5,141 matches
-
I, 1, 2, pp. 99-104; nr. 3 în ACO I, 1, 4, pp. 14-15; textele latine în ACO I, 1, 7 și I, 3. Fragmente noi în raport cu Migne a publicat P.E. Pusey în vol. III al ed. Comentariului la Ioan, cit., Oxonii 1872, 452-475. Pentru indicații precise referitoare la edițiile ce cuprind toate omiliile lui Chiril sau pe cele ce i-au fost atribuite cf. CPG III, n. 5245-5295. g) Scrisori Dintre scrisorile lui Chiril, s-au păstrat mai ales acelea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ediții critice în ACO I. Unele din cele mai importante ca și o ediție a scrisorilor referitoare la antropomorfiți alcătuită pe o bază manuscrisă mai amplă decât aceea a lui P.E. Pusey (S.P.N. Cyrilli archiepiscopi Alexandrini in D. Joannis evangelium, cit., III, pp. 545-607), se găsesc cu o trad. în engleză, o consistentă introducere și note, în L.R. Wickham, Cyril of Alexandria. Select Letters (Oxford Early Christian Texts), Clarendon Press, Oxford 1983. h) Principalele scrieri neautentice Printre scrierile atribuite în mod
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ci enipostatică, pentru că există realmente, însă doar în ipostaza Logosului. Bibliografie. Fotie, Biblioteca, cod. 228-229, ed. și trad. R. Henry, Photius, Bibliothèque, IV, Les Belles Lettres, Paris 1965, pp. 114-174; fragmentele în PG 86/2, 2104-2109; S. Helmer, Der Neochalkedonismus, cit. pp. 263-265; 271-272. Cf. și CPG III, n. 6902-6916. Studii: J. Lebon, Ephrem d’Amid, patriarche d’Antioche, în Mélanges d’histoire offerts à Ch. Moeller I, Université cathilique de Louvain, Séminaire historique, Louvain 1914, pp. 197-214; S. Helmer, Der
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
263-265; 271-272. Cf. și CPG III, n. 6902-6916. Studii: J. Lebon, Ephrem d’Amid, patriarche d’Antioche, în Mélanges d’histoire offerts à Ch. Moeller I, Université cathilique de Louvain, Séminaire historique, Louvain 1914, pp. 197-214; S. Helmer, Der Neochalkedonismus, cit., pp. 185-195. 22. Justinian I Nu vom vorbi aici despre aspectele referitoare la personalitatea lui Justinian (împărat de la 1 august 527 până la 14 noiembrie 565) care nu sunt legate de activitatea sa de autor de scrieri teologice (firește, nu putem
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în paginile care urmează, prima jumătate a secolului al VI-lea pare să fie și perioada în care monahii egipteni se dedică mai cu seamă păstrării în scris a învățăturii Părinților din deșert. Bibliografie. D.J. Chitty, The Desert a City (cit. la p. 800). Despre spiritualitate în monahismul oriental cf. și A.-J. Festugière, Les moines d’Orient I. Culture ou sainteté. Introduction au monachisme oriental, Cerf, Paris 1961; A. Guillaumont, Aux origines du monachisme chrétien. Pour une phénoménologie du monachisme
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Mortari, Barsanufio e Giovanni di Gaza. Epistolario, Città Nuova, Roma 1991 (introd., trad., note). Cf. I. Hausherr, Barsanuphe (Saint), DSp I, 1937, col. 1255-1262; L. Regnault, Jean de Gaza, DS VIII, 1974, col. 536-538; L. Perrone, Le chiesa di Palestina (cit. aici, p. ???), pp. 296-307. c) Dorotei Așa cum am spus, circa o sută de scrisori ale lui Varsanufie și Ioan sunt adresate lui Dorotei (252-338; 339-345; 506-523; 544-545; totodată 247-251 care au același destinatar ca și 252-338); unele din acestea s-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vom propune puțin mai târziu. Bibliografie. Ediții: PG 67,1-842; R. Hussey, Socratis Scholastici Ecclesiastica Historia, Oxford, 1853; o a doua ediție, revăzută de W. Bright, Oxford, 1878 și 1893. Studii: G. Downey, The Perspective of the Early Church Historians, cit., pp. 59-63; G.F. Chesnut, The First Christian Histories, cit.; M. Mazza, Sulla teoria della storiografia cristiana..., citată. 