38,100 matches
-
și mai ales o intimitate, psihologică în primul rând. Dar autorul se dovedește inspirat și interesant mai ales prin considerațiile privind politica externă a regimului și a dictatorului, un loc important ocupându-l aici conexiunile și implicațiile germane ale acesteia. Cititorul va putea aproxima, de exemplu, fără complicații inutile, fantezii ori clișee ieftine, poziția reală a lui Ceaușescu din timpul Primăverii de la Praga, poziție care succede culminant celei exprimate față de Israel cu prilejul Războiului de șase zile - ori altor acțiuni riscante
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
au ținut seamă că sîmbătă și duminică televiziunile și radiourile nu s-au ocupat decît de acest eveniment. Cronicarul remarcă încîntat - sîngele apă nu se face! - că ziarele și-au pierdut complexul televiziunilor și nu se mai străduiesc să ofere cititorilor echivalentul pe hîrtie al transmisiunilor în direct. Un remarcabil orgoliu al hîrtiei de ziar și o știință a puterii cuvîntului scris care s-au acumulat în toți acești ani de competiție cu televiziunile și radiourile. În treacăt fie spus, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
ilizibili și care altădată ar fi trecut drept experimentatori pentru un public minuscul. În al doilea rînd, Pierre Jourde descrie sistemul prin care, în pofida absenței de criterii teoretice, anumite cărți sînt considerate (și impuse ca atare) valabile și acceptate de cititori. Întîi și întîi cartea cu pricina trebuie să fie subintitulată roman. S-ar părea că nimeni nu mai contează pe succesul de casă al celorlalte specii. Apoi aceste romane trebuie să fie sentimentale, bazate pe realismul și pe psihologismul flasc
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
o simplă manifestare de gelozie ori a spiritului de contrazicere. În absența curentelor ideologice precizate, e normal să nu fie nici polemică. Iar criticul să se transforme în agentul de publicitate al editurii sau al scriitorului. Acestea fiind zise, rămîne cititorului nostru plăcerea de a constata ce și cît din aceste tendințe de pe scena literară franceză se regăsesc și pe cea românească.
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
căuta unul nou, /altul decât al meu./ Dar cine-mi va spune?/cum se pot Întrepătrunde două galaxii/a căror pulbere cosmică/rătăcește În sensuri opuse!” Fiecare poate găsi un alt sens al cuvintelor, și anume: sensul lui... și dacă cititorul - că e un simplu om, că e pasionat de versuri, că e critic - vine din spate cu un anume bagaj de cunoștințe... desigur că va percepe poemele mele În mod diferit... Mă Înșel? Stai să-ți povestesc ceva: Eram la
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
model. Toate Îmi sunt aproape! Într-un fel sau Într-altul. - „Taina” este un volum bilingv româno-rus, iar „Az alom szeme - a szerelem varazsa” a apărut În limba maghiară În tălmăcirea profesorului Horvath Dezideriu. Cum sunt primite aceste cărți de cititorii de limbă rusă și maghiară? Și de ce rusă și maghiară? - Învârtindu-mă Într-un cerc de traducători, le-am dăruit, normal, câte un volum la fiecare. Numai aceștia sau Încumetat să-mi traducă versurile, considerându-le o provocare pentru ei
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
limba spaniolă și În limba italiană... dar tot prea puține pentru a alcătui un volum - traducătorii au renunțat... Ca să concluzionez, poeziile mele au fost cerute de traducător pentru a fi tălmăcite și nu invers, ceea ce e mare lucru! Cât despre cititori, ei le-au primit cu mândrie - aș spune, pentru că pot citi În limba lor maternă. Și ceea ce au citit le-a plăcut, au vibrat o dată cu mine. „Nu poți mulțumi pe toată lumea” - Ce rol are cititorul, atunci când scrii? - Dacă m-aș
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
e mare lucru! Cât despre cititori, ei le-au primit cu mândrie - aș spune, pentru că pot citi În limba lor maternă. Și ceea ce au citit le-a plăcut, au vibrat o dată cu mine. „Nu poți mulțumi pe toată lumea” - Ce rol are cititorul, atunci când scrii? - Dacă m-aș gândi la cititor... atunci nu aș mai scrie nimic. Același răspuns este valabil și pentru critici. Cititorul va primi sau va refuza ceea ce eu Îi dau - nu este nicio răutate aici și nici egoism. Scriu
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
