3,278 matches
-
ține cont de toate acestea și nu veți da curs cererii de grațiere pe care Gigi Becali o cere cu o milă lipsită de orice demnitate, cerere ce pune atât de evident în lumină deosebirea dintre un baci și un cioban", a conchis Sebastian Bodu.
De ce nu vrea Sebastian Bodu ca Becali să fie grațiat by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41850_a_43175]
-
ancorată în concret. Totuși, ele abundă. Chiar de la început, când se întâlnește cu vornicul Bogdan, viitorul domn își pune o dorință: să dea Dumnezeu să nu aibă nevoie să facă ce-a făcut Mircea-Vodă la munteni. E vorba de Mircea Ciobanul, soțul Chiajnei-Doamna, care le aranjase boierilor un ospăț de împăcare după metoda pe care Lăpușneanu o va face celebră. Așadar, planul se scrie dintru pornire și răspunzătoare e, de bună seamă, vrerea divină. Cuvintele cele mai citate din nuvelă pun
Domnul și Dumnezeu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4192_a_5517]
-
conținută, până la capăt, în răsunătorul „de mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”) nu-l părăsește nici o clipă. Pentru momentul lui istoric și spiritual, nu iese cu nimic din tipare (dovadă povestea de succes a lui Mircea Ciobanul). Pentru noi, judecători ai faptelor după legea nouă, a unei credințe miloase, e un locatar de ospiciu. După ce calapod, însă, îl măsura Negruzzi? Înclin să cred, date fiind simbolurile presărate pretutindeni, că după vechea normă. Și atunci, în ochii pă-
Domnul și Dumnezeu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4192_a_5517]
-
romanul Simonei Sora femeile sunt preponderent clarvăzătoare, ghicitoare, vrăjitoare sau psihanaliste, în vreme ce bărbații cu rol important au atribute mai curînd „estetice”: Vasile Capșa e un explorator și un ambasador al gustului (dulciurilor), bunicul Maiei, Ion Bratu din Poiana Sibiului, e cioban și poet genuin (în roman este reprodus ca ready made un poem-fluviu al acestuia, de tip Viiața lumii), iar Pavel Dreptu, cu noblețea sa triumfînd din mijlocul abjecției în care se complace, își estetizează, teatral, misterioasa viață dublă. Hotel Universal
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
-ndărătnicia pe care-o văd de mîine-i sau de ieri. Surpate-s cele două chipuri, pier. Proteu Nainte de-al zări pe Odiseu cu-ai săi vîslași ce marea o brăzdează, nebănuite chipuri se schițează ale-unui zeu temut numit Proteu. Cioban de turme care pasc pe mare, împodobit cu darul profeției, în taină-și ține harul dibăciei urzind năuc oracole bizare. De oameni încolțit, se preschimba în vîlvătaie,-n leu înfricoșat ori în copac umbros pe mal surpat, în undă care
Jorge Louis BORGES by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/10335_a_11660]
-
Simona Tache Din studenția lui Nic. Tot cu munte, desigur, dar și cu urși, ciobani, nemți, ciorbe la ceaun, focuri de tabără, corturi și tot felul de alte chestii... Citiți aici și amintiți-vă de tinerețe. P.S. Iar dacă ați umblat vreodată singuri, de nebuni, pe munte, o să vă regăsiți, probabil, în asta.
Amintiri din studenție by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18669_a_19994]
-
Simona Tache Era de la țară, se vedea de la distanță asta. După miros, cred că era cioban. - Dați-mi și mie bilet, îi zice lu’ tanti de la ghișeu. - 4 lei, zice tanti. - 4 lei?? De ce așa mult? Atâta costă un bilet? - N-avem decât cartele de două călătorii. - Da’ io nu vreau decât una, că n-am
Un bătrânel la metrou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19231_a_20556]
-
Aron Sandru , publicat în Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016. Satul meu Greblești, este încorporat în regiunea ce se cheamă Țara Loviștei, plină de frumuseți ireale și aproape mistice, ce au rămas neschimbate parcă de la facerea timpului. Fiu de cioban, ce am lăsat obștea natală, pentru drumurile străinătățurilor amare, acum duc până în străfundul ființei mele dorul locurilor unde m-am născut și am crescut liber ca pasărea cerului, cu munții unde pășteam oile și hălăduiam cu flori de bujor și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385255_a_386584]
-
sfințenie. Acolo, prin munți, pe la amiază, sătul de ... Citește mai mult Satul meu Greblești, este încorporat în regiunea ce se cheamă Țara Loviștei, plină de frumuseți ireale și aproape mistice, ce au rămas neschimbate parcă de la facerea timpului.Fiu de cioban, ce am lăsat obștea natală, pentru drumurile străinătățurilor amare, acum duc până în străfundul ființei mele dorul locurilor unde m-am născut și am crescut liber ca pasărea cerului, cu munții unde pășteam oile și hălăduiam cu flori de bujor și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385255_a_386584]
