2,106 matches
-
nalte rațiuni se clatină de n-ai voință, Când tainic o aripă te-atinge fără vești. Ecourile se vor depărta încet Și undele dispar în cercuri ample, În suflet n-o să mai aștept Și simfonii n-o să mai cânte albe clape. În lucruri importante te las să te afunzi, Sunt prea măruntă pentru-a tale visuri Și scriu, că știu că nu m-auzi, În drumul tău istovitor spre piscuri. Referință Bibliografică: Striga-ma / Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
STRIGA-MA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353598_a_354927]
-
Ne mișcăm întocmai ca într-un vis. Putem deosebi conturul, gâtul pieziș, coada cu care biciuim pământul, țeasta aplecată. Primul lucru care ni se oferă , când ne privim, este corpul, adică o părticică din Univers. Mâinile ca niște păianjeni pe clape, sunetele ies ca din ape, urcă pe boltă. Nu vă așteptați să-mi sfâșii carnea, să-mi arăt sufletul, porumbei, ciori trec prin Cișmigiu, vagabonzi, nebuni, bețivi, boschetari, pensionari, homo-hetero-trans-sexuali, de toate nuanțele, vom fi faianțele de la marea morgă numită
IUBIM LUCRURILE MICI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353709_a_355038]
-
așează, ca un corolar, dragostea de natură, dragostea de oameni. Căci doamna Conslanța Abălașei Donosă este și o scriitoare redutabilă, fapt confirmat de numeroasele premii obținute. Volumul acesta de versuri, „Poezii pastelate”, în care penelul sufletului său zburdă neobosit pe clapele cuvintelor, reușește să prindă într-un șasiu de înțelegeri toate minunile din jurul său: frumusețile din natură, anotimpurile colorate, plecări și reveniri, rătăciri și regăsiri. Totul, cu o infinită dragoste, așa cum ne-a obișnuit în toate scrierile sale. „Revino și-ți
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
un saxofon coclit, ce plânge încetișor și ară adânc, în mine. Depărtările picură lacrimi despre tine. Tăcerea mea tremură în vibrații de alamă și tainice adâncuri îmi spun, prin degete ce apasă șoapte, că trudă de suflet sunt în tainice clape aurii, ce gânduri îmi apasă. Iau șoapte în inima mea prin sunete de suflet pustiu, căci sunt o umbră, de a ta, uitată. Ascult sunete-taceri care mă storc de clipe, de mine, de amintire, pentru cândva când am fost acolo
TU, ÎNCĂ, MAI EŞTI CONDOR AL AMINTIRII MELE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354569_a_355898]
-
vrut să le scrie... Apoi, a sperat că va reuși să ajungă acasă ca tot omul: cu trenul sau autobuzul. Pe urmă a cheltuit tot ce strânsese cu boala lui Nicușor. A cheltuit de pomană, că Nicușor i-a tras clapa și a murit! Singur, rătăcit intre umbre și lumini, între oameni cu rost și fără, nu-și găsește loc nicăieri... % Nu se mai uită de mult la vitrine. Acum, ochii săi cată mașini părăsite, un gang, un balcon de parter
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
simțire În trupul meu dansează plăcerea în extaz E-un fâlfâit de aripi, e-o aghilă-n privire Mă ispitește dulce de mi-ar făcea și caz; Știi gustul mierii dulci? Pe buze mă atinge, Aș vrea să îi rezist pe clapele plăcerii, C-un zâmbet ștrengăresc în inimă se-nfinge Pe mine mă frământă s-ating bolta tăcerii. O simt cu o privire am ochii de smarald Și când mi-e frig în vene, ea îmi pătrunde cald, Mă ispitește-adesea îmi toarnă
DE COSTINA SAVA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347161_a_348490]
-
