1,570 matches
-
după un ortac al tatălui meu, care mi-a fost și naș. Era maghiar. Între mineri, în special, nu existau probleme de naționalitate.” Tatăl său moare, în 1916, în urma rănilor grave căpătate în război. „Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească, încă din școala primară, animale, păsări și figuri umane. Avea 10 ani când cioplește, din briceag, o nuntă și o înmormântare țărănească. Talentul său deosebit l-a determinat pe patronul mamei sale să ajute copilul, achitându-i taxele școlare la
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Între mineri, în special, nu existau probleme de naționalitate.” Tatăl său moare, în 1916, în urma rănilor grave căpătate în război. „Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească, încă din școala primară, animale, păsări și figuri umane. Avea 10 ani când cioplește, din briceag, o nuntă și o înmormântare țărănească. Talentul său deosebit l-a determinat pe patronul mamei sale să ajute copilul, achitându-i taxele școlare la Liceul «Gheorghe Șincai» din Baia Mare.” Spirit revoluționar și nestăpânit, se implică în activități politice
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde a fost în lume, el a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde a fost în lume, el a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde se face o expoziție, Horea, Cloșca și Crișan sunt o revelație ... Până și conducătorul lagărului îl felicită pe artist. Vine
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Urbe - post mortem, sculptorului Gheza Vida. Foarte frumoas din partea lor! Numai că, între timp, creația sa este lăsată de izbeliște. De pildă, una dintre cele mai importante opere ale marelui sculptor - MONUMENTUL ȚĂRANILOR MARTIRI DE LA MOISEI - a ajuns de nerecunoscut. Cioplit mai întâi în lemn, în 1966, transpus apoi în piatră, în 1972, Monumentul este „o sinteză a spiritualității românești, atingând acea tensiune unică la care s-a afirmat vocația ordinii, a echilibrului psihic și cosmic, a locului impregnat decisiv de
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PYGMALION ȘI GALATEEA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 756 din 25 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Cioplește Pygmalion cu patimă, În marmura albă, Scânteia Din inima colosului de piatră Îl fascinează, îl îndeamnă, La neodihnă, dăruire și iubire. Cu ochii minții, O vede pe Galateea, nenăscută încă. Cu inima și dalta Sculptează în speranța Că făptura împietrită
PYGMALION ŞI GALATEEA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359364_a_360693]
-
și proză DINCOLO DE CUVANT (confesiunea poetului, prozatorului) în care este prezentată activitatea mea scriitoricească. Iată ce spune scriitoare în cuvântul de prezentare a antologiei: Scriitorul, acest Sisif îndrăgostit de „urcușuri” pe cele mai înalte culmi ale spiritului, își ia „revanșa”, cioplind din stânca dură a gândului cuvinte pregătite a stârni și invidia zeilor. În condițiile în care criza intelectuală adâncește tot mai mult prăpastia unde se vor „rostogoli” toate trăirile minunate exprimate prin Cuvânt - este imperios necesar - ca cineva să strângă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
de crini ce-au ars în vechiul crematoriu în camera cu amintiri se joacă umbre pe pereți ca pe o sfântă în delir serafi uituci mi te dezbracă ce corp tăiat din linii dulci cu apetituri de madonă ce marmură cioplită-n forme de un sălbatec rafael ce vise sumbre mă-mpresoară în evantai de liniști grele se rupe trupul de armură și-n gol de hăuri se destramă... joi, 6 martie 2014 parcă ieri... parcă ieri fumega seara prin aburii
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
