599 matches
-
nepotului său. Cântau frumos atât mama cât și tata. Sora Elisabeta se asocia adesea cu vocea sa plăcută și ne ofereau momente de desfătare. Cântau mai ales romanțe, dar și unele cântece religioase. Îmi amintesc cu plăcere că la unele clăci, la care participau mulți vecini, se dădeau adevărate spectacole de muzică și poezie. Eram foarte apreciat de bunicul. Toți au observat că sunt nepotul său la care ține cel mai mult. Uneori îmi dădea, pe ascuns, bomboane, special cumpărate, dar
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și un ucigaș, acoperit de cei interesați, și cârciumarul Ghiță, care crede că poate juca dublu în interes propriu între autoritățile de stat și cele hoțești. Alte nuvele alcătuiesc un tablou etnografic al satului, observat în clipele rituale, logodnă, praznic, clacă, cea mai bună compoziție de acest fel fiind Gura satului, în care scena meticuloasă a pețirii, cu întîrzieri calculate și ocoliri șirete, constituie un document eminent de arhivă etnografică și o mare pagină literară. Mara a trecut neobservat, ba mulți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nevoile locuitorilor.2. Judecata se făcea prin județi aleși de însăși locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești menite a înlătura trebuințele de gospodărie sau orînduială, erau iertate.4 Birurile și beilicul(clacă, munca pe gratis la chemarea puterii) se răscumpărau cu o dijmă de pe vite, grădinării și sămănături”. Se menționează 67 de sate numai în Galiția care se conduceau după legile vechi românești iar toate hrisoavele poloneze vechi spun: ,,Quarum villarum cmethones
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de clasă o sobă de fier, un „godin” în jurul căruia ne adunam în recreație și ne încălzeam la mâini. Curtea școlii era mare și aveam loc de joacă. Alături era o grădină mare pentru „practică agricolă” unde lucrau vara, „de clacă”, mamele noastre. „Domnul” adică învățătorul Paraschiv Baștiurea, directorul, altoia în fiecare primăvară pomi tineri, în această grădină, unde am văzut pentru prima dată, sfeclă roșie. Satul Boarca nu avea și nici nu are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nume și satul și comuna, care aparținea de plasa Boldu, din județul Râmnicul Sărat. „Domnițenii” îi porecleau pe cei din Boarca „Ciupercari” și „Cotari” dar nu erau în dușmănie unii cu alții. POPA CRISTEA Se povestea, pe când eram copil, la claca pe care o făceau sătenii în lungile nopți de decembrie, la „desfăcatul” porumbului, pentru hazul tuturor, o anecdotă despre „popa Cristea” din Domnița: Părintele Cristea Popescu a fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii școliți. N-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și aptitudinea desfășurate în culegerea și rânduirea materialelor”. Prețioase relatări despre anchete și despre relațiile dintre ei dă Ț. în scrisorile adresate lui Artur Gorovei. SCRIERI: Din trecutul nostru, Focșani, 1903; Din trecutul nostru. Stejarul de la Carpat, Focșani, 1904; La clacă, Craiova, 1914; Din iesle pe cruce, Craiova, [1916]. Culegeri: Aga Bălăceanu, Craiova, 1916; Gr. G. Tocilescu, Christea N. Țapu, Materialuri folcloristice, I-III, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1980-1981. Traduceri: Homer, Odyssea, fasc. 1, Focșani, 1902. Repere bibliografice: N.
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
la împlinirea visului de a construi un cuptor modern, cu ajutorul căruia să realizeze artefacte din ceramică, între care și „căprioara de smalț”. Narațiunea are savoare, pitoresc regional și autenticitate. Sunt schițate câteva portrete izbutite și descrise plastic obiceiuri populare precum claca, pețitul, pomana ș.a. Talentul autorului își dă măsura în pasajele lirice, în care se evocă locurile natale și efortul artizanului, de la alegerea lutului până la desăvârșirea productelor, sugerând forța unui ritual milenar, ca într-un veritabil poem epic. Dintre numeroasele traduceri
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
simbolice, atemporale. Registrul grav, emoția spiritualizată, solemnitatea, religiozitatea vor caracteriza de multe ori și textele ce alcătuiesc volumul Din crucea pădurii (1955). În general, autorul stilizează poezia populară, versul sunând deseori arghezian: „Mohorât și cu zâmbre la gură/ de-atâta clacă și umblătură/ Mă-ntorceam la miezul nopții din sat/ ca un pui de satană-nțărcat” (Ucigă-l toaca) sau: „Unde mi-am încropit eu culcușul/ A venit și-a stuchit spiridușul/ Că de tot ce-am avut le-a fost milă
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
de grație „bluette”, lucrată cu tehnica fluentă a farsei de salon. Basmul cu domnița din vis („Adevărul de dimineață”, 1904) este o feerie muzicală, o pantomimă-balet cu personaje și ambianță de basm. Alte scenete („hora” Duda și Mura, Vorbe de clacă, „povestiri de altădată”) rămân străine și de teatru, și de poezie. Demnă de pana autorului lui Vlaicu Vodă apare, într-o măsură, doar tragedia în versuri Sutașul Troian, din care e dus la capăt un singur act (apărut în „Rampa
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Familia Roademult, Turnu Măgurele, 1912; Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor, I-III, București, 1920-1929; Nepoții Roademultulesei, București, 1922; Școala lui Chițchiron, București, [1926]; Păsărele și păpuși, ed. 2, București, [1928]; Firicel Voinicul, București, 1929; Moțodel, București, [1934]; O clacă în sat la noi, Roșiori de Vede, 1938; Datini strămoșești, Roșiori de Vede, 1939; Fata căpitanului de mazili, Roșiori de Vede, 1943; Familia Roadensec, București, 1946; Din povestea neamului nostru, îngr. Stelian Cristescu, București, 1986; Familia Roademult, îngr. și pref.
