KorAP: Find »[drukola/base=circulatoriu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...46 >

1,142 matches

Corola-website/Law/146528_a_147857

guvernatorul Băncii Naționale a României și de casierul central, precum și de un pliant de prezentare a acestei emisiuni monetare. Articolul 4 Monedele din aur cu valoarea nominală de 500 lei - emisiunea 2002, ce alcătuiesc emisiunea monetară "Monumente de artă feudala creștină", au putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5 Punerea în circulație, în scop numismatic, a acestei emisiuni monetare se realizează prin ghișeele sucursalelor Băncii Naționale a României. GUVERNATORUL BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI, MUGUR ISĂRESCU București, 3 decembrie 2002. Nr. 46. ------------

CIRCULARA nr. 46 din 3 decembrie 2002 privind lansarea în circuitul numismatic a emisiunii monetare "Monumente de arta feudala creştină". In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146528_a_147857]
Corola-website/Law/122765_a_124094

nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a României va retrage din circulație, incepand cu data de 15 ianuarie 1999, bancnotele cu valoarea nominală de 1.000 lei și 5.000 lei, emisiunile 1991-1993. După data de 31 martie 1999 încetează puterea circulatorie a acestor bancnote, ele nemaiputând fi utilizate ca mijloc legal de plată. 1. Retragerea din circulație a bancnotelor de 1.000 lei și 5.000 lei, emisiunile 1991-1993, se va face astfel: În perioada 15 ianuarie - 15 martie 1999 inclusiv

CIRCULARA nr. 26 din 31 decembrie 1998 privind retragerea din circulaţie a bancnotelor cu valoarea nominală de 1.000 lei şi 5.000 lei, emisiunile 1991-1993. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/122765_a_124094]
că plata acestora să se facă și după data de 31 martie 1999. În această categorie intră numai bancnotele prezentate la bancă până la data de 31 martie 1999; e) la data de 31 martie 1999 toate bancnotele a caror putere circulatorie a încetat, existente în casa de circulație, se vor trece în fondul de rezervă, prin vărsăminte sau schimb cu bancnote de alte cupiuri, însă de aceeași valoare, urmând ca cele care nu sunt pachete întregi să fie remise centralei Băncii Naționale a României

CIRCULARA nr. 26 din 31 decembrie 1998 privind retragerea din circulaţie a bancnotelor cu valoarea nominală de 1.000 lei şi 5.000 lei, emisiunile 1991-1993. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/122765_a_124094]
generale operațiuni cu numerar și metale prețioase, vor fi imputate celor vinovați și după data de 31 martie 1999, la valoarea respectivă, pe masura verificării acestora, potrivit Normelor nr. 31/1993 . 3. Deoarece după data de 31 martie 1999 puterea circulatorie a bancnotelor menționate încetează, unitățile bancare nu le vor mai primi în plăti de la populație și nu le vor mai preschimba. 4. Pentru informarea populației asupra acțiunii de retragere a bancnotelor din cupiurile respective, directorii sucursalelor Băncii Naționale a României vor lua măsuri

CIRCULARA nr. 26 din 31 decembrie 1998 privind retragerea din circulaţie a bancnotelor cu valoarea nominală de 1.000 lei şi 5.000 lei, emisiunile 1991-1993. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/122765_a_124094]
Corola-publishinghouse/Science/456_a_764

dioxidul de carbon din capilare trece în alveolele pulmonare. Acest fenomen este influențat de: diferența de presiune a oxigenului în aerul alveolar și concentrația oxigenului din sânge, starea peretelui alveolar, mărimea suprafeței alveolare ce variază între 20-200 m pătrați. Etapă circulatorie constă în conducerea oxigenului prin artere în țesuturi și a dioxidului de carbon adus de la țesuturi în vene la plămân pentru eliminare. Pot influența acest fenomen: cantitatea de hemoglobina din sânge, debitul cardiac, numărul de hematii-globule roșii, permeabilitatea rețelei periferice

Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
kilograme odată cu vârsta. Probleme pune obezitatea de gradul ÎI și III, în cel de-al doilea caz, tulburările fiind mari pentru că și greutatea este mult peste normal (peste 120 kg). obezitatea de gradul ÎI (greutatea crește cu 20%) da probleme circulatorii, respiratorii pentru că inima este obligată să care kilogramele în plus. Și la acestea, durata vieții se reduce; există risc pentru anestezii, operațiile sunt mai dificile, complicațiile post-operatorii mai frecvente. obezitatea de gradul III se caracterizează prin tulburări fizice serioase. Pacienții

Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

distanță. Celulele endoteliale ale vaselor gazdei sunt inițial stimulate să degradeze membrana bazală a endoteliului, apoi să migreze în stroma perivasculară și să formeze mugurele vascular. Acesta se extinde și ia o formă tubulară, din care se va dezvolta rețeaua circulatorie. Atunci când celulele endoteliale părăsesc vasul parental, au loc procese de migrare și de degradare a matricei extracelulare, similare celor ce au loc în invazia locală [339]. Factorii reglatori cu rol stimulator în angiogeneză sunt prosta glandinele, nicotinamida, βFGF, angiogenina, PD

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
distanță. Celulele endoteliale ale vaselor gazdei sunt inițial stimulate să degradeze membrana bazală a endoteliului, apoi să migreze în stroma perivasculară și să formeze mugurele vascular. Acesta se extinde și ia o formă tubulară, din care se va dezvolta rețeaua circulatorie. Atunci când celulele endoteliale părăsesc vasul parental, au loc procese de migrare și de degradare a matricei extracelulare, similare celor ce au loc în invazia locală [339]. Factorii reglatori cu rol stimulator în angiogeneză sunt prosta glandinele, nicotinamida, βFGF, angiogenina, PD

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235

printr-o bogată vascularizație arterială, venoasă și limfatică. Fiecare dintre cele trei sectoare ale sistemului cirulator parietal cardiac are o organizare funcțională particulară, tipic umană, motiv pentru care modelele experimentale realizate pe animale au valoare relativă. Dintre cele trei sectoare circulatorii parietale se detașează pregnant cel arterial, care prezintă o complicare anatomofuncțională particulară și o implicare patogenetică decisivă, ceea ce explică de ce mortalitatea prin accidente ischemice cardiace constituie a doua cauză de moarte în statisticile internaționale. Trebuie precizat faptul că cele două

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
afecțiuni de tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată incidența crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditei reumatismale asociată cu stenoza mitrală, prolapsul de valvă mitrală, cardiotireoza. Sexul feminin se caracterizează printr-o incidență crescută a colagenozelor, mai ales a lupusului

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
Corola-publishinghouse/Science/491_a_931

mai frecvente cauze de leziuni tegumentare. Acestea se însoțesc frecvent de febră și pot fi cauzate de virusuri, bacterii, microorganisme atipice (ricketii, mycoplasme, chlamidii), fungi sau paraziți. Mecanismele patogenice ale erupțiilor infecțioase pot fi: Agresiunea directă (piodermite, furuncul, antrax) Diseminarea circulatorie a germenilor pe cale limfatică (petele lenticulare din febra tifoidă) sau sanguină (embolii pustulo necrotici din septicemii) Congestia produsă de toxina agentului patogen care rămâne la poarta de intrare (scarlatină) Depunerea complexelor imune care conțin și agentul patogen la nivelul vaselor

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
desfășoare rapid, uneori chiar simultan. I. Suspiciunea de sepsis este considerată de prezența unor simptome și semne: evocatoare pentru o infecție: febră, frisoane, alterarea stării generale, hiperventilație, alterarea stării de conștiență sau mai puțin obișnuite pentru o infecție : hipotermie, insuficiență circulatorie acută, encefalopatie acută, sindrom hemoragipar, icter inexplicabil. II. Anamneza caută date relevante despre evenimente declanșatoare ale infecției sistemice severe, precum și asupra terenului biologic al pacientului: Evenimente declanșatoare de sepsis: investigații invazive, intervenții chirurgicale, tentativa de avort, extracții dentare recente, tratamente

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616

și colaboratorii stadializează simptomatologia clinică în funcție de dimensiunile tumorii în faza otologică, faza otoneurologică, faza neurologică, faza de hipertensiune intracraniană (apare hidrocefalia) și în final faza de compresiune a trunchiului cerebral, suferință gravă a axului bulbopontin, când apar tulburări respiratorii și circulatorii de tip bulbar, decesul survenind prin fenomene de angajare a amigdalelor cerebeloase [7]. Tabelul 4.2 Frecvența simptomelor clinice la internare în experiența Clinicii de Neurochirurgie Cluj-Napoca Simptome Frecvență cefalee 76% hipoacuzie 65% tulburări de echilibru 65% neuropatie trigeminală 26

