2,672 matches
-
mă poate trimite soția în vecini după lapte, ca, pana cand viu înapoi, s-a acrit; trebuie să stau de vorbă, să povestesc cu fiecare sătean, chiar dacă l-am vazut numai ieri. Aici totul devine eveniment: dispariția liliacului alb, trilul ciocârliei care urcă la cer, orăcăitul broaștelor, boala unei vaci, moartea unui cal pentru care trebuie să săpi o groapă că pentru împăratul. După mine, viața firească este numai la țară, unde și ploaia îmi este apropiată. - Credeți că această viziune
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
preferințele iubitorilor de muzică populară, un stil național clar și consistent ordonat românesc. Am spus românesc și nu gorjenesc, deoarece Rodica Anghelescu interpretează cu același aplomb și muzică bănățeană în cadrul spectacolelor unde apare ca solistă a vestitului Ansamblul Profesionist “Ciocârlia”. După terminarea primei facultăți, Rodica Anghelescu a intuit totala sa aderență la muzica clasică și a urmat cursurile Universității Naționale de Muzică din București la Facultatea de Inter- pretare Muzicală, secția Canto Clasic. Eu am susținut-o în demersul ei
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
ani și abia acum se va schimba radical. Această reformă se încearcă a fi făcută de vreo 30 de ani" (Diana Ligeti); "Învățământul muzical din România este încadrat în circuitul școlilor și universităților. În Franța muzica este în plus" (Dana Ciocârlie); Există două școli principale pe plan mondial: cea franceză și cea rusă. Școala românească are un rol foarte important, pentru că este singura care combină valorile celor două mari școli" (Remus Azoiței); Când am avut onoarea să mă întâlnesc pentru prima
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
simț al integrării detaliilor în liniile de forță ale întregului. În interpretarea sa am perceput atât calitățile de excepție, cât și capacitatea de pătrundere a semnificațiilor profunde ale muzicii. . Publicul a fost cucerit de prezența în cadrul programului a piesei Ciocârlia (prelucrarea realizată de Grigoraș Dinicu), pe care violonistul a redat-o cu frenezie și strălucire. Amintim că Gabriel Croitoru a fascinat publicul din China cu minunata Ciocârlie în cadrul turneului realizat în primăvara anului 2013, alături de Orchestra Națională Radio. În încheierea
Duelul viorilor la Sala Radio by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83996_a_85321]
-
ale muzicii. . Publicul a fost cucerit de prezența în cadrul programului a piesei Ciocârlia (prelucrarea realizată de Grigoraș Dinicu), pe care violonistul a redat-o cu frenezie și strălucire. Amintim că Gabriel Croitoru a fascinat publicul din China cu minunata Ciocârlie în cadrul turneului realizat în primăvara anului 2013, alături de Orchestra Națională Radio. În încheierea primei părți a programului, Liviu Prunaru și Horia Mihail au interprentat Romanze pentru vioară și pian de R. Wagner (din ciclul File de album ) și Souvenir de
Duelul viorilor la Sala Radio by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83996_a_85321]
-
Și pentru că în spațiul acestei alcătuiri indestructibile a lumii, cuvîntul are o forță incomensurabilă și mereu activă, Paul Neagu a scris: Lumea luminînd Cîntecul Din voce vine Cîntarea Se clădește Pe aer vibrînd Amintirile Mirosul Limba, cartilagiul Moștenirile astrale Titirezul Ciocîrlia Giroscopul, sărutul sării Lumea luminînd Londra, 1988-1994 VII Asemenea unui organism viu, imaginea trăiește ca întreg, dar funcțiile sale metabolice, dacă le putem numi astfel, sînt egal distribuite la nivelul ei celular. Autonomia și sinteza, profunzimea și superficia, mecanismul ca
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
având în centru muzica lui George Enescu - Rapsodia I și Simfonia I - și ca soliști invitați pe pianista țării gazdă, XIE JINGXIAN, în Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră de Brahms și pe violonistul Gabriel Croitoru, care a interpretat Ciocârlia, în aranjamentul pentru orchestră al lui Mugurel Scutăreanu, lucrare care a fost atracția serii nu doar datorită interpretării strălucitoare a artistului, ci și datorită faptului că tema Ciocârliei este de mult cunoscută publicului larg din China. Enunțul acestui program poate
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
și orchestră de Brahms și pe violonistul Gabriel Croitoru, care a interpretat Ciocârlia, în aranjamentul pentru orchestră al lui Mugurel Scutăreanu, lucrare care a fost atracția serii nu doar datorită interpretării strălucitoare a artistului, ci și datorită faptului că tema Ciocârliei este de mult cunoscută publicului larg din China. Enunțul acestui program poate stârni zâmbete pe chipul rafinaților care se grăbesc să taxeze drept ”pășunist” un astfel de afiș. Numai că, obișnuiți fiind în ultima perioadă cu onorarea unei serii de
