521 matches
-
anii anteriori, devenea acum proprietar pe o anume suprafață, avută în folosință anterior sub numele de posesie (un fel de arendă, chirie), în raport cu numărul de vite prin care țăranii fuseseră categorisiți în fruntași, mijlocași, codași sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
chiar și din locuințele noastre cu copiii pe drumuri fiindcă prefectul, subprefectul, proprietarul și primărul sunt uniți a ne înlătura din drepturile ce posedăm”. Fac apel, apoi, la Consiliul de Stat, alăturând o altă mărturie, semnată de 24 de foști clăcași, dar instanța supremă, sub motivul că „termenul este expirat”, respinge recursul. Semnează: Ioan C. Floreseu, vicepreședinte, P. Poenaru, col/onel/ Ioan Voineseu, D. Bolintineanu, P. Orbescu, Al. Catargi, Al. Florescu, membrii Consiliului. Hotărârea de respingere a cererii poartă data de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
număr de animale. Este ceea ce învățatul H. H. Stahl a definit a fi fost „Tiersajul ca mod de reglementare a relațiilor barate pe renta în produse și renta în muncă”. Formularea nu-și găsește corespondent în realitatea tuturor satelor de clăcași, cu atât mai puțin la Umbrărești și Torcești, unde satele dispuneau de suprafețe întinse. Aplicarea Legii rurale din 15 august 1864 a trebuit să se facă imediat, adică începând cu anul l865, deși Consiliul de Stat insista ca legea să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căci era pericol de mari răzvrătiri țărănești, convinge pe domnitor să accepte aplicarea imediată, astfel că se va trece la întocmirea lucrărilor necesare. Modul de împroprietărire a fost simplu și a constat în întocmirea listelor nominale pe moșii și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit celor trei categorii, plus locuitorii săteni așezați pe moșie, dar care nu au făcut clacă. Pentru moșiile de de teritoriul comunei noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți boierești, Umbrăreștii stăpâniți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu au făcut clacă. Pentru moșiile de de teritoriul comunei noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți boierești, Umbrăreștii stăpâniți de Elenco Manu și Torceștii lui Panaite Balș. Pentru o bună documentare redăm capul și rubricile listei de clăcași aflați pe moșia Umbrărești: Tabela A de constatarea numărului clăcașilor, a categoriei lor și a sumei de despăgubire cuvenită proprietarului. Județul Tecuciu, Plasa Bârladului, Comuna Umbrărești. Nr. curent; Numele și Pronumele (sic) locuitorului clăcaș; Categoria (are să primească pentru claca făcută
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți boierești, Umbrăreștii stăpâniți de Elenco Manu și Torceștii lui Panaite Balș. Pentru o bună documentare redăm capul și rubricile listei de clăcași aflați pe moșia Umbrărești: Tabela A de constatarea numărului clăcașilor, a categoriei lor și a sumei de despăgubire cuvenită proprietarului. Județul Tecuciu, Plasa Bârladului, Comuna Umbrărești. Nr. curent; Numele și Pronumele (sic) locuitorului clăcaș; Categoria (are să primească pentru claca făcută cu 4 boi, 2 boi, brațe, numai pentru casă și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
redăm capul și rubricile listei de clăcași aflați pe moșia Umbrărești: Tabela A de constatarea numărului clăcașilor, a categoriei lor și a sumei de despăgubire cuvenită proprietarului. Județul Tecuciu, Plasa Bârladului, Comuna Umbrărești. Nr. curent; Numele și Pronumele (sic) locuitorului clăcaș; Categoria (are să primească pentru claca făcută cu 4 boi, 2 boi, brațe, numai pentru casă și grădină); Suma datorită de clăcași pentru răscumpărare; Numele și Pronumele proprietarului. Tabelele au fost lucrate de comună, sub îndrumarea și supravegherea comisiei de la plasa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a sumei de despăgubire cuvenită proprietarului. Județul Tecuciu, Plasa Bârladului, Comuna Umbrărești. Nr. curent; Numele și Pronumele (sic) locuitorului clăcaș; Categoria (are să primească pentru claca făcută cu 4 boi, 2 boi, brațe, numai pentru casă și grădină); Suma datorită de clăcași pentru răscumpărare; Numele și Pronumele proprietarului. Tabelele au fost lucrate de comună, sub îndrumarea și supravegherea comisiei de la plasa Ivești, în numele căreia semnează un C. Zamfir. Planurile de situații, unul pentru Siliștea și altul pentru Slobozia și Tămășeni, în câteva exemplare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