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
schimburi crescute dinspre fluidul interstițial spre LCR la nivel transependimar și pial transcerebral; se produce o rezorbție crescută a LCR-ului și există un eflux venos rapid. Aceste circuite fluidice justifică presiunea mare a lichidului cefalo-rahidian și permit menținerea autoreglării circulatorii cerebrale cu funcționare nervoasă normală [1,2]. Sindromul clinic cuprinde în general doar cefaleea, uneori apar progresiv tulburări de vedere (scăderea acuității vizuale) și pareze de oculomotori. Examenul de fund de ochi evidențiază edemul papilar, care este prezent în toate

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
sarcoidoză etc. Lichidul cefalorahidian se acumulează în sistemul ventricular și se produce o hidrocefalie comunicantă, cu edem cerebral hidrocefalic periventricular și cu sindrom de hipertensiune intracraniană. Hipertensiunea intracraniană de etiologie vasculară Hipertensiunea intracraniană poate apare în bolile cerebro-vasculare datorită tulburărilor circulatorii sanguine, cerebrale sau extracerebrale, care modifică dinamica fluidelor intracraniene și determină creșterea presiunii intracraniene. Se produc tulburări în autoreglarea hemodinamicii cerebrale și în continuare volumul parenchimului cerebral crește prin edem cerebral sau prin mărirea volumului sanguin cerebral („creier congestiv”) cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
vasogen) prin lezarea barierei hemato-encefalice (barieră hemato-encefalică deschisă). Tratamentul encefalopatiei hipertensive este atât etiologic cât și patogenic: - tratamentul puseului hipertensiv, ca aspect etiologic și - tratamentul patogenic al sindromului de hipertensiune intracraniană. Boala ischemică cerebro-vasculară Ischemia cerebrală este determinată de insuficiența circulatorie cerebrală, care poate fi cronică sau acută. Stroke-ul ischemic reprezintă 85% din bolile cerebro-vasculare. Leziunile cerebrale ischemice întinse se însoțesc de edem cerebral cu herniere cerebrală și de creșterea presiunii intracraniene. Infarctul ischemic cerebral extins cu fenomene de hipertensiune intracraniană

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
determinat de ocluzia sau stenoza unei artere magistrale cerebrale: artera carotidă internă sau un ram terminal care irigă un teritoriu întins, cum este artera cerebrală mijlocie. Infarctul ischemic extins al arterei sylviene apare la aproximativ 10% din pacienții cu insuficiență circulatorie cerebrală acută și a fost numit infarct malign al arterei sylviene datorită mortalității crescute, de până la 80% din cazuri, în ciuda mijloacelor terapeutice folosite. Infarctul ischemic cerebelos masiv poate produce colabarea ventriculului al IV-lea cu apariția unei hidrocefalii obstructive acute

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
terapii medicamentoase sau să încerce scăderea efectului neoformației sau al edemului cerebral perilezional asupra restului parenchimului nervos prin decompresiune chirurgicală, - să împiedice apariția hidrocefaliei interne și în cazul hidrocefaliei obstructive constituite să scadă volumul LCR-ului ventricular, - să prevină tulburările circulatorii endocraniene sau să readucă spre normalitate circulația sanguină cerebrală deja afectată, pentru a opri evoluția ischemiei cerebrale, - în cazul unor semne premergătoare unei complicații, să stopeze evoluția procesului respectiv (decompresiunea nervului optic în HIC idiopatică pentru oprirea evoluției cecității etc.

