711 matches
-
convingeri religioase sau, pur și simplu, să nu aibă!) trebuie să ne facă să păstrăm discreția în privința adevărului nostru sufletesc și să nu vrem să-l vârâm cu forța în capul celorlalți. Iar patriotismul autentic (nu cel sforăitor și fals, clamat peste tot de puzderia de Cațavenci și de nechemați) ne obligă, dacă avem o brumă de decență, să-l păstrăm pentru noi înșine și să-l exprimăm nu prin vorbele noastre, ci prin faptele noastre: de pildă, un scriitor - fiindcă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4742_a_6067]
-
ci în izomorfismul lor, adică în aceeași importanță pe care ele însele o acordă propriei lor poziții în lume. Din moment ce există diferențieri drastice între sexe și fiecare caută în celălalt, tînjind androgin, ceea ce-i lipsește lui cu desăvîrșire, cum poți clama egalitatea? Diferențierea este ontică și socială, în același timp, iar acest lucru mai trebuie dovedit doar celor care nu au nici cea mai firavă percepție a sinelui. Trecînd peste diferențele psihosomatice generale, pe care și un amator le poate demonstra
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
capabil a o scrie, sunt necesare cât mai multe istorii locale, a căror însumare ar putea compune tabloul întreg. Memoria literaturii este indispensabilă, dar fragilă. Popoarele care n-au literatură n-au nici trecut, nici viitor. Sunt destui cei care clamează lipsa de valoare a literaturii române. Prin urmare, și inutilitatea conservării, pe o cale sau alta, a patrimoniului literar. Îi invit pe acești sceptici nemântuiți să facă ceea ce am făcut eu, și anume să citească (sau să recitească) literatura română
Viața literară la Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3178_a_4503]
-
știe cine va trage primul. Exact aceasta este situația între domnii Băsescu, Ponta și Antonescu în acest moment. Orice combinație este posibilă. Aceste trei personaje politice sunt lipsite de orice scrupule. Sunt personaje care pot să-și schimbe o atitudine clamată cu glas mare, până a doua zi dimineață, schimbând-o la 180 de grade. Prin urmare, rezolvarea acestei ecuații de trei este cine cade la pace. Este posibilă orice combinție între cei trei. Cine își imaginează că mai funcționează aici
CT Popescu: Orice combinație între Băsescu, Ponta și Antonescu este posibilă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/60943_a_62268]
-
avem prilejul de-a ne confirma unele presupuneri, grație copioasei documentări ce ni se pune la dispoziție, dar și de-a afla lucruri noi, surprinzătoare, ce sporesc la maximum tensiunea evenimentelor din decembrie 1989. Este evident că „independența" față de Moscova, clamată de dictator, era o gogoriță. Odată ce s-a retras umbrela sovietică, prăbușirea sa, ca și a congenerilor săi, chiar dacă lipsiți de alura-i despotică, din Estul Europei, era iminentă. La fel de evidentă este însă și continuitatea mentalității și conduitei comuniste. Dacă
Cum au sfîrșit dictatorii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6034_a_7359]
-
precipită în apartamentul eroinei somînd-o să-i avanseze partea sa de bani și, în urma unei altercații, o ucide cu statueta buclucașă. Umorul negru - ingredient permanent al maestrului - intervine din nou, conducînd la o secvență antologică: asasinul, înnebunit subit, se autodenunță clamînd mulțimii că a acționat mînat de diavol. Pentru a nu ajunge iar la închisoare, bețivul trezit la cruda realitate arde biletul deopotrivă ghinionist, sub privirile iubitei sale conjuncturale, care nu-i știe necazul. Lydia Bailey (1952, titlu din colecția ANF
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
condensate, în grilă simbolică, avatarurile unor indivizi surprinși de căderea comunismului, conform principiului dominoului, cuprinși de febra anticomunistă, încît, în indignarea lor vinovată, erau dispuși să-și schimbe propriu ADN. Pentru un pașaport pentru lumea liberă de comunism. Cei care clamau ritos anticomunismul erau tocmai împricinații acelei cauze. Viața mea sunt cărțile mele" ori "Jurnalul meu sunt cărțile mele", recurgea deseori M. Pavic la aceste certitudini, pentru a se deroba de invitații finalizate cu onoruri. Teatru de hîrtie, ultimul roman al
Milorad Pavić by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6633_a_7958]
-
succes, temporar, al forțelor fanatice, naziste, simțindu-se "ca un infim grăunțe de pulbere", protestează în felul său resemnat, dar respingînd umilință și înfrîngerea, sinucigîndu-se - 1942 - împreună cu soția lui, fosta-i secretara. "Soarta oricărui fanatism este să cadă în exces", clamase sinucigașul în perioada ascensiunii lui Adolf Hitler la putere. Previzionar și pe deplin informat asupra straturilor și faptelor sedimentate în timp, ajunsese la concluzia că "istoria nu are nevoie de nici o mină de ajutor, descurcîndu-se de minune singură". Iar dacă