valea de est dinspre biserică, iar terenul spre apus de sat până în dreptul șoselei ce duce acum la balastiera Condrea, suprafața totală fiind de 175 fălcii și 57 1/2 prăjini în planul lui Th. Șerbănescu. Suprafața totală cuvenită foștilor clăcași de pe moșia Umbrărești a ajuns la 398 fălcii, proprietăresei rămânându-i peste 2.300 fălcii. Numărul locuitorilor împroprietăriți a fost de 130 familii din toate cele trei cătune, iar pe categorii obținem următoarea situație statistică referitoare la Umbrărești: -fruntași cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fălcii și 40 prăjini = 19 în procente 15% -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 46 „ 36%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 33 „ 25%; -cei care n-au făcut clacă = 31 „ 24%, în total sunt 129 de clăcași împroprietăriți, la care se adaugă 1 preot, ce primește pentru parohia sa 8 fălcii și 40 prăjini, o parte din această suprafață fiind situată în perimetrul atribuit siliștenilor și o parte în cel dat Tămășenilor și celor din Slobozia. Aceasta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
punctul Lacu, în devălmășie cu locuitorii”; -Între Ioan A. Popa și Simion Artenie se face transmitere pentru: Avem motive să bănuim că au fost cuprinse în acest act toate trunchiurile în care a fost divizată moșia Torceștilor, partea acordată țăranilor clăcași din sat. Enumerarea din actul de mai sus respectă traseul în ordinea de la est spre vest, de la Herătău până în vatra satului, pe malul de est al Bârladului. Mai trebuie amintit și faptul că locul rezervat clăcașilor a fost în partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torceștilor, partea acordată țăranilor clăcași din sat. Enumerarea din actul de mai sus respectă traseul în ordinea de la est spre vest, de la Herătău până în vatra satului, pe malul de est al Bârladului. Mai trebuie amintit și faptul că locul rezervat clăcașilor a fost în partea de nord a moșiei pe toată lungimea ei, nu trunchiată, ca la Siliștea și Slobozia. În partea de nord, locul dat clăcașilor era în hotar cu moșia Bozieștilor pe întreaga sa lungime, deci Herătău-Bârlad. În Planul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe malul de est al Bârladului. Mai trebuie amintit și faptul că locul rezervat clăcașilor a fost în partea de nord a moșiei pe toată lungimea ei, nu trunchiată, ca la Siliștea și Slobozia. În partea de nord, locul dat clăcașilor era în hotar cu moșia Bozieștilor pe întreaga sa lungime, deci Herătău-Bârlad. În Planul topografic al moșiei Torceștilor din 1872, lucrat de Mihail Nicoleanu, inginer hotarnic, locul dat țăranilor se găsește însemnat ca o fâșie cu lățimea constantă pe întreg
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
confirmându-se aserțiunea noastră privind desprinderea Bozieștilor din ancestrala obște umbrăreșteană. Pe moșia Torcești au fost împroprietărite 114 familii și un preot cu numele Ioan Lupu, loc ce va rămâne parohiei. Iată cum arată situația statistică pe cunoscutele categorii de clăcași: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 25, în procente 22%; -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 51 „ 45%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 18 „ 16%; -cei care n-au făcut clacă cu câte 10 prăjini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primit