862 matches
-
lui Creangă. Această omisiune nu m-a supărat. În iureșul treburilor, oamenii mai uită. Și ce clipe frumoase am petrecut la Lămășeni, în livada învățătorului Mihai Niculăiasa, unde Dl. Ion Arhip și-a uitat pălăria... L-au omis și pe cizmarul de pe Ulița Rădășenilor, care-și făcuse casa pe locul covăliei lui Ion Fieraru și ne-a omenit la masă cu bucate alese și cu vin roșu, natural, stors din butucii agățați în bătaia soarelui, de fațada casei. 276 spiritualitatea fălticeneană
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
, Dimitrie (pseudonim al lui Dumitru Petrescu; 8.III.1917, Segarcea-Vale, j. Teleorman - 28.XI.1971, Buftea), poet, autor de teatru și proză. Este fiul Pașcăi (n. Preotu) și al lui Dumitru Petrescu, plugar și cizmar, mort în primul război mondial. Mama recăsătorindu-se în 1924 cu Florea Stoicea, zidar și antreprenor de case din Turnu Măgurele, S. face aici școala primară și trei clase gimnaziale la Liceul „Sf. Haralambie”. Este trimis de tatăl vitreg, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
și critici, precum universitarul Ov. S. xe "Crohmălniceanu"Crohmălniceanu, redactor-șef alpublicației Viața Românească, sau M. xe "Breazu"Breazu, redactor-șef la Contemporanul. Dar printre ei și un croitor: Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi, șeful absolut al sectorului ideologic, și un cizmar: Nicolae xe "Goldbergher"Goldbergher, rector al Institutului de Științe Sociale „A.A. xe "Jdanov"Jdanov” și mai târziu eternizat ca director-adjunct al Institutului de Istorie al partidului, calitate În care a semnat - nu a și scris - zeci de volume de
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
condamnat la Închisoare pe viață, unde va muri În urma torturilor și a unei prelungite greve a foamei. xe "Ceaușescu"Ceaușescu, Nicolae (1918-1989) Numărul unu al regimului comunist Între 1965 și 1989. Născut la Scornicești (județul Slatina) În 1918. Ucenic de cizmar, intră foarte devreme În mișcarea comunistă. Suferă repetate Întemnițări. În timpul războiului, va fi internat În lagărul de la xe "Caransebeș"Caransebeș, unde se va apropia de xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej. După preluarea puterii de către comuniști, va fi șeful organizației comuniste de tineret
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
două grupe UTC”. Iată-le componența și lăsăm la judecata cititorului compoziția etnică a acestora: „Grupa Ia: Feldman Leibu (responsabil); Scherer Seli (modistă); Abramovici Avram (croitor); Abramovici Zisu (croitor); Cozic Huna (muncitor manual); Plostruc Timofte (plugar și sitar); Davidovici Simon (cizmar); Burach Meer (măcelar); Mihailovici Leibu (croitor); Natan Iulius (croitor). Grupa a II a. Abramovici Meli (responsabil și croitoreasă); Șulimzon Rubin (elev); Căldăraru Meer (croitor); Țalic Iosub (elev); Abramovici Fani (croitoreasă); Matei Lucreția (croitoreasă); Goldstein Herman (funcționar comercial); Cozic Fani (croitoreasă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
am prelucrat cu ei referatul tov. Ceaușescu (subl.ns.) arătândule (sic!, n.n.) ce întorsătură sa produs după 17/ 1/1945. (...)”. Din păcate, la arhive nu s-a păstrat „referatul tov. Ceaușescu” pentru a ne delecta cu „gândirea politică” a ucenicului cizmar abia ieșit din pușcărie. În schimb, am găsit alte lucruri interesante pe care le vom aminti în următoarele rânduri. Datorită numărului jignitor de mic al uteciștilor înscriși în organizația Vaslui la acea vreme, tov-ul de la București nota următoarele: „...am dat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai mult, atunci își face loc competiția în specializare. Sunt fabricate bunuri, se produce recolta, sunt menținute legea și ordinea, comerțul este dirijat, iar serviciile financiare sunt asigurate de oameni cu o și mai îngust) specializare. În termeni strict economici, cizmarul depinde de croitor pentru a-și face pantalonii, iar croitorul de cizmar pentru a-și face pantofii, fiecare fiind prost îmbr)cât în lipsă serviciilor celuilalt. În termeni strict politici, Kansas depinde de Washington în ceea ce privește protecția și reglementarea juridic), iar
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se produce recolta, sunt menținute legea și ordinea, comerțul este dirijat, iar serviciile financiare sunt asigurate de oameni cu o și mai îngust) specializare. În termeni strict economici, cizmarul depinde de croitor pentru a-și face pantalonii, iar croitorul de cizmar pentru a-și face pantofii, fiecare fiind prost îmbr)cât în lipsă serviciilor celuilalt. În termeni strict politici, Kansas depinde de Washington în ceea ce privește protecția și reglementarea juridic), iar cel din urm) depinde de Kansas pentru a-și procura carnea de
