734 matches
-
Reticulul endoplasmic (rugos și neted) este bogat și dispus în jurul nucleului, fiind continuat de aparatul Golgi și de granulele secretorii. Mitocondriile (mai curând rotunde decât ovale și mai curând mici decât mari) sunt numeroase și dispersate între celelalte organite celulare. Citoplasma este brăzdată de o rețea de microtubuli și filamente, care realizează un sofisticat sistem de comunicare, de compartimentare a celulei și de transport a produșilor secretori în mediul din jur. Ca și alte celule epiteliale, celulele β sunt polarizate: polul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
facilitată; activarea glucokinazei; fosforilarea glucozei și declanșarea glicolizei anaerobe și apoi aerobe (oxidative) în ciclul Krebs; creșterea raportului ATP/ADP; închiderea canalelor KATP; depolarizarea membranei celulare; deschiderea canalelor CaVOLT; influxul intracelular de Ca+2; creșterea concentrației Ca+2 liber din citoplasmă; activarea mașinăriei exocitotice. Toate aceste etape vor fi descrise în detaliu ulterior. Aici menționăm numai principalele molecule implicate în exocitoză (tabel 2). Pe lângă acest mecanism „de bază” al secreției de insulină, există mai multe căi de amplificare a acesteia. Aceste
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
reticulul endoplasmic. Cele două foițe se unesc din loc în loc pentru a realiza mici pori nucleari, alcătuiți din molecule proteice complexe, distribuite sub forma unui octogon radial. Prin pori iese din celulă RNA-ul și intră unele proteine sintetizate în citoplasmă. În nucleu au fost identificate unele molecule proteice mici, care trec mai ușor prin membrana nucleară. Moleculele proteice mai mari pot pătrunde în nucleu sub un control strict, realizat la nivelul porilor nucleari. Nucleul reprezintă sediul informației genetice, stocată în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
diferite straturi de tip canalicular sau sacular (cisterne), unde sunt eliberate proteinele secretate, în drumul lor dinspre reticul către veziculele (granulele) secretorii nascente. Sinuozitățile mari ale reticulului endoplasmic realizează o suprafață mare, apreciată la 11 m2 pentru 1 ml de citoplasmă celulară. Reticulul endoplasmic rugos este denumit astfel datorită prezenței ribozomilor (sediul sintezei proteice), înșiruiți de-a lungul canaliculelor. În afara acestora se mai distinge reticulul endoplasmic neted, care este sediul sintezelor de lipide complexe. Robozomii (caracterizați anatomic de Palade în 1953
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
numeroși factori (mecanisme de semnalizare pentru închiderea sau deschiderea lor). Receptorul ryanodinic este alcătuit din 4 subunități de ~ 560 kDa, precum și alte 4 molecule proteice „de legare” de circa 12 kDa. Acest receptor realizează un adevărat canal de legătură cu citoplasma. Alcătuirea sa este de așa natură încât permite o deschidere largă și pe o înălțime mică, potrivită pentru eliberarea rapidă și în cantități mari a Ca+2 din stocurile celulare (95). Semnificativ, receptorii ryanodinici se găsesc dispuși și pe membrana
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
cu reticulul endoplasmic rugos prin intermediul kinezinelor motorii (proteine cu funcție contractilă ce determină deplasarea reticulul endoplasmic rugos din apropierea nucleului către periferie) și cu aparatul Golgi, prin intermediul dineinelor (proteine cu funcție ATP-azică ce furnizează enzime pentru deplasarea centripetă a aparatului Golgi). „Citoplasma” (privită cu decenii în urmă ca un mediu proteic omogen) este concepută în prezent ca un sistem de microdomenii în care difuziunea este restrictivă. Un astfel de domeniu poate cuprinde sistemul ierarhizat de semnalizare al Ca+2. Un altul poate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
de regiunile regulatorii ale DNA. Există 3 tipuri de polimeraze RNA dependente de DNA care răspund la aceste proteine reglatoare permițând copierea secvențelor DNA în RNA. Unele proteine reglatoare sunt parte componentă a proteinelor nucleare, în timp ce altele sunt transportate din citoplasmă în nucleu. Cel mai important nivel de reglare este reprezentat de inițierea transcripției, primul eveniment în producerea de RNA mesager. În ultimele decenii s-a constatat că mașinăria transcripției unei gene este un proces complicat, la care participă numeroși factori
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
codate variază mult ca mărime, un mRNA uman are circa 2 kb. În schimb, precursorul său nuclear denumit hnRNA (heterogenous nuclear RNA), are o legare de 2-20 ori mai mare. În final, numai circa 10% din moleculele hnRNA pătrund în citoplasmă. Restul este degradat în nucleu. Revenind la expresia genei insulinei, regiunea care precede începutul transcrierii genei propriu-zise și care este denumită regiune promotoare conține 360 bp (perechi de baze). Aceasta cuprinde peste 10 factori de transcriere care poartă denumiri tehnice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
izbitor. Acțiunea de stimulare a transcripției moleculei de GLUT2 de către HNF1? se face prin intermediul unei globuline nucleare (p300), care acționează ca factor de co-activare a expresiei GLUT2. O observație interesantă este aceea a scăderii vitezei de translocare a GLUT2 din citoplasmă către membrana celulară la animalele hrănite cu diete bogate în lipide (169). Acest efect ar putea fi legat de „lipotoxicitatea β-celulară”, care afectează insulinosecreția printr-un cerc vicios declanșat de creșterea în sânge a unor acizi grași liberi saturați. Rolul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
