coajă de crușin, frunze de frasin, rădăcină de cicoare, rădăcină de lemn dulce, fenicul. Se ia o linguriță amestecată în puțină apă dimineața, iar dozele se măresc sau se micșorează funcție de efect. 5.12. HEPATITA CRONICĂ Hepatita cronică reprezintă un proces inflamator cronic al parenchimului hepatic, care de la început
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
iar cea de a doua cană se va bea în două rânduri: o jumătate după masa de prânz și o jumătate după masa de seară. Se îndulcește cu miere de albine. Are rezultate bune în sechelele de după hepatită. Cichorium intybus (cicoarea). Stimulează funcțiile hepatice. Decoct din două lingurițe de rădăcină tocată la 200 ml apă rece. Se fierbe cinci minute și se bea călduț în trei reprize înaintea meselor principale. Chelidonium majus (rostopască). Este un decongestiv hepatic. Infuzie dintr-o jumătate
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
generală alterată. Ceaiuri: Cynara scolymus (anghinare). Este colagogă, coleretică și antimicrobiană. Se bea în trei reprize înaintea meselor principale dintr-o infuzie cu două lingurițe la 300 ml apă în clocot. După o lună de pauză se repetă. Cichorium intybus (cicoarea). Este colagogă, coleretică și depurativă. Se face un decoct din două lingurițe de rădăcină tocată la 200 ml apă rece. Se fierbe cinci minute și se bea călduț în trei reprize înaintea meselor principale. Calendula officinalis (gălbenele). Sunt colagoge, coleretice
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
caracterizează prin hepatomegalie cu ficat regulat, moale, sensibil, atunci apar mici ascensiuni subfebrile, uneori subicter moderat, dar starea generală este relativ bună. Durata este de 1-3 săptămâni. Survin după toxiinfecții alimentare sau în suferințele inflamatorii biliare extrahepatice. Ceaiuri: Cychorium intybus (cicoare). Stimulează funcțiile hepatice; colagogă și coleretică. Se bea călduț, în trei reprize, înaintea meselor principale, dintr-un decoct cu doua lingurițe de rădăcină tocată la 200 ml apă rece, ce se fierbe cinci minute. Fraxinus excelsior (frasin). Este colagog, coleretic
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
dintr-o infuzie, cu o linguriță de frunze, la 200 ml apă. Mentha piperita (izma). Calmează spasmele biliare. Se bea trei căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la 200 ml apă în clocot. Cychorium intybus (cicoare). În dischinezia atonă este colagog, coleretic, laxativ și stimulează funcțiile hepatice, dar se administrează mai ales în dischinezii cu constipații. Se bea călduț în trei reprize și înaintea meselor principale, decoct din două lingurițe de rădăcină tocată la 200 ml
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cană. Flores Calendulae (flori de gălbenele). Băi locale sau comprese, din 20-30 g la litru. Folium Junglandis (frunze de nuc). Decoct cu 30-40 g la litru zdrobită în eczemele pruriginoase, deoarece înlătură pruritul. 1 Ceai diuretic, ceai laxativ: albăstrele, arnică, cicoare, cireș (cozi și frunze), crușin, dud (frunze), flori de soc, teci de fasole, gălbenele, grâu (planta), iarbă mare, mătase de porumb, mușețel, mesteacăn, păpădie, frunze de păr, pătlagină, pătrunjel cu rădăcină, pir, salcie, salcâm, scai vânăt, sânișoară (Sanicula europaea), plantă
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
de măritiș, piteau flori pe sub perne, pentru a-și visa ursitul. Nevestele și le ascundeau în sân pentru a fi mai drăgăstoase. Așteptau roua dimineții în care se tăvăleau goale pentru a putea prunci. Bărbații se încingeau cu tulpini de cicoare ca să aibă spor la seceriș. În sat, lumea întâmpinase cum se cuvine Sânzienele, înțolindu-se ca de nuntă. Femeile se gătise cu cel mai frumos strai la care muncise iarna întreagă. Și nu era treabă ușoară căci se lucra la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