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471

și celule dispersate în alte organe și țesuturi (sistem nervos, tract digestiv, pancreas, rinichi, inimă, tiroidă etc.). Hormonii sunt elemente informaționale care acționează prin intermediul unor receptori capabili să-i recunoască. Pot acționa la distanță, pe organe-țintă, la care ajung pe cale circulatorie. Acțiunea poate fi și locală, pe alte celule decât cele ce l-au produs. Se vorbește atunci de acțiune paracrină. O variantă a acestui tip de acțiune, cea juxtacrină, se referă la posibilitatea ca un hormon fixat pe membrana unei

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
scad în hipotiroidie; reflexograma achiliană: alungită în hipo- și scurtată în hipertiroidie; enzimele musculare (CPK, LDH): cresc în hipo- și scad în hipertiroidii; timpii sistolici determinați ECG sau ecocardiografic: scurtați în hiper- și alungiți în hipotiroidie; intervalul QKd (aprecierea vitezei circulatorii): scurtat în hipertiroidie și alungit în hipotiroidie; funcția diastolică ventriculară stângă apreciată prin ecocardiografie Doppler timpul de relaxare izovolumetrică, scurtat în hipertiroidii și alungit în hipotiroidii; determinări hematologice: globulele albe, globulele roșii, trombocitele se modifică semnificativ în distiroidii. Hipertiroidie: microcitoză

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
primară a adultului 1. Consecințele deficitului de hormoni tiroidieni asupra diverselor aparate și sisteme, metabolisme: tegumente și fanere: infiltrație mucoidă a tegumentelor, a mucoaselor, carotenodermie (tentă galben-ceroasă), păr uscat și rar, unghii striate, casante; aparat cardiovascular: debit cardiac redus, viteză circulatorie redusă, cord mare (infiltrat mucoid), epanșament pericardic, bradicardie, blocuri atrio-ventriculare sau de ramură, manifestări coronariene (angor), insuficiență cardiacă; aparat respirator: epanșament pleural, infiltrare mucoidă a mușchilor respiratori, deprimare a centrilor respiratori, infiltrarea mucoasei nazale cu sforăituri nocturne; aparat digestiv: macroglosie

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

maxim 1-1,5 l pentru a evita riscul edemului a vacuo) care ameliorează rapid simptomele. Trebuie luate în considerare înainte de efectuarea puncției, riscurile majore ale acesteia: hemoragie și pneumotorax. Repetarea evacuării trebuie privită cu mare precauție, riscul sindromului de disfuncție circulatorie fiind notabil. Dacă ascita coexistentă este voluminoasă, se recomandă ca primă etapă paracenteza care ameliorează simptomatologia și va face puncția pleurală mai ușor de efectuat. Plasarea unui dren toracic nu este indicată deoarece duce la hiponatremie și accentuarea malnutriției proteice

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

ascendente (2, 3). De obicei disecțiile iatrogene nu afectează rădăcina aortei, ostiile coronare sau valva aortică; în consecință, grafturile compozite sunt rareori necesare. Crosa aortei poate fi însă interesată și necesită înlocuire parțială sau totală în hipotermie profundă sau oprire circulatorie cu sau fără perfuzie cerebrală retrogradă. Mortalitatea asociată acestui tip de accident este de circa 15% (3). Pentru prevenirea disecției acute de aortă iatrogenă se impun următoarele măsuri: incizia completă a intimei în momentul canulării; clamparea și declamparea să fie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
subclaviculară), fibrilarea cordului fără clamparea aortei, realizarea tuturor anastomozelor (distale și proximale) cu aorta clampată (single cross-clamp technique), alegerea altei localizări pentru anastomozele proximale, revascularizare exclusiv arterială (155). Radicalitatea unor autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie (156, 157). La bolnavii cu multiple plăci de aterom localizate la nivelul aortei ascendente, identificate prin palpare, se pot realiza atât anastomozele distale, cât și cele proximale folosind tehnica clampării unice (single cross-clamp technique). Există fără îndoială situații în care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pentru investigarea pacienților cu stenoza trunchiului de arteră coronară stângă indiferent de vârstă în vederea depistării prezenței leziunilor carotidiene. Același lucru este valabil și pentru bolnavii cu atac ischemic tranzitor în antecedente. Mai mult decât atât, bolnavii cu simptomatologie caracteristică insuficienței circulatorii vertebrobazilare este bine să fie investigați folosind rezonanța megnetică nucleară cu substanță de contrast. Factori predictivi pentru tipul II de deficit neurologic includ alcoolismul cronic, fibrilația atrială, hipertensiunea arterială, by-pass-ul aortocoronarian în antecedente, boala vasculară periferică, insuficiența cardiacă (140, 141

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]