3. Sozomen Nici despre Salamanes Hermias Sozomen (acesta ar fi fost numele său complet potrivit informațiilor date de Fotie, Biblioteca cod. 30) nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1-842; R. Hussey, Socratis Scholastici Ecclesiastica Historia, Oxford, 1853; o a doua ediție, revăzută de W. Bright, Oxford, 1878 și 1893. Studii: G. Downey, The Perspective of the Early Church Historians, cit., pp. 59-63; G.F. Chesnut, The First Christian Histories, cit.; M. Mazza, Sulla teoria della storiografia cristiana..., citată. 3. Sozomen Nici despre Salamanes Hermias Sozomen (acesta ar fi fost numele său complet potrivit informațiilor date de Fotie, Biblioteca cod. 30) nu știm prea multe lucruri. Pe vremea când își scria
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
A. Vaccari, Esichio di Gerusalemme e il suo Commentarius in Leviticum, „Bessarione” 22 (1918) 8-46; S. Leanza, Uno scoliaste del V secolo: Esichio din Gerusalemme, ASEs 8/2 (1991) 519-533; L. Perrone, La Chiesa di Palestina e le controversie cristologiche..., cit., pp. 60-78. 4. Amoniu din Alexandria Amoniu ar fi fost presbiter al Bisericii din Alexandria cam pe la mijlocul secolului al cincilea. Aceasta pare să fie corecta sa situare cronologică, cu toate că au fost propuse și a doua jumătate a secolului al patrulea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în ***, Bible de tous les temps, Et. Augustiniennes, Paris, 1986; A. Pollastri, F. Cocchini, Biblia e storia nel cristianesimo latino, Borla, Roma, 1988 (secțiunea dedicată lui Augustin este scrisă de A. Pollastri). Despre credință și intelect: A. Mandouze, L’aventure..., cit.; E. Gilson, Introduzione allo studio din Sant’Agostino, cit. 5. Operele din perioada sacerdoțiului Activitatea literară a lui Augustin, concentrată acum asupra funcției sale sacerdotale, se orientează din nou către polemica împotriva vechilor tovarăși de credință maniheistă, acum demascați: Cît
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1986; A. Pollastri, F. Cocchini, Biblia e storia nel cristianesimo latino, Borla, Roma, 1988 (secțiunea dedicată lui Augustin este scrisă de A. Pollastri). Despre credință și intelect: A. Mandouze, L’aventure..., cit.; E. Gilson, Introduzione allo studio din Sant’Agostino, cit. 5. Operele din perioada sacerdoțiului Activitatea literară a lui Augustin, concentrată acum asupra funcției sale sacerdotale, se orientează din nou către polemica împotriva vechilor tovarăși de credință maniheistă, acum demascați: Cît este de folositor să crezi (De utilitate credendi); Cele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
comentariu: L. Alici, Paoline, Milano, 1989; BA 11, 1949 (De doctrina christiana: J. Combès); NBA 8, 1992 (intr. M. Naldini, L. Alici, A. Quacquarelli, P. Grech, trad. V. Tarulii). Studii: H.I. Marrou (Sant’Agostino e la fine della cultura antica, cit.) examinează pe larg această operă (trad. rom.: Henri-Irénée Marou, Sfîntul Augustin și sfîrșitul culturii antice, trad. de Dragomir Stoianovici și Lucia Wald, Humanitas, București, 1997 - n.red.). în plus: D. De Bruyne, „Saint Augustin reviseur de la Bible”, în Miscellanea Augustiniana
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
îl trimitem pe cititor să consulte repertoriile adecvate. Bibliografie. P. Courcelle, Histoire littéraire des grandes invasions germaniques, Et. Augustiniennes, Paris, 1964; E.A. Thompson, „Il cristianesimo e i barbari del Nord”, în, Il conflitto tra paganesimo e cristianesimo nel secolo IV, cit., pp. 65-88. I. DISCIPOLII LUI AUGUSTIN Am reunit sub acest titlu generic toți scriitorii care, pornind de la învățătura lui Augustin, cum au făcut Quodvultdeus și Orosius, sau, mai precis, de la polemica sa antipelagiană, ca Prosper și alții, au inițiat, în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
