601 matches
-
lor de utilizarea pe care o dăduseră naziștii termenului. Ei văd în prima cristalizare vest-europeană mai curînd un obstacol decît o tranziție către o Omenire reconciliată. Unii rămîn nedumeriți în fața ambiguității dublei identități europene, ce persistă încă, umanistă și colonialistă, civilizatoare și asupritoare, neștiind care dintre acestea va fi favorizată de construcția europeană. Cei din zona de influență comunistă văd în această dublă identitate nu doar ipocrizia unui joc dublu, ci și camuflarea grosolană a adevăratei identități capitaliste și imperialiste: în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Mann. Nu Romantismul, ci Primul Război Mondial a sfă-rîmat pentru întîia oară spiritul european, ridicîndu-i unii împotriva celorlalți pe intelectualii țărilor beligerante, în special pe cei francezi și germani, convinși și unii și alții, în dublul lor obscurantism, de misiunea civilizatoare a Națiunii lor. Ulterior nazismul, stalinismul și al Doilea Război Mondial au desăvîrșit distrugerea spiritului european și i-au determinat pe ultimii săi reprezentanți să fugă în Statele Unite. Nu se pune doar problema resuscitării spiritului european în ceea ce are el
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
din momentul publicării lui, în 1897. Pe de o parte, acesta pune în discuție, după Frankenstein al lui Mary Shelley, existența "celuilalt" față de "sine"; pe de alta, funcționează ca un avertisment privind puterile distructive ale "celuilalt", ceea ce subminează teoria scopului civilizator al imperiului. Dracula și ceilalți vampiri din romanul lui Stoker aparțin unei "alte" lumi, aproape non-umană, care amenință civilizația existentă și stabilitatea imperiului. Romanul Dracula poate fi astfel interpretat ca o fabulă despre invazia din afară 89, iar protagonistul, contele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
scriitori, juriști și filozofi din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au legat cultura germană de studiul originilor poporului germanic, înrădăcinând-o în temelia istorico-etnică, mitică și instituțională. Ei i-au proclamat sus și tare valorile creatoare și civilizatoare, pentru care limba poetică la origine trebuia să fie vectorul (de unde importanța studiilor de psihologie romană în universitățile germane din secolele al XIX-lea și al XX-lea). Această abordare este determinată de o dublă perspectivă: actualizarea geniului german originar
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
despre teoria științei, sociologul Max Weber preia conceptul hegelian de Volksgeist, dar are grijă să-l relativizeze, replasându-l în istoria empirică a popoarelor. Astfel, el respinge viziunea hegeliană a unui mers inexorabil care revelează Absolutul în Istorie și privilegiază aportul civilizator al anumitor popoare, mai geniale decât celelalte. Weber, dimpotrivă, vede în Volksgeist cu totul altceva, doar fundamentul real al ansamblului de manifestări culturale ale unui popor, care emană toate de la acesta. Această concepție empirică a devenit, de atunci, comună mai
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Certeau insistă pe modurile multiple de consum cultural, care nu pot fi reduse la o inculcare, intoxicare sau dominație. Când Bourdieu atacă industriile culturale, se înscrie în linia criticilor neomarxiști ai Școlii de la Frankfurt, negând populațiilor slab școlarizate orice capacitate civilizatoare și emancipatoare. El denunță cultura mediatică și televizuală, asimilând-o unei culturi dominate economic, "la ordinele capitalului" (1996). • Supraestimarea dominației După Grignon și Passeron, raporturile de forță între grupurile sociale nu dau cheia înțelegerii raporturilor simbolice și a conținuturilor culturii
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să opereze o regresie (sau progresie) către dimensiunea mitică, prin care se stabilește o mediere între ordinea cosmologică (sau starea naturală de indiferențiere a vîrstei de aur) și ordinea umanului, între natură și cultură. Dacă mitul reprezintă acțiunea uui erou civilizator (Marc Augé apud J. Davallon, 1983: 74), imaginea apare și ea ca un mit fondator, ca o "practică simbolică transistorică" și trans-societală (J. Davallon 1983: 74). Eficacitatea și pregnanța publicității țin pe de o parte de această dimensiune mitică, legată
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la spinare și cu focu' în mână s-a dus acasă. I-a spus fetii să se ascundă în tindă, că îi este rușine de mama și de unchii lui să-l vadă însurat așa de mic." Ajuns acasă, personajul civilizator aduce lumina, aprinde lampa, face focul, le reproșează unchilor că i-au lăsat mama fără lumină, fără foc, iar între timp el s-a căsătorit. Rudele vor să-i vadă soția, fata născută atunci, îi și ia mă-sa p-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