tot le-a secat. Pari că mă cauți într-un puzzle cu piese lipsă-n inventar, Că-ncerci din ele cu migală, să faci o altă în zadar. Compari, măsori, adaugi și tai deși nu-ntrebi dacă eu vreau! Pygmalion cioplind în mine, fără ca voie să îți dau. Distanta crește între noi, deși doar gândul ne desparte Și doare apropierea ta, care acum pare departe. Deci nu-ncerca să-mi desenezi priviri și zâmbete-nghețate, Nici nu-mi ciopli un chip
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
vreau! Pygmalion cioplind în mine, fără ca voie să îți dau. Distanta crește între noi, deși doar gândul ne desparte Și doare apropierea ta, care acum pare departe. Deci nu-ncerca să-mi desenezi priviri și zâmbete-nghețate, Nici nu-mi ciopli un chip străin din amintiri, acum uscate, Nu încerca să mă transformi în plăsmuiri ce te-au durut, Eu sunt iubirea mea de tine, nicicând doar modelaj din lut! Mihaela NEACȘU 8 Martie 2014 -------------------------------------------- NEACȘU (Karelia) Mihaela, poetă și artist
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
Satul ca o licărire suie, Norii în pâlcuri aleargă din casă în casă Sub soare via își fierbe mustul Și apele macină în turbine lumina, Mama tot mai aduce răcoarea fântânii, Sora mea tot coase batiste și față de masă, Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea acasă. Al doisprezecelea ceas Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie CIOBANUL DE PE PAJIȘTEA LUNII Iarba crescuse
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > CÂND TIMPUL CIPOLEȘTE STATUIA LUI CUZA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Când timpul cioplește statuie lui Cuza Istoria se-adună în pagini de carte, Eroice verbe impresionând și muza Ce îndemnuri și azi mai împarte În unire să-l urmăm pe Cuza. Venind în dorință din timpul lui deschis Cu pagini de trăire și
CÂND TIMPUL CIPOLEŞTE STATUIA LUI CUZA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360349_a_361678]
-
O să vă rog să-mi spuneți câteva cuvinte despre lucrările dumneavoastră preferate. Nu am lucrări preferate, dar o să-ți prezint câteva: “Strămoșii” este la bază o rădăcină de stajar, veche de aproape o sută cincizeci de ani, în care am cioplit chipurile bunicului, străbunicului. Trebuie să ne aducem mereu aminte de străbuni, ei ne-au lăsat toată înțelepciunea. “Coloana cerului” sau axis mundi, axa lumii, coloana infinitului pe care o regăsim la Brâncuși, este un element de cult precreștin, foarte vechi
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
de linte, nici arginții-n rugină,/ ci-n locul lor, o, țara mea! Doar prigonirile am ales./ Să stingă văpaia speranțelor mocnite-n elanuri gemene,/ ale noastre iubiri pentru țară cimentate în veac/ și, sărutând obrajii Tăi, Doamne, cu buzele cioplite din cremene,/ ne vom reîntoarc-n istorii la capătul suferințelor ce tac... (Golgota iluziilor). Obsesia trecutului s-a revoltat odată cu primii fulgi care au căzut cu resemnare pe noua Golgotă. Și-a luat ultimul dor din ruga îndurărilor devenind colindul încătușat
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
și cu credință, strălucind în toate. Chemarea de sus la ales pentru rostuirile dreptății Neamului. S-a dăruit cu toată ființa sa cerului divin și pământului său drag și sfânt. A plătit cu viața, curajul, demnitatea, credința și dragostea sa. Cioplit din voioșia cristalină a cerului, Ion Golea a înmugurit în pădurea verde de la Fetea. În el nu s-a prohodit senzația primejdiei, căci s-a durat haiduc al cruntelor bejenii, care s-au ridicat împotriva rânduielilor creștine. Și-a încropit
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
sănătatea moțului cu carul. Adu-ți și tu aminte o clipă cel puțin Și lasă o picătură să coboare Când vei ciocni ulcica cea cu vin Și celui ce-a lăsat în doaga lui sudoare. Și moțului ce-a sângerat cioplind Și calului ce-a tras plin de suspin Și moaței ce a pus pe masă mămăliga Și Domnului o rugă spre toți s-aplece mila. Iarnă în Apuseni Mi-ai auzit ruga, Doamne, și-ai pornit ninsoare, Trimis-ai fluturi
