1,029 matches
-
they yet glance by and scarcely bruise, This sword of mine shall give them instant way, Where they shall rest for ever. Trumpets, speak! Alarums. [They] fight. [Edmund falls.] ALBANY: Save hîm, save hîm! GONERIL: This is practice, Gloucester: ALBANY: Cin' e-adversarul? EDGAR: Cine vorbește pentru Edmund, conte Gloucester? EDMUND: El însuși; ce-ai a-i spune? EDGAR: Trage spadă, Căci de-o jigni al meu cuvînt un nobil piept, Brațul dreptate-ți facă; iată-mi spadă; E privilegiu-acesta-al stării
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
asta ți-o astup! (Lui Edmund) Vezi, șir; (Către Goneril) Rea peste-orice cuvînt, citește-ți crimă! Să n-o rupi, doamnă. -Observ că o cunoști. (Da scrisoarea lui Edmund) GONERIL: Și dacă, ce? Legea e-a mea, nu-a ta; Cin' să mă judece? ALBANY: O, monstruos! Cunoști scrisoarea? GONERIL: Nu-ntreba ce știu. (Iese) ALBANY: Urmați-o;-i disperată; potoliți-o! (Iese un ofițer) EDMUND: Toate cu cîte-s acuzat, le-am făptuit. Și mult mai mult; timpul le va vădi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Așa-i. Acoperă-le față. EDMUND: Abia respir; un bine-aș vrea să fac, În ciuda firii mele. -Ndat trimiteți, Dar iute, la castel; înscrisul meu Viața-amenință Cordeliei și lui Lear. Hai, cît e timp! ALBANY: Aleargă,-aleargă! Fugi! EDGAR: La cin', milord? Cine-are ordin? Dă-mi Semnul contracomenzii. EDMUND: Bine gîndit: ia spadă mea și dă-o La căpitan. ALBANY: Pe viața ta, grăbește! (Iese Edgar) EDMUND: Are porunca mea și-a soaței tale,--N celulă s-o sugrume pe Cordelia
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
reprezintă un subiect abordat cu un spirit polemic: "Precizati, domnule [...] un episcop ortodox, unul singur, care sa fi facut inchisoare in vremea comunismului. Nu la comportamentul colaborationist al laicilor si al clericilor de pe treptele diaconala si presbiterala m-am referit, cinuri care au numarat oameni cu iubire (pana la jertfa) de Cristos, ci la colaborationismul episcopatului ortodox..." O trecere în revistă a numelor proprii prezente în conținutul comunicării analizate a rezultat într-o listă a celor mai frecvente personaje biblice menționate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
potrivnic, construcția lirică realizându-se gradat, secvențial, în funcție de ipostazierea semnificațiilor originare: "Eu aștept să vie-acasă, / Șapte rădăcini nu-i lasă. / Pământule păcătos, / Mult ai fost nesățios, / Că doi ani o tot plouat / Și nu te-ai mai săturat, / Eu știu cin` te-o blestemat.../ Cu sânge te-ai adăpat, / Sânge din feciorii mei, / Tinerei / Și frumușei. Că de-ar fi-ngropați în țară, / Aș lua lut și țărnioară, / Le-aș lipi la inimioară, / Mi-ar mai trece jale-amare; / Lut de pe mormântul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bună nu pot bea / Tulbure-i inima mea" sau " Am auzit o minciună / Că-n Suceava-i apa bună" desemnează trăirile contradictorii ca intermitențe subiective, anulate de liniaritatea inserțiilor explicative: "Am auzit o minciună: / Că-n Suceava-i apa bună, / Cin` bea pe loc se cunună. Hai, puică, ș-om bea și noi / Și ne-om lua amândoi.../ Du-te tu, bade, și-i bea, / Nu-mi trage nădejdea mea, / Că nădejdea de la mine / Îi ca gheața cea subțire: Tu te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și bradu desfrunzit."232 Transgresarea "lumescului", pășirea într-o altă existenția litate, se realizează printr-un pact gnoseologic dintre individual, cosmic și social, pact realizat, la nivel semantic, de metafora revelatoare și de comparațiile analogice: "Lume, lume și iar lume, / Cin` ți-o pus numele lume / Nu ți l-o știut a pune; Să-ți fi pus numele floare, / Că tare ești trecătoare / Ș-așa ești cu oamenii, / Ca apa cu valurile, / Ca apa cu malurile. Tu le vezi / Și tu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cunună!"166 Soarele omniscient este invocat la cumpenele vieții, pentru ajutor: " Eu de nuntă-s bucuroasă, / Da nu mi-i bărbatu-acasă; / Mi-i bărbatul la război / Și nu pot veni la voi. Nu pot merge singurea, / N-am casa pe cin` lăsa. Dar soarele auzea / Cum sta și se tânguia, / Și din gură le grăia: Lasă casa-n sama mea / Și te du und` te poftea, / Că asta-i durere grea. Ea ast` când o auzit, / Nimică n-o tânguit, / S-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
