1,048 matches
-
lui ridicole, pentru prestigiu și acceptare în societatea (înaltă...) a unui compartiment de tren aruncă, în bălțile (topitu-s-au zăpezile de altădată...) vechilor relații plase de finețuri diferite. Alexandra și bărbații ei fac o rețea din care Oana Orlea ciupește firele cele mai elastice croșetînd, cu ele, alte scenarii. Povestea unor povești neterminate, neîncepute. Cu domni și bărbați de rînd. Nu știi, într-un roman în care viața trece, în fuga trenului, la o fereastră, și soarele bate din partea nepotrivită
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
impozite cu plăcere... Poziția președintelui pentru mine nu e de luat în considerare, pentru că nu e poziția unui președinte, este poziția unui animator de mici grupuri politice. Este discursul unui lider politic al unei grupări de nișă, care încearcă să ciupească ceva puncte după ce un buget s-a făcut. Poate că ar fi fost important ca președintele să ne spună cum de a ajuns România în situația de a fi sub constrângerile FMI. Poate era important să ne spună ce mari
Ce l-a determinat pe Antonescu să spună că Băsescu e un animator by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34327_a_35652]
-
pot compensa lipsa de apetit pentru reformă gudurându-se pe lângă boșii europeni. Eu nu zic că e neplăcut — sau rău — să vânezi cu Berlusconi, să tragi un chiolhan cu Prodi, să conversezi grațios cu Tony Blair, ba chiar s-o ciupești de obrăjori, la Cotroceni, pe baroneasă. Numai că toate astea sunt retorică. Occidentalii așteaptă mai mult decât jocuri de gleznă și țâpurituri deochiate, bune eventual la chefurile cu măicuțe, la mânăstiri. Reîntors din China în plin scandal, maestrul Năstase a
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
vocabulele în cauză nu aparțin nici unei limbi, în același timp însă ele spunând ceva anume, fie și insesizabil, dar care există, totuși. Dacă în jocul nostru omenesc sonora păpușă soare ne îngăduie să tragem de urechi și mustăți minunatul astru, ciupindu-l cu mâinile unor bieți muritori, declinându-l prin diverse dative și genitive, lucru cu care adevăratul soare n-ar fi nicicând de acord, apoi aceleași cârpițe ale cuvintelor nu ne oferă totuși păpușile soarelui. Cu toate astea, este vorba
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
zilei) "care se vîră aici și scobește adînc" și care sondează abisul uman ("poteca sufletului este deschisă"). Agresivitatea extremă a pamfletului este subliniată cu toată convingerea ("Pamfletul se învîrtește în jurul obiectului cu oarecare frumusețe de corb: între două zboruri circulare, ciupește, zgîrie, înțeapă, rupe. Pamfletul se lucrează cu andreaua, cu peria de sîrmă, cu răzătoarea sau cu ferestrăul; și uneori, în clipele supreme, cu sculele măcelăriei")". Se află aci notele unei cruzimi ostentative, ale unui nihilism somptuos prin excesul său decorativ
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
ca figurile statice să prindă viață, să freamete fantezist, să-și ia zborul precum în picturile lui Chagall: "E nuntă, liniște. Flutură vîntul rufe albe, întinse pe frînghie la ŤBirtul înfrățireať". Mireasa se-nvîrte printre mese. E tînără, strălucitoare. Toți o ciupesc, o cheamă, o sărută. O retușează, o rujează, îi cîntă. Bem. Umbra se-nalță-ncet ca fumul, din pahare. Bunica-i fericită și valsează. Zîmbește tandru de pe etichetă, de pe sticlă. Și ne cuprinde cu mîinile de după gît, ne cheamă să
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
Liderul PDL Cezar Preda spune că, atunci când și-a auzit colegii că, în două săptămâni, trebuie să fie adoptată Legea reorganizării teritoriale, s-a ciupit, întrebându-se dacă trăiește "o chestie reală", avertizând totodată că asumarea răspunderii nu trebuie să devină o joacă. Chestia asta cu viteza și pe mine m-a speriat. Când aud că se iese la televizor și lideri marcanți ai partidului
Cezar Preda: Când am auzit că trebuie adoptată rapid reorganizarea, m-am ciupit: "E o chestie reală?" () [Corola-journal/Journalistic/48321_a_49646]
-
cu viteza și pe mine m-a speriat. Când aud că se iese la televizor și lideri marcanți ai partidului meu spun că în două săptămâni ne-am asumat răspunderea, m-am gândit că sunt pe altă lume, m-am ciupit, e adevărat, nu-i adevărat, trăiesc o chestie reală? Deci apar dintr-odată și spun că în două săptămâni împărțim țara în opt?", a spus deputatul PDL, la RFI. Această agresivitate cu care s-a promovat proiectul de reorganizare a
Cezar Preda: Când am auzit că trebuie adoptată rapid reorganizarea, m-am ciupit: "E o chestie reală?" () [Corola-journal/Journalistic/48321_a_49646]
-