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
încă este îndatorit a plăti de la sine orice asuprire se va face, neputându-se îndrepta cu nici un cuvânt; 4. Să nu se amestece sameșul la nici un fel de bitirmele și tocmele cu satele pentru orice made, nici să-și facă clăci sau alte trebuințe cu satele, măcar fie și cu însuși voia sau primirea locuitorilor, ce despre toate să fie ferit și păzit, iar abătându-se de la unele ca acestea, nicidecum nu-i va fi greșeala trecută cu vederea. Și la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o apăsare a celui sărac, care, la trei luni, în calitate de cap de familie, trebuia să plătească echivalentul prețului făinii de mămăligă mâncată timp de două săptămâni. Dar nu birul era principala povară a țăranului, cât diversele servicii obligatorii - angaralele, harabalele, claca, transporturile obligatorii, caii de olac, repararea drumurilor și podurilor etc. Satele clăcășești erau vestite prin ceea ce se numea birnicul havalelor sau hanologii. Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului locului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vecinilor de glie s-a încercat stabilizarea celor care munceau pământul, pentru ca mai târziu, tot din cauze sociale și economice, să se întâmple eliberarea vecinilor de către Constantin Mavrocordat la 1746 în Muntenia, iar în Moldova în 1749, introducânduse munca de clacă care, și ea, a generat alte mișcări a celor fără pământ dintr-un loc în altul. k) Negustorii erau scutiți de podvezi și de capitație, dar plăteau o dare fixă, numită patenta, pentru dreptul de a practica negoțul. Un fel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
conducători ai Eteriei... Astăzi cântecele celor 7 clopote din turla mânăstirii care răspândesc sonoritățile alămitelor, repetând îndelung „A-le- xan-dru Lăpuș-nea-nu" pot semnifica multe. La 24 de ani de la reforma agrară a lui Al. I. Cuza și împroprietărirea țăranilor, de la desființarea clăcii, monopolului dijmei, podvezilor și zilelor de meremet, în 1888, urmare tot a marei moșii care o îneca pe cea răzășeașcă au loc primele răscoale țărănești, imortalizate de Vasile Alecsandri în poezia „Plugarul blestemat" în care acuzatul nu este altul decât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alt moșneag, slab de auz, prevestindu- i mișcările țărănimii... (din „Pictorul Octav Băncilă de C. Săteanu, extras din revista „Artă și arheologia", fascicolul 4, 1930) Prevestirea Lupta pentru pământ a țărănimii își așteaptă trubadurii și în zilele de după 1989. m) „Claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de mermet, carele de lemne și alte asemenea însărcinări silite, răspunse de clăcași proprietarilor de moșii, în natură ori prin îndatoriri bănești, ce țineau locul clăcii, stabilite prin legi, hrisoave, contracte ori învoieli, se desființau odată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țărănimii își așteaptă trubadurii și în zilele de după 1989. m) „Claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de mermet, carele de lemne și alte asemenea însărcinări silite, răspunse de clăcași proprietarilor de moșii, în natură ori prin îndatoriri bănești, ce țineau locul clăcii, stabilite prin legi, hrisoave, contracte ori învoieli, se desființau odată pentru totdeauna în toată România", prevedea legea pentru emanciparea pământurilor posedate de clăcași și răscumpărarea sarcinilor acestora. Încă de pe la 1833 sunt menționate raporturi de neînțelegere dintre arendași și locuitorii clăcași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de țărani pe care îi avea țara atunci. Ulterior, prin sporirea proprietății și a perfecționării tehnologiilor, populația devine mai îndestulată. Proprietarii de moșii, odată cu desființarea însărcinărilor silite, primeau o despăgubire echivalentă a acestor însărcinări desființate, după norme statornicite. Țăranii, supuși clăcii și altor însărcinări, așezați pe moșiile și terenul statului și ale așezămintelor publice, precum și pe moșiile și târgurile particulare, rămâneau liberi și deplin proprietari pe vatra satelor, deci și pe locurile de casă și de grădină, pe pământurile destinate pășunilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Manu, sub nr. 1015, anunța că îndelungata lor așteptare, marea făgăduință dată de Înaltele Puteri ale Europei prin art. 46 al Convenției, în interesul Patriei, asigurarea proprietății funciare și dorința Înălțimei sale domnitorul Principatelor-Unite cea mai vie s-au îndeplinit. Claca (boierescul) este desființată pentru de-a pururi și de astăzi „voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre în întinderea