păstra echilibrul cosmic și rânduiala lumii, Soarele oficiază ritualul de înmormântare, pentru cei care nu au parte de ultimul ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de înmormântare, pentru cei care nu au parte de ultimul ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de lună și de stele pentru a înfăptui ceremonialul înmormântării: " Ciobănaș de la miori, / Un` ți-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când de unii domni. Totodată, dările plătite de preoți sunt pe tot parcursul secolului mult mai ușoare decât cele ale ță ra nilor. Din această cauză are loc sporirea neîntemeiată a numărului preoților și dorința țăranilor de a intra în cinul preoțesc. Dacă în vremea lui vodă Ipsilanti numărul lor se ridică la 3 500, sub Mihai vodă Suțu deja ajunsese la 5 850, pentru ca la 1815 să fie înregistrați numai puțin de 8 138 de preoți. Ale gerea preotului din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prezintă mai întâi faptele netreb nice de care se fac vinovați și pentru care au fost caterisiți, și, în paralel, imaginea ideală pe care vor încerca să o atingă. Preoții se angajează: „să se ferească de fapte netrebnice“, „să păzească cinul preoțesc“, „să i cinstească, să-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu blândețe și cu evlavie cu toți“. Iată angajamentul luat de preoții de la Biserica Albă din București, ce urmează a fi puși la „opreală“ și necinstiți cu „bătaie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
falangă“ pentru că s-au îmbătat chiar în „Săptămâna Luminată“ și dintrei nici unul nu și-a adus aminte cătrebuie să oficieze slujba. „Deci, de acum înainte, să avem a ne purta cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum să cade cinului preoțesc, să păzim Sfânta Biserică cu Sfintele Slujbe, nerămâind nici la o zi nesăvârșită. La băuturi bețive și la adunări de necinste să numai mergem nicicum, cu nimenea să nu ne mai gâlcevim, ci apururea să fim în dragoste, unul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de puterea ecleziastică, de societate, asumat de el prin glasul preotului Manole atunci când afirmă că preoția este dintre „toate tagmele <cea> mai de cinste“. Prin numeroase porunci, mitropoliții încearcă să transmită același mesaj, cerându le celor ce au îmumbrățișat acest cin „să se ferească de fapte netrebnice“, „să păzească cinul preoțesc“, „să-i cinstească și să-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu evlavie și cu blândețe cu toți“, „să se poarte cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
glasul preotului Manole atunci când afirmă că preoția este dintre „toate tagmele <cea> mai de cinste“. Prin numeroase porunci, mitropoliții încearcă să transmită același mesaj, cerându le celor ce au îmumbrățișat acest cin „să se ferească de fapte netrebnice“, „să păzească cinul preoțesc“, „să-i cinstească și să-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu evlavie și cu blândețe cu toți“, „să se poarte cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum se cade cinului preoțesc, să păzească Sfânta Biserică cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ferească de fapte netrebnice“, „să păzească cinul