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Democrat din România și cel de-al IV-lea al Uniunii Sindicatelor. Este ales secretar al Cercului de Editură Socialistă, lucrând totodată ca redactor la „România muncitoare”. În decembrie 1913 ajunge pentru prima dată la Paris, unde este găzduit de cizmarul Gheorghe Ionescu. Acesta îi va oferi subsolul locuinței sale, unde I. își va scrie cea mai mare parte a operei în limba franceză. Lucrează ca zugrav și trimite corespondențe pentru „România muncitoare”. În martie 1914, aflând că a murit militantul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
lumea îi părea frumoasă... Panem et circenses ofereau diriguitorii Romei antice plebeilor. O găină în oala fiecărei familii la sfîrșit de săptămînă, decretase Henric al IV-lea după vreo 16 secole... Ce mulțumire ușor de înfăptuit! *** Au trecut doi ani, cizmarul se odihnește în cimitirul "Eternitatea", iar eu veneam pe strada Stejar cu 20 de ouă luate din ultimele 30 aflate în magazin. O femeie m-a rugat fierbinte să-i las și ei 10 ouă. Avea fața suptă și gălbenoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ca să scap basma curată trebuie să repar cum-necum ghetele. Așa încât doi dintre băieți, Biță și Mircea, desfac binișor cu cheia patinele și de la talpa mea întreagă, și de la talpa mea paradită, apoi mă așază pe sanie și mă trag până la cizmarul orașului, domnu Toma, zis și nea Tomiță. Drumul până la cizmar îl străbat cu sufletul la gură, îmi dau seama acum că mă doare tot trupul, am și dureri de cap foarte puternice, dar nu durerea mă preocupă, ci ghetele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
doi dintre băieți, Biță și Mircea, desfac binișor cu cheia patinele și de la talpa mea întreagă, și de la talpa mea paradită, apoi mă așază pe sanie și mă trag până la cizmarul orașului, domnu Toma, zis și nea Tomiță. Drumul până la cizmar îl străbat cu sufletul la gură, îmi dau seama acum că mă doare tot trupul, am și dureri de cap foarte puternice, dar nu durerea mă preocupă, ci ghetele de piele roșcată: ai mei nu stau pe roze, nu ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
e caraghios, seamănă... da, seamănă cu căpetenia piticilor din Albă-ca-Zăpada..., atâta doar că este un pitic uriaș, dacă se poate închipui așa ceva. Nu știu de ce, dar de fiecare dată când îl întâlnesc îmi provoacă fiori. Însă n-am încotro, alt cizmar nu există, trebuie să-l conving pe acesta, oricât de caraghios și de puțin prietenos ar fi. Oricum, după ce i se luase prăvălia, circula zvonul că se cam scrântise. Iar în ultimele luni, devenise chiar eroul unor povești care mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de exploatatori nemiloși, de la clasa burghezo-moșierească, fiind trecute în proprietatea întregului popor, a clasei muncitoare, detașamentul de avangardă. Chestia e că domnul Toma scăpase de naționalizare cu cizmăria lui din centrul orășelului nostru. Scăpase ca prin urechile acului. Era un cizmar neîntrecut, se zvonea despre el că în tinerețe învățase meserie și lucrase într-un atelier de lux din orașul Praga. De altfel, nu e potrivit să fie numit cizmar, el e un adevărat artist, așa zicea tatăl meu și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
din centrul orășelului nostru. Scăpase ca prin urechile acului. Era un cizmar neîntrecut, se zvonea despre el că în tinerețe învățase meserie și lucrase într-un atelier de lux din orașul Praga. De altfel, nu e potrivit să fie numit cizmar, el e un adevărat artist, așa zicea tatăl meu și eu îl cred pe tata, un adevărat artist, acolo, la Praga, făurise încălțări pentru picioare de mari domni și doamne, prinți și miniștri din Orașul de Aur, ajunsese și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