hotărâtă prin legile în ființă De astăzi, continua Proclamația, voi sunteți stăpâni pe brațele voastre; voi aveți o părticică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toți fiii săi" („Monitorul" 15/27 august 1864). Sub proclamația citată erau publicate normele „pentru regularea proprietății rurale" referitoare la: dreptul de proprietate a săteanului clăcaș și pentru răscumpărarea sarcinilor sale către stăpânul moșiei; despre vatra satului; determinarea prețului răscumpărării clăcii și a celorlalte sarcini (ca răscumpărare sătenii urmau să plătească în fiecare an, timp de 15 ani, cei cu 4 boi și o vacă, 133 lei; cei cu doi boi și o vacă 100 lei și 24 parale; cei cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
24 parale; cei cu mâinile și cu o vacă, 71 lei și 20 parale). În circulara nr. 21474 din 14 august 1864, Kogălniceanu, ministrul de interne, făcea cunoscut prefecților - spre știința sătenilor, că de la Sf. Gheorghe viitor, potrivit legii rurale, claca, monopolurile, dijma, carele de lemne, podvezile, zilele de meremet, se desființează. n) Slujbașii domnești constituiau și ei categorii deosebite de săteni care purtau numiri diferite: de la vornicii sau vatamanul statului, deșugubinari, globași sau ulocari, la curteni, călărași, hânsari, darabani, plăieși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aducă în satul Todireni cu tot avutul lui." Nu birul țării era principala povară a locuitorului moldovean, ci nenumăratele obligații în muncă, servicii (havalele și angării) și dări către stăpânii moșiilor și către turci sau ruși, ca trupe de ocupație, claca , în primul rând, transporturile, reparațiile de drumuri și poduri, peșcheșurile, caii de olac, sunt cele care deveneau de nesuportat pentru locuitor, spune M. Ciubotaru în studiul său de istorie socială și onomastică referitor la comuna Vulturești (Casa Editorială Demiurg, Iași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
marșul de plecare, iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie teșeau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La claca veneau și flăcăii satului, iar, în momentele de pauză, flăcăii scoteau fetele la dans, deoarece, de regulă, gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care, ulterior, duceau la căsătorii, relatează prof.
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
izvorîte din intimitatea crizei sale, ipostaze spontane ale crizei în cauză ce încearcă a se legitima prin imagini obsedante: "Fără să-l vedem/ fără să-i pese de noi/ el a jupuit/ dintr-o singură mișcare/ statuia/ la poalele căreia/ claca noastră se prelungea/ de prea multă vreme;// un simplu fîșîit/ ca și cum/ o lamă de brici/ ar fi despicat o draperie, ca și cum/ cineva ar fi despuiat/ un știulete de porumb/ și dintr-odată/ am văzut cu toții/ nervii aceia de oțel/ vibrînd
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
Documente anexă ........................................................ ........................................................................... Numele, prenumele, funcția ........................ Semnătura și ștampila ........................ --------- * Se bifează căsuța corespunzătoare, ** În tabel se menționează distinct mărfurile pentru care se solicită declararea simplificată și/sau vămuirea la domiciliu. Tabelul se semnează și ștampilează ele către titular. *** Se completează numai clacă se utilizează un document comercial. DI - declarație Incompletă; DA - document administrativ; DC - document comercial; DP - declarație preautentificată Anexa 2 (Anexa nr. 3 la norme) AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR Biroul vamal .................. EXEMPLAR NR. .... AUTORIZAȚIE pentru utilizarea procedurii simplificate Nr. ............ din .................. 1
ORDIN nr. 1.691 din 16 iunie 2005 pentru modificarea şi completarea Normelor privind procedurile simplificate de vămuire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168404_a_169733]
-
Vă invităm, așadar, în noul sediu postindustrial din fabrica Pionierul pentru a lua parte la promovarea Noului Decret 400: despre cum suntem și am putea fi solidari și cum plănuim viitoare acțiuni și colaborări. Prezență obligatorie. Noul spațiu găzduiește activitățile Claca, resursele Bibliotecii Alternative și diverse grupuri de organizare politică. La această reinaugurare, vă asteptăm cu bere, suc, cocktailuri tematice, muzică numai bună de dans și multe altele. Locația exactă din incinta fabricii va fi indicată cu semne specifice care vă
Sâmbătă, 14 decembrie, de la ora 19.00, redeschiderea Centrului Independent Claca () [Corola-website/Science/295722_a_297051]