scările de marmură ale Filarmonicii, lângă mine au reapărut, parcă venite din pământ, mai degrabă din inefabilitatea văzduhului, sau poate chiar din notele muzicale pe care le fredona nepoțica. - Au cântat bine interpreții. Însă pianistul trebuia să lovească mai puternic clapele, mi se adresa persoană cu capul olimpian. - Totuși, îmi dăduseră lacrimile ascultând oratoriul „Christos pe Muntele Măslinilor”. Catinca mă ținea strâns de mână și privea cu neîncredere la bărbatul din fața mea și la băiatul cu pantaloni bufanți și ciorapi albi
VARIAŢIUNI PENTRU PIAN, VIOARĂ ŞI VIOLONCE PE O TEMĂ ORIGINALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357030_a_358359]
-
o mică lagună între stabilopozi, un voal verde-albastru plutea în dansul valurilor liniștite, împăcate cu soarta, aceeași de nesfârșite vremi...Dintre valuri, din adâncuri, din tainice ascunzișuri un murmur de note neobișnuite, înlănțuite întrun lanț de sunete astrale, apăsau pe clape nevăzute silabe răzlețe: i-lo-na,le-an-dru... Referință Bibliografică: Din tainele mării- proză scurtă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 326, Anul I, 22 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
sari, să dansezi, să plutești ... -Și cutiile acestea ciripitoare, cine le face ? -Mari meșteri ai sufletului... numai aceia știu să redea sunetele de pian, vioară sau contrabas. -Dar cum cântă pianul? -Pianul este un instrument muzical complex. Când pornesc pe clape degetele de la ambele mâini, zici, că s-a umplut camera cu o vrajă, care te năpădește și care ai vrea să dureze o eternitate. -Și tu înțelegi ce vor să zică clapele muzicale? -Da, Prințesă, este un dialog între degete
LECŢII DE VIAŢĂ DESPRE INSTRUMENTELE MUZICALE PARTEA III. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357417_a_358746]
-
este un instrument muzical complex. Când pornesc pe clape degetele de la ambele mâini, zici, că s-a umplut camera cu o vrajă, care te năpădește și care ai vrea să dureze o eternitate. -Și tu înțelegi ce vor să zică clapele muzicale? -Da, Prințesă, este un dialog între degete, între lumea reală și ireală, la limita cărora se găsește omul, el se scaldă în două ape deodată, când dulce, când sărată, așa e în viață, când ne e bine, când ne
LECŢII DE VIAŢĂ DESPRE INSTRUMENTELE MUZICALE PARTEA III. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357417_a_358746]
-
cu liantul inteligenței, răspunsul îl dă întreaga lui creație. Numai efectul predispozițiilor și faptelor sale va explica dacă această creație are ca martor trăirea în timp sau intuiția, imaginația, satisfacția, ori suferința temporală, înclinația versatilă, a mutării intermitente între spirit, clapele pianului, penel, dălți, corzile chitării, grație coregrafică, voce, trăire vizuală sau sonoră, creații practice animate de ardoarea încercărilor, cercetărilor, descoperirilor, aplicațiilor și experimentărilor finale. Cum și unde poate fi clasificat un om de valoare, un tânăr om de valoare care
SERGIU POBEREZNIC. ÎN OGLINDA VIEŢII TATĂLUI SĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357439_a_358768]
-
al tristeții șal, Bucuria curge și pe om alină Hai, veniți cu toții, la al vieții bal! Tot ce-a fost durere, s-a prelins pe ape, S-a spălat de ură și de nenoroc, Lumea cântă azi pe-ale iubirii clape Și-a stropit cărarea-n flori de busuioc. Iată, ceru-albastru ne picură rouă Sfântă, să curețe al nostru cuvânt, Ne oferă șansa la o viață nouă, Haideți, s-o trăim pe dacic pământ! Cornelia Vîju Referință Bibliografică: S-a făcut
S-A FĂCUT LUMINĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357931_a_359260]
-