bă, și băgați-l la balamuc, dacă vreți să n-ajungeți voi acolo, bulău vă mănâncă! s-a răstit el către Gârmoci și Fanache, care ședeau în poziție de drepți, mai mult morți decât vii, gândindu-se că nenorocitul de cizmar le aruncase în aer tot eșafodajul cu migală ridicat de ei. Astfel a fost internat domnul Tomiță la sanatoriul de boli mintale din comuna Valea Mare, de lângă orașul Serenite - era un loc în care, dacă nimereai, și sănătos tun să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cheamă... (NB: Cetățeanul din Santiago este cel cu trei surori în România). Zeci și zeci de înregistrări, discuții anoste, comune, calificate "strict secret". Cizme, cefe groase și transpirate, capete pătrate, o adunătură de personaje grotești aflate necondiționat în slujba "primului cizmar al țării", înregistrând zi de zi și ceas de ceas viața intimă a mii de romani, pândind "bomba", infracțiunea, înjurătura, acuza la adresa "odiosului" și "sinistrei", a "conducerii de partid și de stat". Incitantă este o "stenogramă" din 29.XII.1988
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
diaree a făcut Romeo, dragă”, o puteai auzi pe tânăra mamă, care desigur că nu îl citise încă pe Shakespeare, informând-o pe vreo prietenă sau vecină grijulie. Într-un alt mic apartament, cu intrarea prin curtea interioară, locuia un cizmar, cu soția și fiica. Era nu numai un mare bețiv, dar și un bețiv fudul; avea o părere extraordinar de bună despre sine; chiar și când se ducea la veceu părea plin de importanță, traversând curtea cu un mers energic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fost martor al șirurilor de ostași ruși dezarmați care erau conduși spre Rusia și care nu mai voiau să lupte. Țara noastră ceruse armistițiu. Pe străzile Bacăului manifestau grupuri socialiste conduse, după cum îmi amintesc, de doi evrei, av. Aroneanu și cizmarul Baciu, ambii omorâți mai apoi de siguranța orașului. La o zi, două, după terminarea războiului, în luna noiembrie 1918, magazinele, dughenele s-au umplut cu alimente. Câștigasem războiul. În toamna acestui an am început școala primară. În 1922 am intrat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Ion Lavric (a lui Budașcă), cantorul Emanoil Cazacu cu dăscălița și ciubotarul Ion și Dafina, Tărâța și Verona. Cu toți ne aveam bine, ne vizitam adesea și ne cunoșteam păsurile. Dintre toți mai impresionant era "ciubotarul" Ion. Acesta a fost cizmar în tinerețe dar nu profesa meseria de foarte mulți ani. A rămas orb de ambii ochi, în urma unei întâmplări bizare. Demult, într-o noapte a Învierii Mântuitorului, a luat pușca sa de vânătoare și-a început s-o lustruiască, s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a Ciubotariului era mai apropiată de noi. Ne despărțea numai gardul de la livada de pomi. La început, această familie era destul de numeroasă: soția, Dafina, copiii Ileana, Gheorghe, Marița, Ghenu, Ion și nepotul Aurel (Grigoraș). O duceau bine, datorită meseriei de "Cizmar de lux" al capului familiei. După orbirea sa (din noaptea de Înviere), situația a luat o întorsătură neașteptată. Copiii nu erau la vârsta la care să-și câștige singuri pâinea și lucrurile decurgeau din ce în ce mai rău. Nemaisuportând sărăcia și atmosfera încărcată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nici un proprietar român. De asemenea, numărul meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
imobilele aflate în proprietatea comunității erau închiriate. Astfel, Baia din str.Feredeului era dată lui Adolf Rotenberg, de profesie blieș, cu contract 6711/1937, pentru 4000 pe lună; imobilul Aron Stoleru din str.Spiru Haret era dat lui Haim Segal, cizmar cu 3300 lei pe lună; imobilul Copelovici din str.Stroici era dat lui Naftuli Curs, de profesie cizmar și imobilul din str. Stroici dat lui Peco Rozen. La 24 octombrie 1939 președintele comisiei interimare trimite un tablou al sinagogilor din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
profesie blieș, cu contract 6711/1937, pentru 4000 pe lună; imobilul Aron Stoleru din str.Spiru Haret era dat lui Haim Segal, cizmar cu 3300 lei pe lună; imobilul Copelovici din str.Stroici era dat lui Naftuli Curs, de profesie cizmar și imobilul din str. Stroici dat lui Peco Rozen. La 24 octombrie 1939 președintele comisiei interimare trimite un tablou al sinagogilor din Dorohoi cerut de controlorul fiscal cu nr.730 din 14 octombrie 1939. Un total de 22 de sinagogi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Iosub Aron Rabin și Oir Hudeș din str.Carmen Silva, Klaus din str.Moruzi, Hoișie Leibovici din str. erou lt.Poplicher, rabin Șmerler, Sobel din str.Principele Carol, Talpari din str.Steaua, rabin Ichiel și A.Leiss din str.C.Stroici, Cizmari și Micor Haim în str.Spiru Haret, Meureș Amahpelu în str.Traian, Sadagura Klaus pe str.A.I.Cuza, Cojocari pe str.I.C.Brătianu, dr.Vaisman pe str.Vămii. În perioada anilor 1938 și 1940, evreii din Dorohoi s-au străduit să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]