exprimat dorința în acest sens în testamentul său -, Philodem mănâncă roadele pământului și ale mării italiene: năut, varză și sardele încă strălucind de prospețime, brânză abia închegată cu sare, lăptuci și măsline. Cu altă ocazie - ficat de porc cu ceapă, cicoare... Vinuri scumpe nu există pe masa prietenilor; se bea, cel mai probabil, un vin de țară puțin alcoolizat, ușor. Bucătăria este cea locală: simplă, autentică, tradițională, modestă, mai aproape de natură decât de cultura care rafinează, elaborează și obligă la variațiuni
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
obicei. Maria: Asta depinde de cum se vor desfășura lucrările. Da' să nu-mi vii cu vreo doină sau baladă bătrînească. Ceva din folclorul nou. Bunica: Folclor nou nu știu. Maria: Ba știi. Îl știi pe ăla cu foaie verde de cicoare... Bunica: A, acela de la căminul cultural din sat... da. Maria: la zi-l oleacă. Bunica: (ce să facă) " Foaie verde de cicoare, am o țară ca o floare, am uzine, am ogoare, mi-i grădina ca o floare și nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
folclorul nou. Bunica: Folclor nou nu știu. Maria: Ba știi. Îl știi pe ăla cu foaie verde de cicoare... Bunica: A, acela de la căminul cultural din sat... da. Maria: la zi-l oleacă. Bunica: (ce să facă) " Foaie verde de cicoare, am o țară ca o floare, am uzine, am ogoare, mi-i grădina ca o floare și nimic nu mă mai doare..." Maria: Hai, gata. Irina, și tu? Irina: Eu ce? (numai să n-o pună să cînte și ea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Maria, care simte nevoia să fie solidară și încearcă ceva ce ar putea să fie și cîntec... la-la-la; apoi Mihai vrea s-o angajeze și pe bunica, drept care bătrîna, presată de situație, speriată, încropește ce poate din "foaie verde de cicoare...") Irina: (îngrozită, țipînd) Bunică! (o ia și o duce spre bucătărie; se întoarce imediat, întrerupe toate aparatele și-i smulge ghitara) Tată! Mai mare rușinea! Mihai: (în culmea surescitării) Ce??? Mai mare rușinea? Cine spune asta? Irina: Eu. Mihai: Da
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ca un cuptioraș de pâne! / Dau cu apă să mă stâng / Și mai tare mă aprind!" (s. n. ) 84 Trăirea însăși își făurește adăpost, bucuria sau tristețea fiind ținute în frâu de țăranul român, pentru a nu le înstrăina: "Foiliță de cicoare, / Câtă boală-i pe sub soare, / Nu-i ca dorul arzătoare. Că dorul unde se pune, / Face inima cărbune; / Căci dorul unde se lasă / Face lacrimilor casă" (s. n. ). 85 Casa, din colinda bucovineană 86, este un spațiu de trecere, materia înstăpânită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în ornamentica populară, ca personaj simbolic al narațiunilor cosmogonice (balada "Soarele și luna") sau al unor legende în care este prezentată fata îndrăgostită de chipul frumos al soarelui și transformată în floare sau în pasăre (Legenda ciocârliei, Legenda Florii-Soarelui, Legenda cicoarei).80 În majoritatea legendelor, Soarele apare ca un bărbat frumos, persoană sacră (Sfântul Soare), cu simț justițiar, încălzind și luminând Pământul peste tot, la fel. În mentalitatea arhaică, Soarele era un cavaler ceresc care a zidit Mănăstirea Albă din "prundul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