-
toată ca să mă joc și să mă bucur de frumusețea codrului „bătut de gânduri” a poienilor „smălțuite” în razele soarelui binefăcător, admirând florile și ascultând armonii celeste „dulcea batere de vânt” , și glasul singuratic al unui corn ce-și anunța ciobanii că în curând „se lasă seara peste sat”, smnalul la care „tresăream” și mă îndreptam spre „căsuța copilăriei” ... fiind frânt de oboseală, dar atât de fericit, ca acum să-mi pun aceiași întrebare „unde ești copilărie cu pădurea ta cu
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
și uneori spre seară, când vedea că nu-i mai sosește stăpânul de la munca câmpului, începea din senin să urle de-a supărat toți vecinii. Chiar Săndica se hotărâse să-l ducă de acasă. Să-l dea vecinului care era cioban și să-l ia la stână. Nu se îndura însă, că l-a crescut de cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
unele de-atâtea leruri ecou-și aplecau spre rod și altui ler... O, Doamne, ce bogat erai pe vremea-aceea! FLORILE DALBE Trei păstori de-ai runcului, Vin să cânte Pruncului, Florile dalbe, Iar în brațe cu un miel, E-un cioban mai mititel, Florile dalbe. Steaua de la oiște, S-a oprit prin boiște, Florile dalbe. Vrea și ea domnescul strai, Ca magii-n veșmânt de crai, Florile dalbe. Iosif, moșul zorilor Dă colindătorilor, Florile dalbe, Din coșarcă darul bun Și-un
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
intervenție voluntar și șeful echipei Aqua în cadrul «Salvo». Pe la 12 noaptea, am primit un telefon de la coordonatorul nostru cum că la Rudna Timișul a ieșit din matcă și au rămas izolați pe o insulă o turmă de oi și un cioban. Imediat după ce am primit confirmarea primarului, ne-am echipat și am plecat“. Avea să fie o aniversare deosebită, împreună cu alți doi scufundători, Viorel Vidu și Torok Zoltan, Ghencea salvând în acea noapte de la înec întreaga turmă: 121 de oi, doi
Agenda2005-36-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284161_a_285490]
-
am primit confirmarea primarului, ne-am echipat și am plecat“. Avea să fie o aniversare deosebită, împreună cu alți doi scufundători, Viorel Vidu și Torok Zoltan, Ghencea salvând în acea noapte de la înec întreaga turmă: 121 de oi, doi câini și cioban. „Era întuneric beznă - rememorează scafandrul. Când am ajuns pe insulă, câinii ciobănești au sărit să ne muște. Apoi, nu știu cum, animalele au înțeles că ne aflam acolo ca să le ajutăm și veneau singure la barcă“. Salvând câte șase oi la un
Agenda2005-36-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284161_a_285490]
-
Florin M. , în vârstă de 27 de ani, din Domnești, județul Suceava, a fost condamnat la opt ani de închisoare. Tragicul eveniment s-a petrecut la Becicherecu Mic, în noiembrie 2004. Anul trecut, prin toamnă, Gheorghe C. s-a angajat cioban la Nicolae S. Tot aici muncea de mai multe vreme și inculpatul. În 17 noiembrie 2004, așa cum făceau în fiecare dimineață de când erau colegi, Florin M. și Gheorghe au ieșit cu turmele la pășunat pe un teren denumit de localnici
Agenda2005-38-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284211_a_285540]
-
o colibă de unde s-a întors înarmat cu un topor. Fără nici un alt cuvânt, l-a lovit cu el în cap pe colegul său de două ori. Gheorghe a căzut lat la pământ, într-o baltă de sânge. Un alt cioban, aflat cu oile la păscut la circa 300 de metri de locul incidentului, care a văzut îngrozit toată faza, a fugit să-l anunțe despre cele petrecute pe Nicolae S. , cel care-i angajase. Acesta a venit pe câmp și
Agenda2005-38-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284211_a_285540]
-
legende, preluată și de Alexandru Vlahuță în „România pitorească”, spune că aici veneau vulturii primăvara pentru a bea apă ca să întinerească și tot aici își învățau puii să zboare. Cel de-al doilea nume provine de la legenda potrivit căreia un cioban care și-a aruncat bâta aici și și-a regăsit-o după un an în Dunăre și, mistuit de dorul locurilor natale, s-a întors acasă. Traseul către Lacul Vulturilor trece prin Valea Neagră și durează în jur de trei
Agenda2005-33-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284087_a_285416]
-