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
limbile s-au dezlegat. În economie lucrurile au mers spre mai rău, dar cel puțin nimeni nu mai era obligat să spună că merg bine. Eșecul tranziției a fost strigat cu revoltă în stradă de oameni ajunși la limita suportabilității, clamat de la tribuna parlamentului de parlamentarii opoziției, revelat cu zîmbet luminat în talk-show-uri de televiziune de lideri de opinie pentru care lumea nu mai are niciun secret. Tăcerii inhibate din vremea comunismului, i-a urmat polifonia dezarticulată din anii nesfîrșitei tranziții
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
a li se smulge mărturisiri despre ziarul pe care au încercat să-l publice, ilegal, în ultimii ani ai ceaușismului. Acești oameni care au povestit la Sighet lucruri înspăimîntătoare nu pot fi ținuți tot ei vinovați că nu și-au clamat suferința în piețe publice. Pedepsele celor mai mulți dintre ei n-au făcut nici pînă azi obiect de recurs în anulare pentru Parchetul General, care a avut și are alte preocupări. Să-l învinovățești pe Vasile Paraschiv că a fost torturat de
Disidenții au supărat Securitatea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15010_a_16335]
-
lui Năstase. Ca să nu mai vorbim de faptul că Traian Băsescu nu se sprijină de majoritatea parlamentară confortabilă de care beneficia detractorul său. Ce-i drept, Radu Timofte n-a avut, după 2004, tupeul să meargă în fața parlamentului spre a clama patetic, "aproape în lacrimi", ca nu cumva să se dea CNSAS-ului arhivele Securității. Un astfel de lucru incredibil l-a făcut, însă, Costin Georgescu, pe vremea domniei lui Emil Întâiul. Or, cine era Costin Georgescu? Un anonim scos din
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
1987 - în suita altora din proximii noștri ani, în măsura în care textele nu poartă urma nici a unui fier roșu, nici a unor foarfeci. Împrejurarea răspunde opiniei noastre că, în integralitate, tabletele răspund unei viziuni unitare, nutrita de o certă erudiție și clamând, în esență, valurile acelui amor de sine nutrind pagina sub semnul unui netrădat optimism creativ. Punct în care - e cu putință - cenzură să fi închis un ochi. Vorba nu e, desigur, de a vedea viața în roz, indiferent de variile
Din miez de vorbe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6541_a_7866]
-
România va rămâne într-o stare de confuzie, în urma rezultatelor oficiale comunicate de BEC, întrucât cu un referendum nevalidat, dar cu un procent de peste 87% voturi împotriva președintelui, nimeni nu poate clama victoria, deși Traian Băsescu invocă în favoarea sa o realitate nebuloasă (non-votanții), scrie Deutsche Welle. Situația politică este, în realitate, mai rea decât înainte de referendum. Președintele Traian Băsescu susține, cu referire la guvern și majoritatea USL, că "dacă au înțeles lecția
Deutsche Welle: Băsescu invocă în favoarea sa o realitate nebuloasă () [Corola-journal/Journalistic/57790_a_59115]
-
aproape inacceptabil, chiar la un pas de trădare și de erezie, ca din mijlocul unui carnagiu simbolic în plină desfășurare, dinlăuntrul unei ostilități neobosite față de lumea în care trăim, cineva, cu o sensibilitate și cu o psihologie de extraterestru, să clameze importanța Eu-lui ca reper absolut al coerenței profunde a lumii și să învăluie totul în aburul unei afectivități disponibile pînă la limita instalării unei stări de criză. Acest experiment profund al Danielei Chirion, un experiment care nu privește mijloacele neconvenționale
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
la ochi manevră politică. Niște tipi care n-au fost turnători ne învinuiesc pe noi, care am fost, creindu-și un nemeritat beneficiu și scoțând asul din mânecă tocmai în clipa în care strângeam de pe masă potul. E inadmisibil! Sunt nevinovat, clamează din susul scării cel vătămat. Sau trântește portiera mașinii sale de lux. Dar să lăsăm de o parte problema stărilor sufletești ale celor hărțuiți pe tema apartenenței la poliția politică, a traumelor morale ale celor ce palpită în așteptarea rezultatului
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
pe un nivel superior de reflexie, sceptică și nevrotică, ca să folosesc cîțiva din termenii dv. Iar absenteismul la vot este dovada cea mai elocventă a acestei stări de fapt. Democrația presupune drepturi și responsabilități. Din păcate mulți dintre noi le clamăm doar pe cele dintîi!