au primit cu mândrie - aș spune, pentru că pot citi În limba lor maternă. Și ceea ce au citit le-a plăcut, au vibrat o dată cu mine. „Nu poți mulțumi pe toată lumea” - Ce rol are cititorul, atunci când scrii? - Dacă m-aș gândi la cititor... atunci nu aș mai scrie nimic. Același răspuns este valabil și pentru critici. Cititorul va primi sau va refuza ceea ce eu Îi dau - nu este nicio răutate aici și nici egoism. Scriu din suflet și pun acest suflet pe tava
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
ceea ce au citit le-a plăcut, au vibrat o dată cu mine. „Nu poți mulțumi pe toată lumea” - Ce rol are cititorul, atunci când scrii? - Dacă m-aș gândi la cititor... atunci nu aș mai scrie nimic. Același răspuns este valabil și pentru critici. Cititorul va primi sau va refuza ceea ce eu Îi dau - nu este nicio răutate aici și nici egoism. Scriu din suflet și pun acest suflet pe tava cititorului, dacă Îi va plăcea va Întinde mâna spre tavă, dacă nu... oricum, nu
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
atunci nu aș mai scrie nimic. Același răspuns este valabil și pentru critici. Cititorul va primi sau va refuza ceea ce eu Îi dau - nu este nicio răutate aici și nici egoism. Scriu din suflet și pun acest suflet pe tava cititorului, dacă Îi va plăcea va Întinde mâna spre tavă, dacă nu... oricum, nu poți mulțumi pe toată lumea, sunt conștientă de acest lucru. - Cum se raportează tinerii la creațiile tale? - Unii sunt Încântați, alții tac. Dar faptul că nu am rămas
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
În continuare ostatica muzelor după bunul lor plac. Am Început deja să lucrez la un nou volum. Puterea de a fi noi Înșine - Ce hobby-uri ai? - Tot ce este legat de artă. - Ce mesaj ai dori să le adresezi cititorilor noștri? - Să fie sănătoși! - și să mai aibă timp de citit?! și bani să-și permită să cumpere cărți. E mult? E puțin? - vor hotărî cititorii. Dar eu le doresc din inimă toate cele bune! Restul depinde de ei! Și
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
ai? - Tot ce este legat de artă. - Ce mesaj ai dori să le adresezi cititorilor noștri? - Să fie sănătoși! - și să mai aibă timp de citit?! și bani să-și permită să cumpere cărți. E mult? E puțin? - vor hotărî cititorii. Dar eu le doresc din inimă toate cele bune! Restul depinde de ei! Și un sfat: să fie ei Înșiși În orice Împrejurare! Phoenix, Arizona
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
el nu presupune condamnarea orașului. În câteva poeme predomină tonul oracular, tonul aceluia care este sigur că știe adevărul (Și nu inventez nimic...; Ascultă și ia aminte,/ Nu-i o închipuire.), dar cele mai multe abundă în întrebări fără răspuns (unele adresate cititorului). Bineînțeles că ne gândim la Blaga, numai că acesta avea și o constituție de filozof, la fel de proeminentă cum era și aceea de poet. La Adam este o simulare a inocenței prin care se întoarce în trecut (aceasta nu presupune ignorarea
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
de raportarea la unitatea de măsură a timpului trecut, asemenea amănunte pot părea astăzi, cui nu le-a trăit direct, comedii ale unor minți fantaste, bolnave, dar care nu se mai constituie în surprize. Mai ales dacă ne gândim la cititorul tânăr, al zilelor noastre, care nu are criterii valabile pentru a stabili o relație sau un eventual punct comun cu asemenea fond, dureros experimentat de înaintașii lui. După cât m-am străduit să pătrund în complicatele filoane care au dat naștere
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
asigurări, ale căror figuri și biografii rămîn în plan secund, deși intersectează narațiunea principală), instigați de cel mai curios dintre ei, se informează, adună materiale și înregistrează pe reportofon amintirile puținilor cunoscuți încă în viață ai lui Fenoglio, află și cititorul în ce a constat biografia acestui om deosebit. Cu toții iau cunoștință de fidelitatea lui față de jurămîntul lui Hypocrat (în numele căruia, fără a avea sentimentul că face un lucru deosebit, va îngriji partizanii în timpul Rezistenței), de viața dedicată eclusiv medicinii, provocînd nu
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
un vers sau un poem! Cam așa: "[...] Bunica mea îmi recită adesea aceste versuri pe care le-a învățat în copilărie și regretă că nu-și poate aminti continuarea. Neștiind cine e autorul, n-am putut găsi poemul. Poate vreun cititor să mă ajute?" sau "Caut trei poezii: Lebăda de Sully-Prudhomme, Micul Palémon de Albert Samain și Sfinxul care nu e scris de Hérédia, ci, fără îndoială de un autor de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Mulțumesc pentru ajutor." Sau "Mi-
