1,442 matches
-
1961, 41; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1961, 296-308; Ion Lungu, Un observator realist, TR, 1963, 2; Mihai Drăgan, Petru Vintilă, LCF, 1966, 7; Alexandru Andrițoiu, „Hiena și circul”, F, 1967, 10; Piru, Panorama, 165-167; Sorin Movileanu, „Dansatoarea și cifrul”, „Viața militară”, 1970, 8; Dana Dumitriu, „Numărătoare inversă”, ARG, 1973, 2; Victor Felea, „Milița”, TR, 1973, 19; Cornel Ungureanu, „101 picături de cerneală”, O, 1973, 32; Bogdan Ulmu, „101 picături de cerneală”, RL, 1973, 50; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
visează” anonimatul; Cioran Însuși, febril și persuasiv ca În toate alegațiile sale, este cel mai puțin convingător când declară anonimatul și ratarea ca forme depline, nobile, regale ale realizării, ale creației. Trebuie Încă o dată să-i aplicăm acea „cheie de cifru” și să Înțelegem altceva din ceea ce vrea să ne convingă cu atâta ardoare; ca și atunci când are nostalgia după „coasta Boacii”! Poate este animat În acele clipe de iluzia sau nostalgia increatului - cercetată și la divinul Goethe, cu probabilitate! Nostalgia
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fiind mult prea ocupată cu propria chivernisire pe seama principiului "eu împart, eu primesc și la nimeni nu dau seamă". Theodor Codreanu îi numește pe mai toți și îi desființează cu argumente ce nu pot fi contestate, întrucât le-a desfăcut cifrul și intențiile. Lui Pleșu, Liiceanu, Patapievici, Tismăneanu și celorlalți, le sunt puși în contrapartidă Eliade, Vulcănescu, acel Cioran care nu acceptase ciuntirea operei sale de către falșii discipoli ai lui Noica și, mai ales, Eminescu. Același Theodor Codreanu sesizează și mecanismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a II-a își desfășura activitatea Secția V-a Informații și Contrainformații, cu două birouri: Biroul 1 Informații, cu patru subbirouri și Biroul 2 Contrainformații cu două subbirouri. În martie 1920 a mai fost adăugată un nou birou, cel al Cifrului, care a completat activitatea structurii informative militare. Din 1919, șeful Secției a fost numit colonelul Constantin Bălăcescu, iar șeful Biroului 1 maiorul Ioan Stoicescu, urmat de locotenent-colonel A. Dimitrescu. În scurt timp, Biroul 1 și-a completat organigrama cu necesarul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a creat anumite probleme sociale. În pofida reducerii de personal, Secția a V-a și-a continuat activitatea, reorganizându-se în conformitate cu noile realități. Astfel, secția a cuprins patru birouri - Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații, Biroul 3 Propagandă și Biroul 4 Cifru - în care „o puternică încadrare” a fost afectată Birourilor 1 și 2. În cadrul relațiilor bilaterale româno-franceze, în perioada 1 septembrie - 18 decembrie 1921, generalul Cihoski, subșeful Statului Major General, a condus o delegație militară română în Franța pentru un stagiu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Secția a II-a Informații a primit următoarea configurație: - Biroul Adjuntatură; - Biroul Căutare, cu Subbiroul 1 - Fișier și Subbiroul 2 - Centre Informative și agentură; - Biroul Fronturi, cu trei fronturi (Vest, Est și Sud) și subbiroul studii; - Biroul Atașați Militari; - Biroul Cifru; - Biroul Transmisiuni. La rândul ei, Secția IX Contrainformații a fost restructurată într-un mod asemănător: - Biroul Adjuntatură; - Biroul Căutare; - Biroul Centre Contrainformative, acestea fiind organizate în garnizoanele militare, în statul-major al marilor unități, în regimente, unități de jandarmi și oficii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Contrainformații a fost restructurată într-un mod asemănător: - Biroul Adjuntatură; - Biroul Căutare; - Biroul Centre Contrainformative, acestea fiind organizate în garnizoanele militare, în statul-major al marilor unități, în regimente, unități de jandarmi și oficii de poliție; - Biroul Jandarmerie și Siguranță; - Biroul