regiunii finale 5’, care diferă complet. Studiile utilizând metode imunohistochimice au arătat o heterogenitate marcată a expresiei glucokinazei între diferitele celule β, fapt care ar putea explica pragul diferit de stimulare al celulelor β. Enzima este distribuită relativ uniform în citoplasma celulelor β, rareori fiind co-localizată cu GLUT2 în membrana celulei. Stubbs și col. (193) identifică în celula β două compartimente de distribuție a glucokinazei, unul citoplasmatic și celălalt granular. Nu există o translocare rapidă evidentă a glucokinazei între aceste compartimente
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
scăzute (~ 0,1 M în celulele în repaos), generând un gradient transmembranar de concentrație de 10 000 de ori. Semnalizarea prin Ca+2 diferă de alți mesageri secundari prin aceea că acest ion lucrează mai mult local decât global în citoplasmă. Deși Ca+2 este un ion mic, cu un mare coeficient de difuziune în apă, în plasmă el difuzează lent datorită sistemelor de sechestrare a calciului de către proteinele ce leagă eficient acest cation (ca, de exemplu, calmodulinul), aflate din abundență
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
plasmă el difuzează lent datorită sistemelor de sechestrare a calciului de către proteinele ce leagă eficient acest cation (ca, de exemplu, calmodulinul), aflate din abundență în celule. Astfel, numai 1 din 100 ioni de Ca+2 este liber să difuzeze în citoplasmă, restul de 99 sunt legați. De remarcat că unele dintre canalele de Ca+2 se află la suprafața celulei (cele de tip CaVOLT), fiind mai ușor abordabile prin tehnica de „patch-clamp”. Dimpotrivă, canalele de Ca+2 controlate de concentrația i
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
PBS, timp de 10 minute în fiecare baie; incubarea la temperatura camerei cu soluție de diaminobenzidină, în prezența de apă oxigenată 1%; developarea reacției la microscop, urmărind apariția precipitatului de culoare brună care localizează cu precizie antigenul căutat, fie în citoplasmă, fie în nucleu; oprirea reacției prin introducerea lamelor în apă distilată; contracolorarea cu hematoxilină Mayer (diluție 1:10 în apă distilată), timp de 3 minute; spălarea cu apă de robinet și carbonat de litiu; deshidratarea graduală în alcool; clarificarea în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prezente modificări ale formei celulelor musculare netede, fie cu apariția de prelungiri citoplasmatice, care se extind și înconjură alte celule musculare netede, în curs de dezintegrare, fie prin elongare excesivă, aspectul devenind fibrilar. Celulele musculare netede integre au prezentat, în citoplasmă, reticul endoplasmic bogat, fapt care indică o intensă activitate de sinteză, precum și numeroși lizozomi, ceea ce sugerează implicarea în activitatea de degradare celulară și matriceală. Alte leziuni identificate au constat în: fragmentarea citoplasmatică, îngroșarea laminei bazale sau lamelarea acesteia, urmată de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cubic sau cubico-pavimentos), cu evidentă proeminare intraluminală, constituie criterii morfologice certe de activare celulară. Toate aceste aspecte au făcut posibilă diferențierea endoteliului activat de endoteliul lezat, caracterizat prin creșterea dimensiunilor celulare, apariția de vacuole mari care înlocuiesc marea parte a citoplasmei, redusă la un inel situat periferic, organite celulare (în principal mitocondrii) parțial distruse și un număr crescut de granule dense electronomicroscopic. Totuși, identificarea de celule endoteliale cu vacuole lipidice intracitoplasmatice a ridicat problema unei suferințe endoteliale hipoxice precoce - explicabilă prin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
invaginații ale stratului endotelial, cu atât mai accentuate cu cât fragmentele de venă recoltate sunt mai distale. Celulele endoteliale apar aglomerate/densificate, cu orientare verticală, au forme anormale, cu margini neregulate, sunt hipertrofiate și alungite, nucleii au marginalizare cromatiniană iar citoplasma conține microfilamente legate probabil de presupusa lor funcție contractilă. Aceste celule prezintă, citoplasmatic, vacuole cu conținut clar, picături lipidice și corpuri fantomă. În zona faldurilor, celulele endoteliale devin mai comprimate, subțiate și alungite, unele dintre ele chiar descuamate în lumen
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de colagen, sau de o anomalie în producerea fibrelor de colagen (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2001, Wali, Eid, 2002). Componenta musculară netedă Electrono microscopic, celulele musculare netede normale sunt fuziforme, prezintă plasmalemă intactă și un singur nucleu, iar citoplasma conține o rețea ordonată de filamente de actină și miozină, alături de cisternele reticulului endoplasmatic rugos, ribozomi și câteva mitocondrii. Histoarhitectonic, celulele musculare netede sunt interconectate. Există câteva studii de referință asupra modificărilor ultrastructurale ale celulelor musculare netede ale venelor varicoase