ci ca o trăire, ca un sentiment bolnăvicios și condamnat eșecului, unde natura neparticipativă nu mai era un complice, o ocrotitoare, ci un gol existențial, iubirea devine un gest mai mult grotesc decât liniștitor: „Ea plânge, și-a căzut pe clape, / Și geme greu ca în delir... / În dezacord clavirul moare, / Și ninge ca-ntr-un cimitir” (Nevroză). Cum aș putea încerca desecretizarea trăirilor bacoviene decât lăsându-l să-și destăinuie singur crezul: „Și toamna, și iarna / Coboară-amândouă; / Și plouă, și
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
23 iunie 2012 Toate Articolele Autorului A plouat... Arșița nopții s-a mai stins... Doar mirosul ploii îmi gâdilă nările și mă dezbracă de trecut. Ploaia merge de minune cu jazz-ul. Sunt copleșită de emoția cu care mă dezmiardă clapele de pian. Cânta "Keith Jarrett - Be My Love". Îmi amintește de filmul "Somewhere in time"... L-am revăzut de câteva ori și tot nu m-am răcorit de lacrimi... Oftez adânc și-apoi privesc spre interiorul vieții mele. Un aer
GÂNDURI DE SEARĂ...3 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358345_a_359674]
-
și vulturul ce schițează rotocoale ca fumul unei pipe. Mi-aș fi dorit să trăiesc în acele vremuri... Mă învârt, cu mâinile întinse, cu ploaia scăldându-mi fața fericită. Simt că trăiesc din nou! Suspinul ploii s-a pierdut pe clapele pianului, iar nebunaticele mele iele s-au transformat în sânziene! Iar eu mă strecor lângă ele să mă scald în rouă... până la răsărit de galben soare! Referință Bibliografică: GÂNDURI DE SEARĂ...3 / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GÂNDURI DE SEARĂ...3 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358345_a_359674]
-
pianul vechi Pianul vechi cu coarde prăfuite purta în el al munților suspin și coardele-i vocale răgușite cântau iubiri trecute-n timp hain. Cu degetele-mi arse de iubire sau neiubire, iată, nu mai știu, trec mâna-mi peste clape-n amorțire să sune iarăși cântecul târziu Cântasem amorțit pe o terasă, la poarta-nchisă fără remușcări și nimeni n-auzea cântarea mea duioasă, eram un renegat din depărtări. Acum deschid tremurător pianul-suflet ca mângâierea ta să treacă peste clape
PIANUL VECHI de LEONID IACOB în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358188_a_359517]
-
clape-n amorțire să sune iarăși cântecul târziu Cântasem amorțit pe o terasă, la poarta-nchisă fără remușcări și nimeni n-auzea cântarea mea duioasă, eram un renegat din depărtări. Acum deschid tremurător pianul-suflet ca mângâierea ta să treacă peste clape, să-mi dăruiască florile de zâmbet. și lumea din cuvinte mai aproape. Ca din adâncuri iar să izbucnească povestea nouă-n armonii vibrând și, rezonând cu floarea-ți îngerească să se renască-n florile de gând. Leonid IACOB Referință Bibliografică
PIANUL VECHI de LEONID IACOB în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358188_a_359517]
-
grăbit. am învățat să tac în clipe ca asta. mă așez lângă tine cuminte și aștept. tacticos, lași deoparte creionul, tăblița de lemn. te ridici brusc și așezi hârtia pe masă. ai mâini de pianist. palmele fine știu să mângâie clapele sufletului. te apropii de mine și-mi săruți fruntea. râzi. ai tu mereu un motiv să râzi. mi-a spus mama că ai plâns. - da, Gabi, am plâns. nu comentezi. mă iei în brațe. tăcem. de câte ori oboseala devine insuportabilă, evadez
FRATELE MEU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358229_a_359558]
-
ascunse.-Aveai sau mai ai?!-Am cumparat cantarida când te-am invitat.- Dar ce ai vrut să faci cu ea?-Am vrut s-o spun în cafeaua ta.-Tu vorbești serios? Ai vrut să mă omorî?... XXVI. ASCULTA CRISTALUL DIN CLAPE, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011. Asculta cristalul din clape Mă scufund în râul din sunete Yiruma mă răscolește aș vrea să mă plimb mai blând pe câmpii cu iarba firava de verde pietrele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