necesitatea de a combate arianismul, care părea să se fi stins încă de pe vremea lui Augustin. Africa s-a întors înapoi în timp. Scriitorii creștini din acea epocă vorbesc despre o adevărată persecuție din partea vandalilor. Bibliografie. P. Courcelle, Histoire littéraire..., cit.; B. Luiselli, Storia culturale dei rapporti tra mondo romano e mondo germanico, Herder, Roma, 1992. 1. Scriitori minori Scriitorii din Africa vandalică trebuie să fi fost numeroși, dar nu avem informații în privința lor decît din scrierile lui Ghenadie, care a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
provinciae, cartea I, intr., text și trad. it. sub îngrijirea lui S. Costanza, Messina, 1973; CTP 29, 1981 (S. Costanza). Studii: A. Pastorino, „Osservazioni sulla Historia Persecutionis Africanae provinciae di Vittore di Vita”, în ***, La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, cit, pp. 45-112; S. Costanza, Vittore di Vita e la Historia persecutionis Africanae provinciae, VetChr 17 (1980), 229-268. 3. Vigiliu de Thaps Este personalitatea cea mai însemnată în cadrul creștinismului african din această epocă. Apare și el, ca și Victor de Vita
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Draconzio e Venanzio Fortunato”, în Rend. Instit. Lomb., 107 (1973), pp. 108-150; R. Herzog, Die Bibelepik der lateinischen Spätantike, Finck, München, 1975; J.M. Diaz de Bustamante, Draconcio y sus carmina profana, Santiago de Compostela, 1978; J. Fontaine, Naissance de la poésie..., cit. 5. Poeți africani minori Nu se cunoaște autorul unui Poem pentru Flavius Felix despre învierea morților și judecata Domnului (Ad Flavium Felicem de resurrectione mortuorum et de iudicio Domini), scris în hexametri; poetul ne spune că acest poem este continuarea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Leonardi, „Alle origini della cristianità medievale: Giovanni Cassiano e Salviano di Marsiglia”, în Studi medievali 18 (1977), pp. 491-608 și mai ales 491-556; C. Tibiletti, Giovanni Cassiano. Formazione e dottrina, Aug. 17 (1977), pp. 355-380; A. Grillmeier, Gesù il Cristo..., cit., pp. 852-858. 2. Scriitori din cercul de la Lerin Cultura galică din secolul al V-lea, încă înfloritoare în ciuda invaziilor și suferințelor provocate de invaziile barbarilor, este ilustrată de producția literară născută într-un mediu cu totul particular, cel din Lerin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1971; 220, 1975 (G. Lagarrigue). Traduceri: CTP 10, 1977 (E. Marotta). Studii: M. Pellegrino, Salviano di Marsiglia, Roma, 1940; S. Pricoco, „Un lerinese illustre: Salviano di Marsiglia”, în Siculorum Gymnasium, 29 (1976), 351-368; C. Leonardi, Alle origini della cristianità medievale..., cit., mai ales pp. 556-608. 6. Salonius și Veranus Cei doi fii ai lui Eucheriu, Salonius și Veranus, au fost aduși la Lerin de tatăl lor; Salonius e menționat ca episcop în Epistola 9 și în Cîrmuirea lui Dumnezeu, scrise de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
greoaie și dăunează clarității raționamentului, mai ales în operele cu conținut teologic. Bibliografie. Ediții: CSEL 21, 1891 (A. Engelbrecht). Studii: lipsește un studiu global recent al operei lui Faustus; pentru un punct de vedere general: P. Courcelle, Les lettres grecques..., cit.; E.L. Fortin, Christianisme et culture philosophique au cinquième siècle. La querelle de l’îme humaine en Occident, Et. Augustiniennes, Paris, 1959; studii aplicate: M. Simonetti, „Il De gratia di Fausto di Riez”, în Studi storico-religiosi, 1 (1977), pp. 125-145; Idem