câte 4 fălcii = 51 „ 45%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 18 „ 16%; -cei care n-au făcut clacă cu câte 10 prăjini = 20 „ 17%. Comparând cifrele din această situație cu acelea din Umbrărești, vedem că locuitorii clăcași ai satului Torcești dispun de o structură materială mai bună decât aceea a umbrăreștenilor, aceștia având cu 7 fruntași mai puțin, cu 5 mijlocași mai puțin, dar cu 15 codași mai mult și cu 9 ce nu fac clacă tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precum și asupra mobilului răscumpărării lor prin sumele stabilite prin lege, din dorința noastră de a putea constata oricine care a fost situația creată după 1864 și de a găsi explicația sentimentului de mare bucurie și satisfacție nutrit de foștii țărani clăcași pentru o bună perioadă de timp după reformă. Și nu putea fi altfel din moment ce sarcinile lor multe și grele au fost abolite de jure, ba, mai mult, lor li s-a recunoscut dreptul de proprietate pe însemnate loturi de pământ
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reforma agrară din timpul domniei lui Cuza Vodă, nu toți țăranii au fost aduși în situația de a trăi bucuria omului devenit stăpân pe munca lui și pe destinul familiei sale. După cum se știe, mulți locuitori umbrăreșteni din satele de clăcași, precum și cei din satele răzesești, mulți la număr fără pământ sau cu pământ puțin, au rămas în afara prevederilor de bază ale Legii agrare din 1864. Mai apoi, loturile celor împroprietăriți s-au fărâmițat destul de repede, prin împărțirea lor pe membri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familie, în urma căsătoriilor (la vremea respectivă, în majoritatea gospodăriilor erau copii numeroși). Un singur exemplu, ilustrativ, din acest punct de vedere este acela al străbunicului meu după mamă, Radu Druță. El se află înscris în lista de împroprietărire a Umbrăreștilor clăcași la nr. crt. 49, mijlocaș cu 4 fălcii, echivalentul a circa 6 ha. În perioada împroprietării, copiii lui, 8 (opt) la număr, erau mărișori, astfel că la scurtă vreme a trebuit să fie înzestrați. În consecință, dintr-o familie cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mărișori, astfel că la scurtă vreme a trebuit să fie înzestrați. În consecință, dintr-o familie cu 6 ha se va ajunge destul de repede la mai multe familii, cu 1-2 ha și chiar mai puțin, referindu-ne doar la foștii clăcași. În același timp, marii proprietari locali dețineau următoarele imobile funciare: - 2300 fălcii, ceea ce ar da circa 3.450 ha, familia fraților Suțu la Umbrărești, din Herătău până la Siret; - 5.148 ha măsura proprietatea familiei Balș la Torcești. Prin urmare, era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
agricole, pe care țăranii le-au perceput și simțit la fel ca pe „ponturile boierești”, condițiile și obligațiile fiind unilaterale, numai pentru țărani forțați să le accepte din lipsa pământului necesar existenței lor. Acum, aceste condiții sunt specifice întregii țărănimi, clăcași și răzeși, ambele categorii resimțind nevoia de a se învoi cu proprietarul ori arendașul atotputernic prin avere și sprijin politic. Umbrăreștenii nu au rămas în afara acestei situații. Bătrânii satului vorbeau în perioada interbelică ca despre niște amintiri amare, cum ei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precum îmbunătățirea școlii” și alte nevoi. Din acest text rezultă că satele libere aveau deja școli, ceea ce nu se prea poate dovedi, dacă vedem că satele răzeșești sunt primele care încep să acționeze în vederea înființării lor. În satele boierești, cu clăcași, proprietarii ori arendașii lor aveau unele obligații de a întreține câte o școală pentru copiii locuitorilor. Numai că, sub diverse pretexte, stăpânii satelor nu-și onorau această nobilă însărcinare, fapt ce se poate demonstra prin câteva exemple. La o intervenție
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]