am făcut președinte pe Băsescu și au trădat. Ne-am aliat cu PSD și l-am făcut premier pe Ponta și au trădat. Nu mai avem cu cine și de ce să ne aliem. Sunt două posibilități: renunțăm la aceste obiecive, ciupind ceva dintr-un stat al baronilor și nu al cetățenilor, sau ne asumăm singuri stindardul acestei bătălii", a continuat liderul PNL. Tandemul Antonescu-Iohannis vs tandemul Băsescu-Ponta Președintele liberal a transmis că anul electoral 2014 înseamnă "o bătălie simplă", dar nu
Antonescu: PNL fie va conduce România, fie devine un partid de mâna a doua by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30615_a_31940]
-
textului apărut sub ilustrație și unui stil literar elaborat, parodic, destul de greu de tradus. Lui Toonder i se datorează și inventarea câtorva cuvinte care au rămas până azi în limba neerlandeză, cum ar fi zielknijper pentru psihiatru (literal: „(cineva) care ciupește sufletul”). Literatura străină, văzută din Franța Dosarul numă rului 522, pe august, al revistei „Le Magazine Littéraire” este dedicat literaturii din afara Franței, mai precis prezintă „Zece voci mari ale literaturii străine”. Les belles étrangères sunt voci consacrate, descrise de editorii
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
înainte din cobza și naiul nostru." Grupul Arghezi-Cocea-Galaction, pomenit în cuvinte cum azi nu se mai găsesc, decît ici-colo, în clipele de recunoștință ale semenilor noștri rari, minunați: "E încă un ban din tributul meu către acei oameni fermecători, contagioși..." Ciupite la colțuri - pentru ce însemnare urgentă îi vor fi făcut trebuință vechiului proprietar? - paginile cu Goga aduc aceeași adiere de familiaritate, cu cine nu te-ai aștepta. Cu Caragiale. Cel pe care nu-l știm (dar l-am putea lesne
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
invalid și recunoaște suveranitatea Ucrainei. La fel ca în cazul votului din Consiliul de Securitate, China s-a abținut. Atitudinea rezervată a Chinei trădează nu o fisură în relația tradițională cu Rusia, ci mai degrabă tentativa Beijingului de a nu ciupi una dintre cele mai sensibile coarde ale sale: integritatea teritorială. Rezoluția de invalidare a referendumului din Crimeea a fost adoptată cu 100 de voturi la 11, iar 58 de state s-au abținut. Cele zece țări care au apărat interesele
Lista celor zece aliați ai Rusiei. De Ce stă China pe margine în problema ucraineană by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54515_a_55840]
-
câmpul se uita în sus, la blocuri, după ce pierduse totul peste noapte, într-o gară ce-și împleticea zugravii în ecranele jocurilor: nu mai avea pentru cine să urce în apartamentul rece de o săptămână, de la ultimul etaj. Noaptea se ciupea de plopi crezând că visează, ca demult, seara, în copilărie, când avea febră și vrăbiile se găseau foarte greu. Atunci, după primele două, luate cu multă ploaie, începuse deja să se simtă bine: visele dispăruseră, ea se făcuse mare, sănătoasă
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
regizorul de film documentar Leon Giesen, în vârstă de 51 de ani, este convins că a înțeles codul și că are idee unde ar putea fi ascunsă comoara. Un vers din compoziție, „wo Matthias die Saiten streichelt” (acolo unde Matthias ciupește corzi) l-a determinat pe Hammer să creadă că ar putea fi vorba de Matthias Klotz, un creator de viori al secolului al XVII-lea, originar dintr-un oraș mic din sudul Germaniei, numit Mittenwald. Giesen, care locuiește în orașul
Misterul comorii naziste, la un pas de a fi descoperit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63305_a_64630]
-
Cîți tindeau spre perfecțiune? Cîți au mers și cîți vor merge pe drumul deschis de Penciulescu pînă la desăvîrșirea lui Davi? Aparent calm, fremătînd însă încontinuu, Maestrul era atins de fiecare cuvînt sau situație. Ochii, mîinile, tresăreau ca niște corzi ciupite de Menuhin. Mai deschis, măi entuziast, mai sever a fost anul următor la Olănesti. Subiectul era Cehov, iar cei cu care a lucrat intrau în categoria profesioniștilor: regizori și actori, deci nu studenți. Nici de data asta apele n-au
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
cu lanț, Atîrnînd din jiletcă, pe burtă, Și-un enorm portofel făr-un sfanț, Bulbucîndu-mi, la piept, buzunarul. Căci acolo va fi un pistol! Și-orice ins m-ar călca pe surîsuri O să trag, enervat, blînd în el. Nu mortal. Doar ciupindu-i urechea. Și apoi voi porni patefonul. Musafirii tăi fini, leșinîndu-mi împrejur, le-oi da-n nări cu flaconul Plin cu săruri. Oh, mă vor privi Monoclați. Ci-obosit de stafii Voi pleca în tramvaiul electric. Și-astfel vizita-mi se
Vizită nervoasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16752_a_18077]
-