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
ignorându-i cu desăvârșire opera romanescă - îndeosebi cartea lui de căpătâi, De două mii de ani, care n-avea, pe atunci, permis de circulație. Propunerea d-sale m-a cucerit din bun început deoarece trezea în mine vechi amintiri de pasionat cititor cvasi-cotidian al lui Sebastian încă de pe la sfârșitul deceniului al treilea al secolului de-abia revolut. Într-adevăr, cumpăram Cuvântul aproape în fiecare zi, pentru că știam că, în afară de editorialul directorului ziarului, care avea de altfel să-mi devină profesor pe la mijlocul deceniului
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
alta. Nu-l uitam pentru că depășea întotdeauna cotidianul. Nu-l puteam uita, pentru bunul motiv că, oricât de mărunt ar fi fost faptul de la care pornea, el știa, comentându-l, să-i găsească tâlcul ascuns, pe care-l făcea accesibil cititorului de rând cu cuvintele cele mai simple și mai convingătoare. Se înțelege de la sine că, o dată găsită (și, evident, prețuită ca o sursă de continuă îmbogățire), semnătura lui Sebastian m-a atras peste tot unde o găseam în România literară
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
dar nu și cum îi văd prezentul și viitorul. Ce consideră perimat, le este destul de limpede. Care ar fi modelele de pus în loc, habar n-au. Sau vin doar cu sugestii generale și vagi. Sugestii, în al treilea rînd, neliniștitoare. Cititorul hîrșit care sînt nu așteaptă nimic bun de la ceea ce unii dintre literații de azi înțeleg prin literatură. Șocant pentru mine este să constat cîteva lucruri. Primul este un fel de oboseala de a citi care se reflectă în respingerea cărților
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
caracterului popular al artei n-a respins, cu totul ideea că arta implică și o doză însemnată de impopularitate. În fine, romanele, poeziile sau eseurile ar trebui să renunțe la ideile abstracte, la "filosofia" bună pentru privilegiați, spre a livra cititorilor - care sînt, nu e așa, muritori de rînd, fără acces la speculația înaltă - formule inteligibile și eficiente în activitatea lor de zi cu zi, dacă nu neapărat (dar nici exclus nu este) acel senzațional faptic și emoțional cu care îi
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
inspiră aceste idei puerile: premiile Goncourt din ultimul deceniu (spre a da un singur exemplu). Le-au primit Makine și Quignard, doi romancieri despre care ultimul lucru care se poate spune este că se bucură de înțelegerea maselor largi de cititori.
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
de autor pentru a-și defini personajele: mai puțin sau aproape deloc prin descrieri fizice sau de comportament. Identitatea lor este stabilită aproape exclusiv pe baza discursului lor public. Iar o serie de voci sună atît de familiar în urechile cititorului încît acesta ar putea avea un mic șoc. Cititorul de romane are întotdeauna tentația de a da un chip personajelor fictive. în mintea fiecăruia dintre noi există un chip al lui Robinson Crusoe sau al lui Don Quijote. Prin felul lor
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
sau aproape deloc prin descrieri fizice sau de comportament. Identitatea lor este stabilită aproape exclusiv pe baza discursului lor public. Iar o serie de voci sună atît de familiar în urechile cititorului încît acesta ar putea avea un mic șoc. Cititorul de romane are întotdeauna tentația de a da un chip personajelor fictive. în mintea fiecăruia dintre noi există un chip al lui Robinson Crusoe sau al lui Don Quijote. Prin felul lor de a vorbi și de a scrie personajele lui
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
istorie literară. Orientarea printre ultimele apariții din cadrul peisajului cultural autohton este asigurată de o bogată rubrică de recenzii și note. Se impune atenției un articol semnat de profesorul Paul Cornea, Traducerea ca formă a interpretării. Erudiția și stilul plăcut introduc cititorul neavizat într-un domeniu pe cât de dificil, pe atât de cuprinzător, dar satisfac în același timp și dorințele de perfecționare ale celor deja cunoscători. Sensul cel mai des întâlnit al actului traducerii este cel inter-lingvistic (traducerea propriu-zisă), însă autorul mai
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]