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
1972, Staubesand, 1977, Jurukova, Milenkov, 1982, Robert, 1986; Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004). Prin fagocitoză, celula acumulează alte vacuole și vezicule care se dispun perinuclear și la periferia celulei, cresc în volum și număr, se unesc și ocupă citoplasma, care persistă doar sub forma unui inel periferic. Se creează astfel o secvență continuă, care determină degenerarea și distrugerea altor celule musculare netede. În contextul activității fagocitare, au fost identificați corpii fantomă (eng. ghost bodies) - reprezentând resturi ale celulelor musculare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de vacuole la periferia celulei, după care ele se extind la suprafața celulei - cu care mențin inițial conexiunea, printr-un pedicol subțire, iar apoi se separă complet de suprafața celulară, rezultând vacuole limitate de membrană, fără structură internă, translucide. În citoplasma celulară au fost observate și fibre de colagen în curs de distrugere, cu localizare atât centrală, cât și periferică, precum și fibre elastice dispuse intravacuolar - fapt care indică caracterul continuu și progresiv al degradării care începe în spațiile extracelulare, sub acțiunea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Ca un indicator al proceselor degenerative, celula musculară netedă poate conține și corpi mielinici (Wali, Eid, 2001). Rezultatele noastre sunt în concordanță cu datele existente în literatură. Potențialul fagocitar a fost pus în evidență prin identificarea a numeroși lizozomi în citoplasmă, iar degradarea celulelor musculare - prin prezența de celule musculare netede cu citoplasmă fragmentată, în curs de dezorganizare. Alte modificări ultrastructurale observate în studiul realizat, anume îngroșarea laminei bazale, lamelarea sau întreruperea acesteia, pot explica pierderea aranjamentului muscular tipic din medie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
corpi mielinici (Wali, Eid, 2001). Rezultatele noastre sunt în concordanță cu datele existente în literatură. Potențialul fagocitar a fost pus în evidență prin identificarea a numeroși lizozomi în citoplasmă, iar degradarea celulelor musculare - prin prezența de celule musculare netede cu citoplasmă fragmentată, în curs de dezorganizare. Alte modificări ultrastructurale observate în studiul realizat, anume îngroșarea laminei bazale, lamelarea sau întreruperea acesteia, pot explica pierderea aranjamentului muscular tipic din medie, prin separarea și migrarea celulară, confirmată prin existența de celule musculare netede
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a mediatorilor proapoptoici bax și PARP în adventicea venelor varicoase față de venele normale (Ascher et al., 2000, Ascher et al., 2001), dar nu și în medie și intimă. Din această perspectivă, examenul electrono-microscopic oferă posibilitatea analizei organitelor celulare prezente în citoplasma celulelor musculare netede. Rezultatele obținute nu sunt concordante, unele indicând absența celulelor musculare netede cu caracteristici sintetizante, în peretele venos (Wali, Eid, 2001), altele - prezența acestora (Jurukova, Milenkov, 1982, Porto et al., 1998, Kirsch et al., 2000, Badier-Commander et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
scăderea elastinei adiacente marginii acestora, precum și un model dezorganizat de elastină, cu aspect aglomerat, în grămezi mari, în medie - printre straturile musculare întrerupte, sau în adventice (Wali, Eid, 2001). Fibrele elastice au fost identificate, consecutiv distrugerii, în vacuolele fagocitice din citoplasma celulelor musculare netede (Wali, Eid, 2001). Rezultatele noastre concordă cu raportările din fluxul principal de publicații, leziunea principală observată fiind dezorganizarea laminei elastice interne. • Diferențe ultrastructurale în raport de teritoriile afectate și severitatea bolii varicoase Pentru venele varicoase, elongarea și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Albicans și Enterococcus faecalis pentru a demonstra microcinematografic drumul acestora prin peretele intestinal și apoi în circulația de întoarcere la ficat și ganglionii mezenterici (3, 286). La microscopia electronică s-a demonstrat următorul traseu microbian: - invadarea masivă fără fagocitare a citoplasmei mucoasei intestinale unde agenții patogeni nu formează fagozoni și nu sunt atacați și lezați de aparatul lizozomal al celulelor invadate; - agenții patogeni părăsesc celulele și traversează liber membrana bazală a epiteliului mucoasei, vasele vilozității, venele și chiliferele în sânul cărora
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
polii celulari. Polul apical (luminal) al fiecărei celule prezintă o margine în perie cu microvili, ceea ce furnizează o suprafață crescută pentru numărul mare de canale și transportori membranari necesari pentru reabsorbția moleculelor. Celulele prezintă un număr mare de mitocondrii în citoplasma, ceea ce denotă o activitate biologică intensă. Membranele plasmatice ale celulelor tubului proximal sunt prezintă un grad semnificativ de interdigitare, ceea ce crește suprafața membranei polului bazal disponibilă pentru pomparea moleculelor în afara celulei. Ca o consecință, limitele dintre celulele adiacente nu sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]