Despre vot by Dan Căpățînă () [Corola-journal/Journalistic/8255_a_9580]
-
menținerea tonului aulic în descrierea unui produs al culturii populare. Greil Marcus știe perfect despre ce vorbește, dar nu cedează nici un pas în această operație critică plasată la jumătatea drumului dintre analiză și oficiere. Abolind ierarhii și aplatizând prejudecăți, Marcus clamează democrația genurilor culturale. Coborâte din etajerele unde se găseau în funcție de valoarea lor simbolică, au fost așezate în același plan, iar autorul, asemeni unui Gulliver în Țara Piticilor, trece maiestuos printre ele, studiindu-le și comparându-le. Firește că marea majoritate
Van the Man (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6012_a_7337]
-
ca decizia politică în toate partidele să meargă în direcția bună, adică în direcția modernizării acestei țări. Sunt convins că numai pe această cale ne putem îndeplini agenda și responsabilitățile pe care le avem față de societate și pe care le clamăm cu multă fervoare în tot felul de momente politice“, a afirmat Diaconescu, citat de . El a susținut, „pornind de la ceea ce partidele afirmă, că reorganizarea este necesară“, că procesul ar fi trebuit finalizat până pe 1 ianuarie 2007, până la integrarea în UE
Cristian Diaconescu: Amânarea discuţiilor privind reorganizarea administrativă, o eroare; Constituţia are nevoie de modificări () [Corola-journal/Journalistic/48152_a_49477]
-
toate restaurantele, încântați a fi dat lovitura? Sau în chiar cea de a doua săptămână de la instalarea noului primar ziarele, televiziunea, prin vocile așa de familiare ale unor specialiști în a se trage de șiret cu mai marii statului vor clama dezastrul de la primărie, incuria, incredibila risipă de fonduri, nerușinatele afaceri, îmbogățind dintr-o lovitură tipi patibulari împotriva cărora justiția nimic nu poate face? Va începe noul primar o trântă pe viață și pe moarte cu Consiliul său? își va îndulci
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
străini selectați, dar le va rezista curajos. Repertoriul echivala pentru el cu asumarea clară a unei atitudini, cu angajarea într-o bătălie având ca țintă finală unificarea unei Europe fracturate de războiul de-abia încheiat. Căci Vilar, fără să-și clameze profesiunea de credință, nu se va abate niciodată de la crezul său politic, rămânând ceea ce a fost dintotdeauna: un artist de stânga. Vilar știa prea bine că forța teatrului rezidă în oamenii pe care îi strânge laolaltă. Și tocmai de aceea
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
exactă și destul de nuanțată asupra literaturii române postbelice. Schimbările de "canon" nu sunt importante pentru el decît în măsura în care se supun celui mai restrictiv "canon": al valorii. Acest extraordinar simț al valorii, pe care puțini critici îl au, deși mulți îl clamează, i-a permis lui Cornel Regman să guste literatura autentică indiferent de epocă sau poate deferent cu fiecare epocă. Dacă prețuiește "Psalmii" lui Doinaș sau "Baladele" lui Radu Stanca, nu înseamnă că disprețuiește poezia lui Ioan Es Pop (ba, dimpotrivă
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
noroi. Nu m-am ostenit să le răspund. Între timp văd însă că lucrurile au luat amploare. Intelectualitatea română, fidelă liniei trasate de Le Monde și de New York Times se înghesuie să condamne pro-americanismul și pe actualul președinte american îndeosebi, clamînd sus și tare credința sa într-o (iluzorie de fapt) "viziune europeană". (Un exemplu deosebit de rizibil am găsit într-un obscur mensual unde un traducător de spaniolă repeta papagalicește divagațiile bătrînului anti-american de profesie Jeremy Rifkin. Oamenii cu minimă experiență
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
învîrtoșate, iar caracterul federal al republicii a fost prea adesea trecut cu vederea. Drepturile criminalului au fost grijuliu cocoloșite, ale victimelor fiind de regulă trecute pe plan secund. Persoana individuală sau familia au fost sistematic subevaluate în favoarea nevoilor sau pretențiilor clamate de cutare sau cutare comunitate identitară. Agendele cu iz socialist, redistribuționist (în continuarea liniei legislatorilor de stînga) au fost promovate destul de consecvent. Loviturile îndreptate împotriva religiei au fost frecvente și contrare dorinței majorităților. Administrațiile republicane au contracarat aceste tendințe prin
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
nu au palate, / nu și nu, sau au, cine știe, căci iar sunt trimis, / fircălog, în coliba unchiului mort, / domnul cu suflet din fildeș și azimă, Tom, // acolo văd și ascult, curge rîul, șarpe drogat, / sîsîind vetusteți, falși filosofi, eu clamez, / numai timpul prezentul e timp și e nou" (În coliba unchiului mort). Postura persiflatoare vizează "inimile" sentimentale ce se pictează, "ele pe ele", pe "protuberanțele trandafirului": "pe a mea n-o văd, minunea / a cîntat îndestul pasămite, / a cîntat, s-
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
pentru sex, dar, din păcate, a făcut-o pentru a coborî și mai jos, la fiziologie. Această manieră reducționistă ne sărăcește și ne deformează profilul uman în mod dramatic. Și nu este vorba de o economie a mijloacelor, cum se clamează cu insistență, ci de o sărăcire a conținutului. La cea de a doua întâlnire cu Jérôme Bel, de la Centrul Național al Dansului București, acesta a teoretizat pe marginea lucrării sale The Last Perfomance. A amintit câțiva gânditori contemporani de la care
Simplă fiziologie și atât by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9593_a_10918]