Cifru; - Biroul Transmisiuni. În scopul întăririi sistemului informativ, alături de Instrucțiunile provizorii... au mai intrat în vigoare și alte norme elaborate de Marele Stat Major, care să stabilească metodologia și palierul de acțiune al respectivelor structuri, fără a se intersecta și a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din: 1. Serviciul Informațiilor, cu următoarele birouri: a. Biroul siguranței generale, al poliției sociale și al informațiilor; b. Biroul acțiunilor externe; c. Biroul acțiunilor străinilor și minorități; d. Biroul de studii, presă și al Buletinului Poliției; e. Biroul secretariatului și cifrului. 2. Serviciul Pașapoartelor și Controlul Străinilor, cu următoarele birouri: a. Biroul pașapoartelor, certificate și vize de călătorie; b. Biroul emigrării, imigrării și statisticii; c. Biroul autorizări de intrare în țară, expulzări și certificate de identitate; d. Biroul prelungirii de ședere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cinci birouri); 2. Serviciul Poliției Judiciare (patru birouri); 3. Serviciul Poliției Sociale, al Moravurilor și Informațiilor (cinci birouri): - Biroul ordinei publice, al asistenței și poliției sociale; - Biroul poliției de moravuri; - Biroul populației; - Biroul arhivei și al evidențelor; - Biroul secretariatului, al cifrului și al evidențelor. 4. Serviciul Controlul Străinilor, Hotelurilor, Hanurilor și Camerelor Mobilate (trei birouri); 5. Serviciul Circulației (două birouri); 6. Serviciul Medical; 7. Serviciul Contabilității și Casieriei; 8. Serviciul Gardienilor Publici. Serviciile exterioare au fost reprezentate de patru chesturi de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sine stătătoare a I.G.J. abilitată exclusiv cu culegerea de date și măsurile contrainformative, cu următoarea organizare: Biroul 1 Siguranța de Stat, Informații, Presă; Biroul 2 Siguranța Publică; Biroul 3 Studii și Statistică. Alături de acestea mai funcționau compartimente pentru Radio și Cifru, respectiv pentru coordonarea echipelor volante compuse din agenți informatori acoperiți. La nivelul Inspectoratelor Regionale de Jandarmi și al Legiunilor de Jandarmi au fost înființate câte un Birou Jandarmerie, structurat pe trei componente: informații și contrainformații (siguranța statului; siguranța publică; studii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
volante compuse din agenți informatori acoperiți. La nivelul Inspectoratelor Regionale de Jandarmi și al Legiunilor de Jandarmi au fost înființate câte un Birou Jandarmerie, structurat pe trei componente: informații și contrainformații (siguranța statului; siguranța publică; studii); echipe volante; radio și cifru. În atribuțiile Serviciului Jandarmeriei s-au aflat: coordonarea activității informative privitoare la starea de spirit sau acțiuni contrare siguranței statului și liniștii publice; urmărirea și ținerea evidenței tuturor informațiilor primite din orice sursă și a tuturor acțiunilor, faptelor sau intențiilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și apropiat de Frontul Românesc, „tratează” cu partidul „Totul pentru Țară” procurarea de arme cu aer comprimat și arme de foc, fapt care trebuia documentat; în urma unei percheziții domiciliare la un legionar a fost descoperit un alfabet morse și un cifru convențional utilizat în corespondența cu alți membri ai mișcării. Serviciul Jandarmeriei a cerut supravegherea și identificarea altor asemenea metode de cifrare între legionari. La sfârșitul anului 1936, Serviciul Jandarmeriei a editat broșura Studiu statistic al caselor de rugăciuni, întruniri și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unei legături optime între Centrală și teritoriu. Pe parcurs, specialiștii Biroului au creat ei înșiși sisteme radio performante, posturi de goniometrie, pentru identificarea și localizarea posturilor de emisie clandestine, precum și diferite variante de cifrare a documentelor ce trebuiau transmise. Biroul Cifru