traducere și postfață de Cezar Baltag, București, Editura Științifică, 1991, vol. 1, pp. 255-257. Studiind Theogonia, Eliade subliniază că pentru Hesiod mitul lui Prometeu este momentul zero al apariției răului în lume. Prometeu era socotit de toți drept un zeu civilizator. Prin gestul său, el a făcut, fără îndoială, un mare serviciu omenirii. Însă tot el a atras, cum se știe, și mânia lui Zeus. "Pe scurt, departe de a fi binefăcătorul omenirii, Prometeu este responsabil de decăderea ei actuală. La
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
oameni. Apoi, răpind focul, el l-a scos din fire pe Zeus și a stârnit astfel intervenția Pandorei, adică apariția femeii și, prin urmare, răspândirea a tot felul de griji, tribulații și nenorociri." Gestul prometeic ascunde, în spatele unei eroice acțiuni civilizatoare, primejdiile care pândesc omul ca urmare a apropierii sale de foc, ca element sacru, divin. De aici vin, poate, și o serie de credințe care afirmă că stăpânirea sa presupune nu numai pricepere, ci și îndeplinirea anumitor acțiuni ritualice, respectarea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de aplicare (1892 -1893); Legea pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice (1919); Legea muzeelor și bibliotecilor publice (1932); Decretul lege pentru asigurarea patrimoniului artistic și cultural (1940)23. TIPOLOGIA OFERTEI MUZEALE CONTEMPORANE Dimensiunile socio-culturale ale muzeului derivă din dimensiunile sale civilizatorii; muzeele pot fi considerate "semne fizice", "urme fizice" ale acumulărilor atribuite civilizațiilor anterioare. În concluzie, nevoia de muzeu a apărut în momentul în care cultura tradițională a intrat în disoluție și apare nostalgia după formele arhaice. Muzeul devine astfel: un
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pe care îndrăcitul ivrit îl unge cu pucioasă să fie numai ei lumina Neamurilor, dar adevărul îl putem cunoaște din Apocriful Genezei, adică erau strămoșii noștri care locuiau ținutul Magog din cele mai vechi timpuri. și cuvîntul geți(ge: nobil, civilizator, ales + ti: neam, clan, popor) are același sens ,,neam ales de Ziditor”! Că știa mincinosul mai mult decît a scris, o dovedește folosirea cuvîntului gog care este legat și de muntele sacru al geților Kogaion(Goga + ion) dar și de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se răsfrânge în contemplarea măreției romane, a vestigiilor arheologice, transcrise într-o succesiune toponimică sonoră: Columna lui Traian - memento al nobleței originilor, Capitoliul ș.a. Lirica ocazională - ode, imnuri, unele sonete și meditații - înregistrează evenimentul istoric și cultural, reușitele constructive și civilizatorii. Îndemnul programatic și militant din Prolog. La Patrie (1836) propovăduiește funcția melioristă a artei și a cunoașterii în transformarea obștii. În ton oratoric sau encomiastic, sunt marcate etapele importante ale propășirii naționale: La moldoveni. La restatornicirea domnilor pământeni. 1822, La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
și toate evenimentele care atingeau Bulgaria priveau într-un fel sau altul poporul nostru" (Roller, 1952, p. 57). Creștinismul a fost împământenit în teritoriul românesc printr-un astfel de efect de ricoșeu. Prin această poziție, mitul românilor ca botezători și civilizatori ai barbarilor este la rândul său lovit în temelie. În perioada respectivă, creștinarea în masă a fost "un eveniment de mare însemnătate politică, culturală și economică în istoria României", fiind un "pas înainte în desvoltarea societății noastre" (Roller, 1952, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
voit. Violenței personajului îi lipsește orice urmă de echilibru. Prologul și povestirea ei oferă cititorilor două posibile versiuni ale atitudinii femeilor față de violența domestică. Atmosfera aristocrată din povestirea pe care o narează pentru ascultătorii săi idealizează rolul femeilor ca forță civilizatoare în societate, încercând să înfrâneze violența masculină. Această imagine a femeii a fost dictată de clasa nobiliară, plină de curtoazie și deținând puterea politică. Prologul însă, sugerează o perspectivă mult mai subversivă, dar mai realistă, în legătură cu felul în care femeile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și afecțiune, să se retragă la mănăstire, alegând o cale închinată divinității și recluziunii. Femeia are un rol benefic, pentru ea bărbatul acceptă să se metamorfozeze, să se transforme dintr-o brută într-un ins manierat și educat, așadar rolul civilizator nu-i poate fi negat (Efigenia va avea o influență mai mult decât pozitivă asupra lui Galeso, care, deși fiul unui nobil, se comporta rudimentar, fiind poreclit Cimone, recte „Boul”, în V. 1). Donna angelicata nu acceptă avansurile, păstrându-și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să-l facă să conștientizeze decăderea morală la care s-ar supune acceptând violența, personajul feminin sfârșește prin a se oferi pe sine drept exemplu, este așadar conștientă de virtutea proprie. Pacea va aduce prosperitatea, după cum proclamă femeia, rolul ei civilizator fiind cert. Devine, așa cum fusese și Constanța, un intermediar al divinității, vocea prin care aceasta se face auzită și propovăduită, din nou o femeie misionar.770 Prudenția reprezintă o donna angelicata care știe să-l sfătuiască prevăzător pe soțul ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