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu Sidonius Apollinaris se găsește și o altă scrisoare a lui Claudian, care i se adresează ca unui episcop în exercițiu; scriitorul a murit probabil în 473 sau 474. Bibliografie. CSEL 11, 1885 (A. Engelbrecht); P. Courcelle, Les lettres grecques..., cit.; E. Fortin, Christianisme et philosophie..., cit. 10. Alți literați din Gallia: Evagrie, Ghenadie, Iulian Pomerius O operă a lui Evagrie foarte răspîndită în Gallia este o scriere cu caracter polemic ce nu conține idei foarte noi (și concluzia este previzibilă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o altă scrisoare a lui Claudian, care i se adresează ca unui episcop în exercițiu; scriitorul a murit probabil în 473 sau 474. Bibliografie. CSEL 11, 1885 (A. Engelbrecht); P. Courcelle, Les lettres grecques..., cit.; E. Fortin, Christianisme et philosophie..., cit. 10. Alți literați din Gallia: Evagrie, Ghenadie, Iulian Pomerius O operă a lui Evagrie foarte răspîndită în Gallia este o scriere cu caracter polemic ce nu conține idei foarte noi (și concluzia este previzibilă: creștinul iese învingător și determină convertirea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Pricoco, Storia letteraria e storia ecclesiastica dal De viris illustribus di Girolamo a Gennadio, Facoltà di Lettere e Filosofia, Catania, 1979; Idem, „Storia ecclesiastica e storia monastica nel De viris illustribus di Gennadio”, în ***, La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, cit., pp. 241-273. Iulian Pomerius era originar din Mauritania și a fost prezbiter în Gallia. Din unele izvoare reiese că ar fi predat la școala de la Arles; printre discipolii săi s-a numărat Cezar, viitor episcop de Arles (pp. 000 și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mult mai puțin liberă decît la Iuvencus. Acest lucru e în contrast și cu parafrazele biblice ale poeților următori, cum sînt Sedulius, Draconțiu, Avitus și Arator. Bibliografie. Ediție: CSEL 23, 1, 1891 (R. Peiper). Studii: J. Fontaine, Naissaince de la poésie..., cit. 2. Endelehius Severus Sanctus Endelehius, probabil prieten cu Paulinus de Nola și născut în Aquitania, nu e, cu siguranță, un mare poet. Compoziția numelui pare stranie, de aceea s-a spus că poetul ar fi fost inițial retor și se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Paulinus a trăit în Gallia Narbonensis - după unii, lîngă Pirinei, după alții, ar fi vorba de un epicop de Biterrae (Béziers), despre care ne vorbește Hidațiu. Bibliografie. Ediții: CSEL 16, 1, 1888 (C. Schenkl). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., cit. 4. Claudius Marius Victorius De cu totul altă valoare, chiar dacă la fel de necunoscut, a fost Claudius Marius Victorius; după unii, numele este „Victor”, iar poetul ar fi una și aceeași persoană cu un retor din Marsilia despre care vorbește Ghenadie. O
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de a scrie versuri, este adesea greoi și obscur; structura operei nu e omogenă, ci e constituită din episoade diverse, cu caracter diferit, unite între ele. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 128, 1960 (P.F. Hovinger). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., cit. 5. Orientius S-a născut în Aquitania și știm că era înaintat în vîrstă în jurul anului 440. Ghenadie nu vorbește despre el; ar putea fi identificat cu ascetul și episcopul Orientius din Auch. în Cîntul de învățătură (Commonitorium) scris de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]