s-a ocupat exclusiv de crearea unor sisteme de cifru performante și descifrarea telegramelor și a radiogramelor primite de Centrală de la Centre, rezidenți sau agenți. Biroul Filaj-Corespondență a efectuat cenzura corespondenței asupra persoanelor suspecte de acțiuni dăunătoare siguranței statului. Un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Biroului au creat ei înșiși sisteme radio performante, posturi de goniometrie, pentru identificarea și localizarea posturilor de emisie clandestine, precum și diferite variante de cifrare a documentelor ce trebuiau transmise. Biroul Cifru s-a ocupat exclusiv de crearea unor sisteme de cifru performante și descifrarea telegramelor și a radiogramelor primite de Centrală de la Centre, rezidenți sau agenți. Biroul Filaj-Corespondență a efectuat cenzura corespondenței asupra persoanelor suspecte de acțiuni dăunătoare siguranței statului. Un sistem practicat în epocă a fost cel al unor „sondaje
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a frecventat membrii coloniei ruse din București, dar a avut relații cu d-na. Seletzki și cu d-na. Vlasov, care a lucrat atât în favoarea Intelligence Service, cât și pentru G.P.U. De la G.P.U. a primit misiunea să fure cifrul Legației albaneze, ceea ce, se pare, a reușit. Datorită activităților sale, Ivan Kavura a fost expulzat din România. Concluziile structurilor informative/contrainformative au fost convergente, în sensul că, deși exista o criză economică din cauza cărei creditele comerciale au fost reduse la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al organizării, aceasta a devenit Direcția III-a de Siguranță și era alcătuită din trei servicii: 1. Serviciul Siguranței și Informațiilor, cu cinci birouri: a. Biroul Siguranței Generale; b. Biroul Informațiilor; c. Biroul Presei și translatorilor; d. Biroul Secretariat și cifru; e. Biroul Documentare și evidență. 2. Serviciul Controlului populației române și străine, cu trei birouri: a. Biroul Populației și cartea de imobil; b. Biroul Emigrări, imigrări și statistică; c. Biroul Autorizațiilor, expulzări și controlul străinilor. 3. Serviciul Registraturii, Arhivei și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
câștige încrederea liderilor printr-o atitudine corectă. Această atitudine trebuia menținută până „la momentul oportun”, atunci când vor fi declanșate acțiuni diversioniste și de sabotaj. La 25 septembrie 1940, Gestapo România a primit de la Berlin un material privind identificarea și descifrarea cifrului utilizat de Intelligence Service cu agenții săi preoți (misionari). Viceconsulul Lehman, șeful secției de informații din regiunea petroliferă, a cerut detașarea a 50 de agenți, care să lucreze ca funcționari și tehnicieni pentru a întări serviciul de supraveghere și contrasabotaj
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Biroul 5 Adjutantură, Serviciul Atașaților Militari și Serviciul Radio. După demobilizarea Marelui Cartier General (1 octombrie 1941), Secția a II-a „și-a adaptat structura” la necesitățile momentului: au apărut Biroul 3 Propagandă, Biroul 4 Prizonieri, Serviciul Radio și Serviciul Cifru (acesta din urmă a revenit în subordinea Secției). Marele Cartier General s-a transformat în Marele Stat Major General al Armatei (22 noiembrie 1941), care avea în coordonare Statul Major al Armatei, Statul Major al Aeronauticii și Statul Major al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de grupă I. Miu); - Grupa II-a (șef de grupă E. Haralamb); - Grupa III-a (șef de grupă N. Stănescu); - Grupa IV-a (șef de grupă Val. Ionescu); - Biroul Juridic (locotenent-colonel magistrat Emil Velciu): - Biroul „G” (locotenent-colonel C. Ionescu); - Biroul Cifru (locotenent-colonel L. Constantinescu); - Biroul Tehnic (căpitan ing. D. Son); - Biroul Identificări (director Gh. Cristescu). Secretariatul (secretar-șef Ștefan Enescu), cu trei birouri în subordine: - Biroul Personalului (director Dumitru Lepădatu); - Biroul Administrativ (căpitan (r) Gh. Ionașcu); - Biroul Desenatori (agent principal C.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