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
atunci când toți cei implicați își pun dorința de performanță individuală în slujba unei muzici pe care o tratează ca pe un capitol în continuare deschis și nu ca pe o obligație de rutină. Ascultând cele două opusuri enesciene ca și Ciocârlia interpretate de Orchestra Națională Radio la mii de kilometri distanță de casă, realizezi că aspectul care conferă de fapt dimensiunea reală a dezvoltării unui popor la un moment dat este nivelul său cultural. Acest lucru nu poate fi ajustat nici
Orchestra Națională Radio la Shanghai by Virgil OPRINA () [Corola-journal/Journalistic/84243_a_85568]
-
tempo și de expresie (esitando, accelerando, vivo, ralletando etc), care a avut ca rezultat o versiune fascinantă, plină de vervă și impetuozitate. La cererea publicului, artiștii au prezentat trei bis-uri care au electrizat audiența: Mic vals vienez de Kreisler, Ciocârlia (versiunea lui Grigoraș Dinicu) și Vals de Șostakovici. Rememorând traseul artistic al lui Enescu, pe scenele din țară și din capitală, Gabriel Croitoru și Horia Mihail au realizat o călătorie simbolică în domeniul artei, al cunoașterii, al inițierii, al devenirii
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
turnători. Cu o lună în urmă, la "Gaudeamus", a fost organizată din ințiativa lui Bujor Nedelcovici, unul dintre scriitorii care a avut tăria să-și citească dosarul de urmărire de la CNSAS (printre care se numără Ștefan Radof, Aug. Buzura, Livius Ciocârlie, Stelian Tănase și alți câțiva), un simpozion pe tema raporturilor dintre scriitori (artiști în general) și Securitate. N-au fost mari revelații. Ceea ce denotă că am căpătat obișnuință până și într-o materie atât de neobișnuită. A rezultat destul de clar
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
de ani să vrea să afle mai multe despre o istorie care, pentru ei, nu e nici teribilă, nici recentă, deși pentru cei de peste treizeci este și una, și alta. Coincidența a făcut să răsfoiesc tot acum jurnalul lui Livius Ciocârlie dintre 1987 și 1983 publicat la Humanitas sub titlul Cu dinții de lână. în final, editorul a adăugat patruzeci de pagini (cu corp 6) de documente din dosarul de la CNSAS al autorului. Altele decât cele comentate, cu umor, de către Ciocârlie
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
Ciocârlie dintre 1987 și 1983 publicat la Humanitas sub titlul Cu dinții de lână. în final, editorul a adăugat patruzeci de pagini (cu corp 6) de documente din dosarul de la CNSAS al autorului. Altele decât cele comentate, cu umor, de către Ciocârlie într-un număr din revista 22, dar la fel de semnificative. Ceea ce este absolut uimitor, când le citești, este să constați că atotputernica Securitate ceaușistă din deceniul 9 al secolului 20 se temea de scriitori. Mulți dintre noi l-au citit pe
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
suspans că voia să spună scriptic, adică pe hârtie. Și să nu uităm că gluma cea mai caracteristică a românilor se baza în acei ani de stagnare economică pe un calambur: "Speech cu speech, patriei snop!" Dar răsfoind dosarul lui Ciocârlie, mi-am dat seama că Securității nu numai de cuvintele scriitorilor îi era frică. Era vorba de o frică infinit mai concretă, mai așa zicând palpabilă. Sigur, scriitorii exprimându-se de preferință în cuvinte și în scris, tot despre cuvintele
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
preferință în cuvinte și în scris, tot despre cuvintele și despre scrisul lor era, la rigoare, vorba. Dovadă că Securitatea îi înregistra, în casă, în camera de hotel, în tren, în discuții la restaurant. Invitat fiind eu la Timișoara de către Ciocârlie să conferențiez în fața studenților, Securitatea locală a întocmit un întreg plan de acțiune menit să mă aibă sub supraveghere non-stop și peste tot. Citiți-l în Cu dinții de lână și veți vedea că seamănă ca două picături de apă
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
Serviciului I/ A. Data: 19 ianuarie 1989. Acum aproape două decenii. Lucrurile se pot lămuri întrucâtva dacă avem în vedere ce s-a întâmplat, într-o altă împrejurare. Securitatea a înregistrat o convorbire pe care am avut-o cu Livius Ciocârlie, foarte probabil în casă la mine, la București. Data înregistrării: 25 martie. Anul lipsește. Este anul "scrisorii celor șase" care l-a pus pe Ceaușescu în dificultate: 1989. Nici eu, nici Ciocârlie nu ne aducem aminte ce am discutat atunci
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