a rămas fără suflare. Într-un alt dosar, Curtea de Apel Timișoara a majorat de la opt la 12 ani de închisoare pedeapsa lui Florin M. , de 27 de ani, din Suceava. Anul trecut, prin toamnă, Gheorghe C. s-a angajat cioban la Nicolae S. , la Becicherecu Mic. Tot aici muncea de mai multe vreme și inculpatul. În 17 noiembrie 2004, Florin și Gheorghe au ieșit cu turmele la pășunat pe un teren denumit de localnici Șugăvița. În jurul orei 16, proprietarul animalelor
Agenda2005-48-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284428_a_285757]
-
o colibă de unde s-a întors înarmat cu un topor. Fără nici un alt cuvânt, l-a lovit cu el în cap pe colegul său de două ori. Gheorghe a căzut lat la pământ, într-o baltă de sânge. Un alt cioban, aflat cu oile la păscut la circa 300 de metri de locul incidentului, care a văzut îngrozit toată faza, a fugit să-l anunțe despre cele petrecute pe Nicolae S. , cel care-i angajase. Acesta a venit pe câmp și
Agenda2005-48-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284428_a_285757]
-
București“, „Vestul“, 21 septembrie 1935); miile sau zecile de mii de pelerini, culminând cu Ziua Crucii (14 septembrie) - „Se anunță cum că acum două Dumineci au fost la Maglavit peste 100 mii de oameni cari au venit să asculte pe ciobanul care a vorbit cu Dumnezeu“ („Banatul“, 29 septembrie), alte minuni care apăreau în alte zone sau în alte țări. Sau chiar opinii ale medicilor referitoare la sănătatea ciobanului ori dileme: „Maglavitul împarte opinia publică de la noi. Misticii cred. Raționalii nu
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
Maglavit peste 100 mii de oameni cari au venit să asculte pe ciobanul care a vorbit cu Dumnezeu“ („Banatul“, 29 septembrie), alte minuni care apăreau în alte zone sau în alte țări. Sau chiar opinii ale medicilor referitoare la sănătatea ciobanului ori dileme: „Maglavitul împarte opinia publică de la noi. Misticii cred. Raționalii nu. “ ( C. Mile, în „Vestul“ din 11 august). Apăreau anunțuri pentru curse directe, cu autobuzul sau trenul („Înscrierile pentru trenul special Timișoara - Maglavit aranjat de ziarul «Vestul» costă 400
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
se fac numai până în seara zilei de 23 Septembrie a. c.“, „Voința Banatului“, 22 septembrie). Pelerini din Banat O primă știre era inserată în „Voința Banatului“ din 11 august: „De nouă săptămâni de zile comuna Maglavit din județul Dolj, unde ciobanul Petrache Lupu a văzut pe Dumnezeu, e vizitată zilnic de mii de pelerini din toate părțile țării, care vin să se intereseze la fața locului și să vadă personal pe fericitul cioban. “ După alte două săptămâni, în articolul intitulat „Pelerinajul
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
de zile comuna Maglavit din județul Dolj, unde ciobanul Petrache Lupu a văzut pe Dumnezeu, e vizitată zilnic de mii de pelerini din toate părțile țării, care vin să se intereseze la fața locului și să vadă personal pe fericitul cioban. “ După alte două săptămâni, în articolul intitulat „Pelerinajul bănățenilor la Maglavit“ se scria: „Vestea minunii de la Maglavit a străbătut și în satele Banatului. În fiecare Sâmbătă și Duminecă zeci de pelerini iau drumul Maglavitului pentru a vedea pe omul care
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
minunii de la Maglavit a străbătut și în satele Banatului. În fiecare Sâmbătă și Duminecă zeci de pelerini iau drumul Maglavitului pentru a vedea pe omul care a vorbit cu Dumnezeu. Sătenii seara la sfat, discută cu mult interes despre convorbirea ciobanului Petrache Lupu avută cu Dumnezeu. Lumea așteaptă reducerea sau gratuitatea pe C.F.R. pentru a se putea transporta pe pământul călcat de Dumnezeu. Până în prezent au fost la Maglavit pelerini din comunele Jebel, Mehala, Ronaț, Pesac, Moșnița, Orșova etc. Pentru Sâmbătă
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
proiectează o mare excursie la care vor participa și preoți. În comuna Maglavit vin pelerini din cele mai îndepărtate colțuri ale țării. Din străinătate au venit vizitatori din Olanda, Elveția și Germania. Zilnic se vând mii de vederi cu chipul ciobanului Petrache Lupu, bani cari se adună pentru zidirea bisericii din Maglavit. Ciobanul nu vrea să primească nici un fel de pomană, și predică la toată lumea să se cumințească. Peste câteva zile, în „Unirea Română“ se consemna: „Câte suflete bolnave și trupuri
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]