să faci cu ea?-Am vrut s-o spun în cafeaua ta.-Tu vorbești serios? Ai vrut să mă omorî?... XXVI. ASCULTA CRISTALUL DIN CLAPE, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011. Asculta cristalul din clape Mă scufund în râul din sunete Yiruma mă răscolește aș vrea să mă plimb mai blând pe câmpii cu iarba firava de verde pietrele din memorie se înscriu în ape în imperfecțiunea galbenă gestul se încolăcește în jurul meu se prelinge
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
șterge orice imperfecțiune și orice prihană. Universul ei este alcătuit din ninsori molcome, “bucurii deslușite pe firul poveștii”, lampagii, o candelă veche, cortegii de frunze, un “curcubeu într-un pumn de copil”, tânguiri de clopot, un înger care apasă pe clapa tăcerii, “gândul într-un pumn de țărână” dar și “sămânță de viață” - atât de așteptată. Apar personaje emblematice: fântânarul, omul cu lira, magul în stele și lună. Toate acestea, “ Dincolo de înțelesuri când Dumnezeu veghează”, pe când poeta spune: “semnez de primire
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
buzele cărnoase, îți rămânea la suflet lumina ochilor ei de un albastru intens. Orice ar fi avut pe ea ca vestimntașie, i se armoniza perfect cu trăsăturile corpului ei subțire cât și al chipului său. Începu să atingă cu degetele clapele pianului, cocoloșindu-le parcă cu bunătatea inimii, pentru a găsi ceea ce avea de interpretat. Mi-am dat seama - deși eu aveam vagi cunoștințe în domeniul pianului - că acest instrument reprezintă pentru ea, totul . În fața lui, mâinile îi începu să-i
ODETTE, PIANISTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350702_a_352031]
-
-le parcă cu bunătatea inimii, pentru a găsi ceea ce avea de interpretat. Mi-am dat seama - deși eu aveam vagi cunoștințe în domeniul pianului - că acest instrument reprezintă pentru ea, totul . În fața lui, mâinile îi începu să-i alunece pa clapele albe înșirate precum o dâră de calcar; acestea ascultând-o cu mare supunere. Totul se scurgea cu o precizie care ținea aproape de magie spre toată naivitatea mea. Deodată, mâinile sale începu să danseze asupra clapelor, încât aveam senzația că este
ODETTE, PIANISTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350702_a_352031]
-
începu să-i alunece pa clapele albe înșirate precum o dâră de calcar; acestea ascultând-o cu mare supunere. Totul se scurgea cu o precizie care ținea aproape de magie spre toată naivitatea mea. Deodată, mâinile sale începu să danseze asupra clapelor, încât aveam senzația că este o nebunie sau o halucinație sonoră ! Era o melodie simplă și vioaie. Nu știam de ce gândurile-mi zburau la ,, Baladă pentru Adeline ,, ! Îmi era mai ușor să-mi aduc aminte de cele două melodii interpretate
ODETTE, PIANISTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350702_a_352031]
-
sonoră ! Era o melodie simplă și vioaie. Nu știam de ce gândurile-mi zburau la ,, Baladă pentru Adeline ,, ! Îmi era mai ușor să-mi aduc aminte de cele două melodii interpretate, decât să-mi dau seama ce ar putea urma. Pe clapele pianului, mâinile ei dansau ca și cum ai face o tură prin toate urcușurile și coborâșurile simțurilor. Mi-aduceam aminte de această melodie cuprinsă în programul ei, auzită cândva demult pentru prima dată și care mi-a rămas la suflet. Când se
ODETTE, PIANISTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350702_a_352031]