preoțesc“, „să-i cinstească și să-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu evlavie și cu blândețe cu toți“, „să se poarte cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum se cade cinului preoțesc, să păzească Sfânta Biserică cu Sfintele Slujbe, neră mâind nici la o zi nesăvârșite“. O asumare a misiunii nu poate veni decât din partea unei persoane „învățate“, căreia i s-au transmis prin filierele cunoașterii nu numai importanța destinului cât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să-și îm păr tă șeas că te me ri le fraților lui Sti ria. Nu-i gă seș te acasă, aceștia fi ind plecați la târ gul Buzău lui. Atunci ni me rește la Panait cu pe țul, ve cinul de ală tu rea, căruia îi povestește toată tă rășe nia. Panait ascultă, dar nu are nici un chef să se ames te ce într-o trea bă mur da ră, considerând că nu-l pri vește. Vă zând că nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din ma ha la și, din acest motiv, viața ei s-a trans format într-un iad. La judecată, soția se vede și ea apos trofa tă de părinții clerici, deoarece nu-i dă soțului „că zu ta supunere și cin ste“, îi întoarce vorbele și-i răspun de cu cuvinte proaste. Se remarcă, în primul rând, tole ran ța so ți i lor care nu ajung la tribunal decât atunci când traiul rău este agravat de prezența al tei femei. Adul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bri ai unei eli te, boierii trebuie să se com por te cu multă „cinste“ și să re prezinte un exemplu pentru ceilalți supuși: boierul să-și caute de sluj bă, în sensul de dregătorie, iar bo ie roaica de „cin ste“, în sensul de fidelitate. Si tua ția bo ie roai cei în inte rio rul familiei este cu totul alta decât cea a unei femei de rând, are un nume, aparține unei familii nobile importante și are o avere
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen sa tă atunci când este acu za tă pe ne drept de cur vie. Cin stea și buna con duită fac parte din onoarea ei și îi fixează locul în societate și comuni ta te. Des pi na Va ri pat se simte foarte jig ni tă, ba chiar furioasă din cauza vor be le lan
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dată în drumul său, Bunea este chestionat cu privire la identitatea sa de către protopopul locului care refuză să-i dea răvaș de cununie. Pus în această situație, Bunea nu se poate abține să nu se laude că și el face parte din cinul preoțesc și-i arată protopopului cartea de hirotonie pe care o păstrase cu grijă atâția ani. Bănuind că este ceva în neregulă cu acest diacon, protopopul îl pune la închisoare timp de opt săptămâni, după care îl tunde, îi confiscă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ulițele mahalalei, se întâlnește cu Iane. Acesta a dat, fără zabavă, jalbă la Mitropolie, cerându-și nevasta înapoi. Pusă din nou să aleagă între călugărie și căsătorie, Stoiana preferă viața conjugală care i se pare mult mai ușor „de purtat“. Cinul călugăriei nu se potrivește oricui și nu este acordat oricui. Chiar dacă promite să renunțe la viața lumească, o dată ajuns între ziduri, candidatul se răzgândește și revine asupra deciziei inițiale. IV Divorțul - între sancțiune și reconciliere Zapisul de împăcare O primă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fie șăzători până la sfîrșitul vieții lor“, pentru că „abătându-se la rele pe treceri, um blând pe la locuri ne trebnice prin cafenelei prin cârciume după beții și mișelii cu cântece i jocuri, umblând pe poduri în desfătări, care sunt spre defăimarea cinului pre o țesc“. Așa dar, mănăstirea joacă rolul unui „aparat de transformat in di vi zii“. Lo cul ne bu ni lor este tot la mănăstire. Ig na tie ie ro diacon, căruia i „s-au întâmplat de s-au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]