depășește statutul de obiect, atunci când își impune voința și își dezvăluie realele calități: poate conduce, poate soluționa situații de criză și este în stare să devină un partener de încredere, dă 282 sfaturi pertinente și se convertește într-un factor civilizator, nu reprezintă doar o sursă a ispitei și o cauză a căderii bărbatului în păcat. Meritul lui Giovanni Boccaccio și al lui Geoffrey Chaucer este acela de a fi regândit rolul femeii în societate într-un spirit nou al Prerenașterii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și curățenia, demonismul, dar și sfințenia, este o pasăre a tenebrelor, dar și a luminii, cu rol apotropaic, dar și funerar, este o pasăre a vieții, dar și a morții. La popoarele europene, corbul are un rol profetic, este erou civilizator la celți, acolit și tovarăș al lui Wotan la germani, mesager al lui Apollo la greci.235 În timp ce corbul simbolizează iarna, prin ouăle pe care le face în decembrie, când "crapă ouăle de frig", la pol opus este cucul, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înconjură cu nouă inele cercul lumii, cel de-al zecelea inel fiind Styxul (v. Hesiod, Teogonia). Șarpele este considerat spiritul apelor primordiale, mitul păsării-șarpe a fost asociat cu umiditatea și cu apele pământului. Ca strămoș mitic, șarpele este un erou civilizator care se întrupează și se jertfește pentru neamul omenesc. Ca imago mundi, șarpele este într-o permanentă interdependență cu cele patru elemente universale: trăiește în pământ sau în apă, veninul său are proprietățile focului ceresc sau a focului htonian, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de adevărații zei (și anume de „zeii cerești”), pentru că zeii Olimpului au fost invidioși pe Prometeu, pentru cutezanța lui de a se pune În slujba umanității. Posteritatea i-a acordat lui Prometeu onorantul merit de a fi fost un „erou civilizator”, care nu a ezitat să-și riște viața pentru a-i ridica pe oameni pe trepte superioare de cunoaștere și de civilizație, transformîndu-i astfel din ființe ignorante și resemnate În fața atotputerniciei și abuzurilor zeilor În ființe demne și iscoditoare, animate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mila (la fel ca și compasiunea). Pacea, omniprezentă în scrierile sfinte, suscită totuși îndoiala, într-atât de războinică și de aducătoare de moarte a putut fi religia în cursul istoriei, chiar dacă Biserica a jucat, fără îndoială, un rol pacificator și civilizator în privința "barbarilor" și pe toată perioada Evului Mediu ("pacea lui Dumnezeu"). Când examinăm virtuțile pe care creștinii sunt invitați să le practice în raporturile cu semenii lor, poate doar pocăința și iertarea continuă să îi singularizeze. Alte valori s-au
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Neagu Djuvara, în condițiile căruia timpul a depus cuceritoare sentimente de înțelepciune, sensibilitate, bun gust. În același timp însă e o filă dintre cele mai reprezentative ale prezentului". De la Paris, Basarab Nicolescu afirmă despre "Convorbiri literare" că "are un rol civilizator în România de azi". Mulțumesc și în acest context tuturor celor care, la invitația noastră de a saluta această dublă aniversare, 145 de ani de la prima apariție și ediția 200 a acestei serii, au răspuns, onorîndu-ne cu înaltele lor aprecieri
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ortodoxe, cumpătarea și corectitudinea protestanților, insurgența justițiară a reformaților, abilititatea socială a evangheliștilor, pentru a creiona, în fugă, câteva linii din chipul creștinismului european. Ceea ce e mai interesant, poate, e faptul că anvergura creștină integrează atât moștenirea romană (vezi impactul civilizator al extensiei catolice), cât și amprenta elină (capacitatea de integrare activă a tradițiilor și mitologiilor locale operată de ortodoxie), creând o sinteză europeană în care diversitatea nu e în prealabil erodată într-un melting pot (ca în cazul american), ci
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
subdezvoltați și în confuzia valorilor care a fost întotdeauna premergătoare epocilor dominate de autoritarism și conflict. Cum deschizi televizorul, hiene împroșcând ură, orori și vulgaritate te sufocă pur și simplu. Există semeni de-ai noștri, mai puțin atinși de efectul civilizator al educației sau al culturii, care își fac un titlu de glorie din animalitatea lor stridentă. Fotbaliști care răcnesc manele la chiolhanul de după evitarea retrogradării, falși idoli de mucava, care, de dragul ratingului și a "vizibilității", își ridică poalele în direct
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]