702 matches
-
pajiștile alpine (pe care se găsesc ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreana). Munții Bistriței sunt accesibili în primul rând rutier, mai putin feroviar și de la distanță aerian. Munții Bistriței sunt deserviți de o rețea de drumuri construite pe structura de suport a DN17 spre
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
în Rezervația Naturala Moremi. Printre cele mai des întâlnite elemente din flora și fauna locului întâlnim salcii africane, pâlcuri de palmieri înalți, smochini uriași și copaci kigelia care servesc drept cadru natural pentru păsări ca pupeze, pescăruși albaștri, bufnite și ciocănitori. Pe malurile canalelor crocodilii vânează mereu turmele de hipopotami. Pentru a-și proteja puii, hipopotamii adulți formează un cerc strâns în jurul puilor - o strategie pe care uneori crocodilii o zădărnicesc, năpustindu-se pe la spatele adulților, pentru a ajunge la pui
Delta Okavango () [Corola-website/Science/316707_a_318036]
-
pungitius" (un pește cu nouă țepi). În Japonia se găsesc circa 490 de specii de păsări, dar în comparație cu mamiferele, speciile endemice sunt mai puține la număr. Printre speciile endemice se numără: "yamadori" („Syrmaticus soemmerringii”, un fazan), "aogera" („Picus awokera”, o ciocănitoare), "segurosekirei" („Motacilla grandis”, o codobatură), "kayakuguri" („Prunella rubida”, o brumăriță). Printre păsările de mare care rareori sunt întâlnite în afara Japoniei pot fi amintite: "ahōdori" („Diomedea albatrus”, un albatros), "umineko" („Larus crassirostris”, un pescăruș), "kammuriumisuzume" („Synthliboramphus wumisuzume”, un pinguin nordic) etc.
Fauna Japoniei () [Corola-website/Science/316779_a_318108]
-
urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de amurg ("Nyctulus noctula"); Păsări: găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
de amurg ("Nyctulus noctula"); Păsări: găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
(Ciocănitoarea cu spatele negru, sau Ciocănitoarea neagră americană) este o ciocănitoare de talie mijlocie care face parte din familia "Picoides" subfamilia "Picinae". Asemănător speciilor de ciocăntori înrudite "Picoides dorsalis" și "Picoides tridactylus" degetul posterior de la picior s-a atrofiat. Ciocănitoarea cu
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
(Ciocănitoarea cu spatele negru, sau Ciocănitoarea neagră americană) este o ciocănitoare de talie mijlocie care face parte din familia "Picoides" subfamilia "Picinae". Asemănător speciilor de ciocăntori înrudite "Picoides dorsalis" și "Picoides tridactylus" degetul posterior de la picior s-a atrofiat. Ciocănitoarea cu spatele negru provine din America de Nord
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
(Ciocănitoarea cu spatele negru, sau Ciocănitoarea neagră americană) este o ciocănitoare de talie mijlocie care face parte din familia "Picoides" subfamilia "Picinae". Asemănător speciilor de ciocăntori înrudite "Picoides dorsalis" și "Picoides tridactylus" degetul posterior de la picior s-a atrofiat. Ciocănitoarea cu spatele negru provine din America de Nord unde trăiește într-o regiune
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
(Ciocănitoarea cu spatele negru, sau Ciocănitoarea neagră americană) este o ciocănitoare de talie mijlocie care face parte din familia "Picoides" subfamilia "Picinae". Asemănător speciilor de ciocăntori înrudite "Picoides dorsalis" și "Picoides tridactylus" degetul posterior de la picior s-a atrofiat. Ciocănitoarea cu spatele negru provine din America de Nord unde trăiește într-o regiune ca un cordon lat care se întinde de la coasta Pacificului până la cea a Atlanticului. Cu toate că nu a fost semnalată în alte regiuni din lume nu este specie periclitată. Masculul
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
negru. De la baza ciocului spre gât are o dungă îngustă albă, această dungă albă se poate vedea la unele exemplare și în jurul ochilor. Irisul este de culoare cenușie închisă, ciocul, picioarele sunt de culoare cenușie închisă. Zborul lor este tipic ciocănitorilor un zbor în bolte. Nu există un dimorfism sexual accentuat, femelele fiind aproape la fel ca mascululii. Ciocănitoarea cu spatele negru este răspândit în America de Nord, el putând fi întâlnit în nord din Alaska până în Terranova, iar în sud din centrul
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
unele exemplare și în jurul ochilor. Irisul este de culoare cenușie închisă, ciocul, picioarele sunt de culoare cenușie închisă. Zborul lor este tipic ciocănitorilor un zbor în bolte. Nu există un dimorfism sexual accentuat, femelele fiind aproape la fel ca mascululii. Ciocănitoarea cu spatele negru este răspândit în America de Nord, el putând fi întâlnit în nord din Alaska până în Terranova, iar în sud din centrul statului , nordul statelor și , ca și statele , și . În regiunea centrală a munților Rocky Mountains n-a fost
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
este răspândit în America de Nord, el putând fi întâlnit în nord din Alaska până în Terranova, iar în sud din centrul statului , nordul statelor și , ca și statele , și . În regiunea centrală a munților Rocky Mountains n-a fost semnalată prezența lor. Ciocănitoarea preferă regiunile submontane și montane cu altitudinea de până la maximum 3000 de m, zonele unde mai cresc arbori. În estul Americii de Nord ajunge să fie răspândită până în regiunile de coastă. În ierni grele cu hrană puțină ele se pot găsi în