biserică s-adus, / Bătrânul popă le-a spus: / Haine sfinte-am îmbrăcat, / De aste n-am apucat / Se cunună văr cu văr, / Păcate strigă la cer, / Dară soră și cu frate / Mi se strânge pielea-n spate. Foaie verde de cicoare, / Pe dânsul l-a făcut soare, / Foaie verde mătrăgună, / Pe dânsa a făcut-o lună, / Zi și noapte tot mergea / Și nu se mai ajungea."189 În plan mitic, ipostaza antropomorfică a lunii a fost considerată Ileana Cosânzeana, "frumoasa pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că-ți pierzi vederile. Chitie Chitia* dracului se găsește în vîrful format din colb prin vînt, și dacă vei putea să ridici colbul tocmai de jos, poți lua chitia, pe care, punînd-o pe cap, poți intra și trece oriunde nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dracului se găsește în vîrful format din colb prin vînt, și dacă vei putea să ridici colbul tocmai de jos, poți lua chitia, pe care, punînd-o pe cap, poți intra și trece oriunde nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
colbul tocmai de jos, poți lua chitia, pe care, punînd-o pe cap, poți intra și trece oriunde nevăzut. Cicoare Femeile care se scaldă cu cicoare nu fac copii. în ziua de Sîmzănii [Sînziene] să te încingi cu o lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-aș florilor -// De dorul surorilor -// Jelui-m-aș crinilor -// De dorul vecinilor -// Drumu-mi este lung și-ntins -// De un dor mare sînt cuprins -// Drumu-mi este lung și lat De un dor mare m-am uscat -// Și m-am uscat ca cicoarea -// Și m-am vestejit ca floarea -// Bate vîntul de la vale -// Cu miros de iarbă moale -// Bate vîntul de la deal -// Cu miros de leuștean -// Din foișoru ce-l nalt -// Moartea mi-l coboară-n pat -// Din patu cel aurit -// Mi-l
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ceapă, mazăre, ridichi și roșii. Nu e recomandat să fie cultivat lângă plantele aromatice în general și cartofi. Ceapa Se cultivă bine alături de sfeclă, sfeclă roșie, broccoli, mușețel, morcovi, țelină, varză, gulie, castraveți, salată, praz, ardei iute, cimbru și roșii. Cicoarea Se cultivă bine alături de sfecla roșie, morcovi, țelină, țelină de rădăcină, varză, spanac, salată și ceapă. Dovlecel Se cultivă bine alături de porumb și ridichi. Nu e recomandat să fie cultivat alături de varză și de cartofi. Fasolea agățătoare Se cultivă bine
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Se cultivă bine alături de usturoi, varză, fasole și ceapă. Sfecla roșie Se cultivă bine alături de usturoi, morcovi, varză, gulie, fasole, porumb, ceapă, praz și ridichi. Spanacul Se cultivă bine alături de varză, salată, praz și ridichi. Sparanghelul Se cultivă bine alături de cicoare, spanac, salată, pătrunjel, ridichi și roșii. Țelina Se cultivă bine alături de usturoi, broccoli, varză, castraveți, fasole, salată, ceapă, praz și roșii. Țelina de rădăcină Se cultivă bine alături de varză, fasole, salată și praz. Usturoiul Se cultivă bine alături de sfecla roșie
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
care 11 sunt principale. Enumerarea legumelor și a verdețurilor nu este nicidecum exhaustivă. • Familia chenopodiacee cuprinde sfecla roșie, sfecla, spanacul și multe buruieni, cum ar fi spanacul porcesc, care se înmulțește foarte repede. • Familia compozee, numite și asteracee, cuprinde anghinarea, cicoarea, andiva, tarhonul, salata, cicoarea, salsifi, napul porcesc și floarea-soarelui. • Familia crucifere, numite și brasicacee, cuprinde broccoli, varza, varza chinezească, varza de Buxelles, conopida, gulia, muștarul, napul, ridichea și hreanul. • Familia cucurbitacee cuprinde cantalupul, lămâița, castravetele, dovleacul, pepenele galben și dovleceii
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]