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine, dulci ca mierea,de ducă și ură, avea
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]
-
colegilor de muncă ing. Fischer Károly și stagiarul Posch Lipot conducători la construcția drumului amintit, fără interesul cărora prețioasa descoperire s-ar fi pierdut pentru totdeauna printre materialele de construcții, lipsindu-ne de cel mal valoros document pentru istoria mineritului cioplit în roca de andezit adus dintr-o veche carieră de piatră din munții Breaza, piatra de altar „FORTUNA SALUTARIS” cu cele șapte rânduri înscrise în blocul de piatră, a fost studiat și evaluat de către istoricul Téglás Gábor, directorul muzeului din
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
Maica suspină: „Fiule, seacă-izvorul lor de vină!” ADEVĂRAT ȘI MERITAT e fariseică lumină-n casă Paștele-i nou viclean prilej de vomă: nu mai e sfântă nicio masă - se-apropie porunca de Sodomă! Hristosul e uitat - de toți - pe Cruce: cioplim - din fapte - răstigniri moderne... se zguduie pământul și se duce: nebunii hohotesc - deschid caverne... nebuni se suie toți - cu chiuială pe leșul crimei lor - pe bietul miel și vor - toți - mântuiri de mântuială: gândul tarabei-i Paștele - nu El! ...nu
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
Ce clar întrezăresc în amintiri timidul te iubesc și mai ales de prima-nfiorare a inimii pe-atunci clocotitoare îmi amintesc. Plin de emoții-n minte răsfoiesc poemele scrise de gânduri care mărturiseau iubirea arzătoare de care-acuma, când în dor cioplesc, îmi amintesc. Cât aș dori Cât aș dori să ies din acest gri ce îmi încețoșază zi de zi, când nu știu când, nici cum va fi să fie. De n-ai fi tu, iubită poezie, sunt sigur că nici
ÎMI AMINTESC CÂT AŞ DORI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359827_a_361156]
-
Florin ȚENE Minunea din seara de Crăciun Cerne colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete, în fiecare, Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag, Cântecele urcă spre stele, mai sus, Constelații vin să vadă Cum din suflet se naște iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând
MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359848_a_361177]
-
mai aștept în fața porții Să fii mireasa mea și-a lunii. Iubito, au înflorit salcâmii Le simt mireasma lor în piept. Stingher, la marginea genunii, Cu-același dor, te mai aștept. METAFORA GERMINALĂ Figură de stil mai galantă, Un giuvaer cioplit din daltă. Născută din cuvântul nerostit, Din aluatul încă nedospit, Din licărire de scânteie, Din gândul ne ajuns idee, Din geana nopții obosite, Din șoaptele abia rostite, Din gânguritul de copil, Din jocul dragostei subtil, Din bobul încă ne-încolțit
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
Să nu rămână taină în părinți. În sfinte cărți de dreaptă-nvățătură Vă cer nu îndurare ci avânt Să dați botezului esența din Scriptură Asta vă cer prin ultimu-mi cuvânt. Nu voi aici decât cerească navă Diecii-n strană să cioplească-ncet Poteca lui Iisus și multă slavă Și eu să-i fiu al lui definitiv atlet. 31 iulie 2002 PLÂNSUL CLOPOTELOR Nouă zile clopotele-au plâns Cu cântarea lor desferecată Dând de știre satelor că-i sus Ștefan dus de-
CULESE DIN ATLET MOLDAV , AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359984_a_361313]
-
Atâta întuneric crește lângă stea! Cum lumina ta mai e și muritoare Vremelnicia e așa cum o cunoști, Loc de raze și întâlnire pe-o cărare Unde împreună am însăilat povești. Chiar dacă azi te înconjur cu lumină Și-n versuri te cioplesc statuie, Eu încă mă simt o virgulă străină Când trupul tău spre înălțimi tot suie. Te iubesc cum mă ști din-totdeauna, De câteva ori am tot murit de adevăr, Chiar dacă s-a stins de mult în mine luna Eu mai
SĂ MORI DIN DRAGOSTE DE MUZĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359577_a_360906]