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
regiunile submontane și montane cu altitudinea de până la maximum 3000 de m, zonele unde mai cresc arbori. În estul Americii de Nord ajunge să fie răspândită până în regiunile de coastă. În ierni grele cu hrană puțină ele se pot găsi în parcuri. Ciocănitoarea este numai ziua activă, când caută hrana, scobind în lemn. După un incendiu de pădure sunt primele păsări care apar în pădurea arsă. Ele se hrănesc cu gândacii de lemn (Monochamus scutellatus, Buprestidae, Dendroctonus ponderosae), furnici și larvele acestora, păianjeni
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
se hrănesc cu gândacii de lemn (Monochamus scutellatus, Buprestidae, Dendroctonus ponderosae), furnici și larvele acestora, păianjeni, păduchi de plante, fluturi. Hrană vegetală, fructe sau semințe, consumă mai puțin cantitatea ei fiind de numai în procent 10 %. Față de alte specii de ciocănitori, au o comportare agresivă. Maturitatea sexuală păsările o ating la vârsta de un an. Cuibul este așezat în găuri în trunchiul copacilor, pe care îl fac scobind cu ciocul. Perioada clocitului are loc în a doua jumătate a lunii aprilie
Picoides arcticus () [Corola-website/Science/318742_a_320071]
-
locuitori fiind în județul Bacău aproximativ 6‰ din totalul populației. - viiturile de primăvară; - viscolele iernii; - frecvente alunecări de teren; - degradarea solurilor; - seceta; Caracteristică pădurilor sunt mamiferele precum:căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele. Între păsări se pot remarca: cucul, bufnița, fazanul, ciocănitoarea, prepelița, iar între pești bibanul și mreana. Aparține în mare parte silvostepei,fiind puternic transformată de culturile agricole.Creste in mare parte paiușul si diferete ierburi de protostepa
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
160 de specii. Majoritatea speciilor sunt dispersate mai puțin eterogen, având o densitate redusă, o parte din ele însă în unele sectoare, sunt destul de numeroase. Speciile rare de păsări, care se întâlnesc pe teritoriul rezervației sunt lebăda cucuiată ("Cygnus olor"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), lopătarul ("Platalea leucordia"), barza neagră ("Ciconia nigra"). Tot în rezervația se află și cea mai numeroasă colonie de egrete din Moldova, numită de către localnici „Țara Bâtlanilor”. Colonia este formată din 3 specii rare de păsări din familia
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
pădure ("Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de brădet ("Periparus ater"), pițigoiul de creastă ("Lophophanes cristatus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), buha ("Bubo bubo"), scorțarul ("Sitta europaea"), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopos major"), pănțărușul ("Troglodytes troglodytes") sau pițigoiul albastru ("Cyanistes caeruleus"), de pe fiind obsevate printre păsările care cuibăresc în pădure și păsări răpitoare diurne. Cel mai frecvent zărit este șorecarul comun ("Buteo buteo"), dar se mai pot vedea și
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), viezure ("Meles meles"), breb ("Castor fiber"); Păsări: stârc roșu ("Ardea purpurea"), barza neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus")porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
vulpes crucigera"), viezure ("Meles meles"), breb ("Castor fiber"); Păsări: stârc roșu ("Ardea purpurea"), barza neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus")porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
Castor fiber"); Păsări: stârc roșu ("Ardea purpurea"), barza neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus")porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Amfibieni
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
cenușiu ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), mistreț ("Sus scrofa"), râs carpatin ("Lynx lynx") sau veverița ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), uliu ("Accipiter"), acvila ("Aquila"), pajura, vultur, mierla ("Turdus merula"), sturzul ("Turdus pilaris"), codobatura ("Motacilla albă L."), ciocănitoare (gen din familia "Picoides"); precum și mai multe specii de insecte, reptile și pești. În vecinătatea ariei protejate se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
Aegolius funereus"), bufniță ("Bubo bubo"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasia bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax") sau viespar ("Pernis apivorus"). În
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
mare ("Strix uralensis"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasia bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax") sau viespar ("Pernis apivorus"). În vecinătatea parcului se află câteva obiective
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
de mesteacăn ("Bonasia bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax") sau viespar ("Pernis apivorus"). În vecinătatea parcului se află câteva obiective de interes istoric, cultural
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]