funcția de director general adjunct, ocupată succesiv de locotenent-colonel Gh. Ștefănescu (1940-1941), colonel Radu Korne (1942), colonel Ioan Lissievici (din septembrie 1943) și maior Traian Borcescu (din 1 ianuarie 1944). Noua organigramă a S.S.I. a cuprins: 1. Secretariatul General (Biroul Cifru, Biroul Militar, Biroul Civil, subbirouri pentru registratură, arhivă și curieri), cu un efectiv de 35 de funcționari (cinci ofițeri, doi subofițeri, 28 civili). 2. Secția I-a Informații Externe, care a întocmit două buletine informative zilnic (unul politic și unul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
locul de muncă (sala de arbitraj) fără aprobarea expresă a conducerilor executive. 21. Conducerile executive ale intermediarilor autorizați vor lua măsuri pentru delimitarea atribuțiilor și departajarea activităților de piața valutară pe compartimente distincte, conform practicilor internaționale (front office, back office, cifru și corespondență bancară). 22. Tranzacțiile între intermediari se încheie în nume propriu, prin confirmare între arbitrajisti (telefonic, telex, Reuters dealing) și reconfirmări letrice și telex sau SWIFT, codificate corespunzător (letric - specimene de semnături, telex - chei telegrafice, SWIFT - chei SWIFT). Reconfirmarea
REGULAMENT nr. 3 din 23 decembrie 1997 - (*actualizat*) privind efectuarea operaţiunilor valutare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116851_a_118180]
-
națională, ipostaziindu-se în special în "faptele cele eroice ale Româniloru" (Bărnuțiu, 1870, p. 180). Conceptualizând istoria în cheie carlyleană, ca opera Oamenilor Mari, Bărnuțiu recomandă studiul istoriei prin "biografiele Româniloru și ale Româneloru mari" (ibidem). La care adaugă imediat un cifru herderian de decriptare a istoriei, prin intermediul limbii noastre romane, "care e si paladiulu libertatii si nedependentiei nostre, si documentulu celu mai decontrovertibile, cumucà libertatea la Români e originaria si mai vechia decatu servbitutea" (ibidem). Doar printr-o astfel de istorie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Moruzi a cerut extrădarea sa generalului Enzenberg, noul șef al Administrației militare a Bucovinei, prin intermediul ispravnicului de Herța, Constantin pitar, ca unul ce se făcuse vinovat de trădare de patrie. Totodată, Romano era învinuit de a fi purtat, cu ajutorul unui cifru găsit la el acasă, o corespondență secretă cu Ioan Francopulo, cumnatul său, care era interpretul ambasadorului Prusiei la Constantinopol 87. În urma acestei reclamații, autoritățile militare austriece au dispus arestarea lui Manole Romano, care a fost trimis sub escortă la Cernăuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
veneau să-l incrimineze pe Vasile Balș. Acesta raporta că, potrivit informațiilor primite de la "omul său de încredere", concepistul ar fi încasat lunar din partea domnului Alexandru Mavrocordat, pentru corespondența trimisă prin intermediul mamei sale, care ar fi primit chiar și un cifru, câte 200-300 de florini lunar și că pe viitor ar fi cerut o sumă fixă de 1.000 de guldeni 204. La rândul său, generalul Enzenberg raporta, pe 19 octombrie 1785, Consiliului de Război din Viena, că informatorul lui Lupul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
spre norocul meu”. Chiar de aici începe și Jurnalul lui Ovidiu cu adevărat să povestească moartea, narându-i secretul, împrumutând cuvinte acelui adevăr ce ne privește mai mult decât orice altceva. Pentru că nu există moarte care să nu fie secretă, cifru și metaforă ale unei enigme de nemărturisit și totuși mărturisită la limită, în acel limes, pe pragul unui cuvânt apropiat de tăcere. Scriitorul și exilatul o știu, și poate că de aceea reușesc să învingă moartea: „Cred că agonia este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]