făcut testamentul? glumi ea, dintr-o dată muiată și cu tonul schimbat, regăsindu-și simțul umorului amar, care-i făcuse faima. - Testamentul, da! Dar e testamentul meu poetic! jubilă Hansi, fericit că venise, în sfîrșit, ceasul să se destăinuie și-și ciupi răsucit mustața, care se cam pleoștise. Făcu doi-trei pași încolo și încoace, monologînd frenetic, fără să-și mai aleagă cuvintele. Tu mă faci cu adevărat fericit, regina mea, iar poimîine, cînd vechii noștri camarazi se vor aduna în curtea pensiunii
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
Un lătrat amenințător, apoi un scâncet jalnic amestecat cu cârâituri din ce în ce mai puternice se auziră din grădină. Am deschis ușa spre terasă. Șase corbi, am apucat să-i număr repede, se repeziseră asupra câinelui croncănind agresiv, îl loveau cu aripile, îl ciupeau de blană cu ciocurile lor lungi și negre, căutându-i ochii și botul. Cuți se culcase la pământ și cu labele din față își acoperise capul. îl atacau din toate părțile cu aripile larg desfăcute. Hâș! Hâș! Strig și-mi
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
revii, poate-amețită, lăsându-te-n voia unei la fel de firave adieri, - mă încearcă un fel de teamă. Nu pentru tine, ci pentru mine. Printre atâtea baroce variațiuni, - încotro, unde, cum, până când -, către tainicul Hexagon. Te pot asemăna doar cu Bach, cumplitul, ciupind, s-ar crede, clavecinul cu fine degete, sau lovind, ca și cum ar dansa, cu bâta ori spada orgii, să spargă în sclipitoare țăndări vuietul din adânc - încât aproape că nu ne dăm seama că stropește cu sânge-mprejur, încăpățânat să ajungă
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
mă avânt în sus. La intrarea în avion, la stația stewardeselor, pilotul român și o stewardesă est-germană se uită la mine dar mă lasă să trec, pe lângă ei și pe lângă un portret atârnat pe perete, înrămat. Portretul zâmbește cu buzele ciupite-n sus, sub legenda: Această a cincizecea aeronavă de tip... construită în România... este dedicată Conducătorului iubit... Citisem legenda cu patru zile in urma, când zburasem aici de la București. O citisem și la îmbarcare și la debarcare. Te pomenești c-
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
Să ni-i cedeze dulce să-i iubim. Sînt chelnerițe blonde printre șprițe. , Doriți ceva?", ne-ntreabă. Noi dorim! Și discutînd cu ele gogorițe Și bazaconii, după kilul prim, Le-aplaudăm cînd fac din șolduri fițe Și cu delicatețe le ciupim Pe chelnerițele de printre șprițe...
Sînt chelnerițe blonde printre șprițe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11430_a_12755]
-
a fost continuată, o dată cu construirea colibei de către R. C., într-o colibă pe care mi-am construit-o și eu, cu mîinile mele, din crengi de salcîm. Rostul meu, practic, era să păzesc tomatele enorme, strălucitoare, de găinile care le ciupeau ciuruindu-le. Mă văd tot pe burtă, la gura colibei, citind și aruncînd, din cînd în cînd, priviri strașnice găinilor. Acum îmi dau seama că lecturile mele prime erau făcute într-o poziție destul de erotică! Întins pe burtă! Ca și cum aș
Robinson Crusoe, l-am citit într-un vagon de marfă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13186_a_14511]
-
ceva vreme în urmă într-un aeroport și așa s-a rupt un alt cordon ombilical luând în calcul compatibilitatea evidentă dintre noi, am devenit complici stăm laolaltă de relativ puțin timp și facem economie de charismă dimineața eu te ciupesc de cot iar tu îmi iei fesele în palme susținând că aceste valori civice te-au scos din primitivism apoi fiecare aleargă să ia primul tren până la gardul de sârmă ghimpată al civilizației secolului XXI și totul în mare viteză
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
cu lanț, Atîrnînd din jiletcă, pe burtă, Și-un enorm portofel făr-un sfanț, Bulbucîndu-mi, la piept, buzunarul. Căci acolo va fi un pistol! Și-orice ins m-ar călca pe surîsuri O să trag, enervat, blînd în el. Nu mortal. Doar ciupindu-i urechea. Și apoi voi porni patefonul. Musafirii tăi fini, leșinîndu-mi împrejur, le-oi da-n nări cu flaconul Plin cu săruri. Oh, mă vor privi Monoclați. Ci-obosit de stafii Voi pleca în tramvaiul electric. Și-astfel vizita-mi se
Vizită nervoasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16646_a_17971]
-
veacul 17, un orpheon construit de François Cusinie, un oboi contrabas, ca o coloană fără sfârșit, al lui Christoph Delusse, fagoturi ca niște șerpi uriași, viele hibride la care nu ști dacă trebuie să sufli, să tastezi sau să-i ciupești strunele, fosile vii ale clarinetului, trompetei ori acordeonului, un octobas cât o grămadă compată de contrabași, construit de Jean Baptiste Vuillaume, și câte și mai câte. Bunăoară, o istorie a semiografiei muzicale de la momentul notației neumatice și al tabulaturilor, până la
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]