convorbire pe care am avut-o cu Livius Ciocârlie, foarte probabil în casă la mine, la București. Data înregistrării: 25 martie. Anul lipsește. Este anul "scrisorii celor șase" care l-a pus pe Ceaușescu în dificultate: 1989. Nici eu, nici Ciocârlie nu ne aducem aminte ce am discutat atunci. înregistrarea ne-a surprins pe amândoi la fel de tare. Era vorba de memoriul pe care îl punea la cale Mircea Dinescu (eu urmând a-i da forma finală) și în legătură cu care Cartea Albă
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
îl punea la cale Mircea Dinescu (eu urmând a-i da forma finală) și în legătură cu care Cartea Albă a Securității, volumul 5, conține multe referințe și detalii, rod al supravegherii noastre stricte. Dincolo de ideea memoriului, care alertase Securitatea, convorbirea dintre Ciocârlie și mine a jucat, se pare, și ea un rol în alertă. Cei dintâi care s-au mirat regăsind-o în înregistrare au fost înșiși convorbitorii. Nu atât fiindcă o uitaseră cu desăvârșire, și unul, și altul, dar fiindcă spusele
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
chestii! Eu zic că pentru El (idem - N.M.) pericolul mare de aici vine! Nu e exclus să se întâmple! Adică curajul... nu curaj, să dea o formă de legitimitate unei lovituri care până acuma era, cum? Oricine care avea..." Livius Ciocârlie: "M-am gândit și eu că trebuie să vină acuma mii și mii de oameni, securiștii și nu mai știu ce, care se pot gândi: Ce se întâmplă cu mine dacă cade ăsta? Vorbind de ăștia mii și mii, unii
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
șase", ba "închisese ochii" și la alte lucruri aflate din ascultarea telefoanelor, iar cu noi se purta cu niște mănuși dublu căptușite (,Pe mine mă uimea atunci în noiembrie, cu câtă prudență vorbea ăla care a venit la Timișoara, spune Ciocârlie, sublinierea nefiind a lui. Evident, erau atât de înfricoșați de ideea că s-ar putea face ceva..."). Am reprodus stenograma nu ca să se creadă că Ciocârlie și cu mine știam cu adevărat ce se petrecea ori ce urma să se
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
atunci în noiembrie, cu câtă prudență vorbea ăla care a venit la Timișoara, spune Ciocârlie, sublinierea nefiind a lui. Evident, erau atât de înfricoșați de ideea că s-ar putea face ceva..."). Am reprodus stenograma nu ca să se creadă că Ciocârlie și cu mine știam cu adevărat ce se petrecea ori ce urma să se petreacă. Habar n-aveam! Reacția la convorbirea noastră arată totuși un lucru important: și anume că Securitatea a citit-o ca pe o dovadă că noi
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
Alexandra Ciocârlie În scrierile lor memorialistice sau de tip confesiv, intelectualii români plecați la Paris după instalarea regimului comunist în România au căutat uneori să definească generic exilul, eventual prin delimitare de alte categorii ale înstrăinării de țara natală. G. Astaloș propunea
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
fiind în deficit de imaginație, compensez prin patinarea pe orizontală. Înaintea apariției computerelor, puteam reface aceeași pagină dactilografiată și de zece ori. Una din imaginile de maximă luminozitate ale existenței mele se leagă de momentul când, însoțindu-l pe Livius Ciocârlie în tipografia din Timișoara, am petrecut câteva zile reparând o greșeală de imprimare dintr-o carte a domniei sale. Mi-au trecut atunci prin mână multe sute de exemplare ale cărții defecte: deschideam mecanic la pagina cu pricina, operam modificarea și
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
greșeală de imprimare dintr-o carte a domniei sale. Mi-au trecut atunci prin mână multe sute de exemplare ale cărții defecte: deschideam mecanic la pagina cu pricina, operam modificarea și atacam alt teanc. Lăsând de-o parte simbolismul întâmplării (dl. Ciocârlie avea să-mi scrie o dedicație în care menționa amuzat felul în care am dărâmat "meterezele" de cărți!), mi-a rămas în memorie faptul că reușisem să găsesc o intensă voluptate în repetarea acelorași gesturi. În copilărie, le urmăream fascinat
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
gazetari ca Tia Șerbănescu - nu prea mulți, ce-i drept - care nici nu cedează, dar nici nu se retrag. Chapeau! Otrava presei literare În ancheta găzduită de revista Acolada (Satu Mare, iunie 2009) pe tema relației dintre scris și lectură, Livius Ciocârlie și Liviu Ioan Stoiciu dau răspunsuri inspirate. Amîndoi au acel simț al realității care le împrumută o luciditate dezarmantă. Începutul lui Livius Ciocîrlie e în nota modestiei autoflagelante cu care ne-a obișnuit: "Poate că mi-aș exprima și mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6941_a_8266]