639 matches
-
devine un bun cunoscător al corului, suplinindu-i de multe ori pe profeseorii săi la "Corul Reuniunii Meseriașilor" și "Corul Catedralei Mitropoliei" din Sibiu. În același timp își începe studiile elementare de vioara, iar mai târziu cântă la piculină și clarinet în fanfara școlii normale din Sibiu, condusă de profesorul Dumitru Eremia. Sub îndrumarea acestui profesor, fiind lipsit de mijloace materiale, la vârsta de 19 ani, intră ca voluntar în muzica Regimentului 4 Roșiori" din București. Activând ca muzicant militar, urmează
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
din București. Activând ca muzicant militar, urmează în paralel Academia de Muzică și Artă Dramatică din București, unde studiază teoria muzicii cu maestrul Ion Chirescu, iar armonia, contrapunctul, orchestrația și compoziția, cu maestrul Paul Constantinescu. În aceeași academie, studiază și clarinetul cu profesorul Ungureanu. În timpul celui de-al doilea razboi mondial și-a întrerupt studiile de câteva ori dar în anul 1945 își trece examenul de absolvență la aceeași academie. Este un excelent organizator al echipelor artistice, conduce coruri, formațiuni de
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Buch (pian), pe compozitorii Mordehay Seter, Yehezkel Braun, Itzhak Sdayi, (la compoziție), Ödön Pártos (originar din Transilvania),(sub îndrumarea căruia a interpretat muzică de cameră) Noam Sharif (la orchestrație) și pe dirijorul László Roth (dirijat). A luat și lecții de clarinet cu Yaakov Barnéa, prim-clarinetistul Filarmonicii israeliene. Din adolescență Nurit Hirsh a lucrat ca pianistă acompaniatoare a unor cântăreți de operă și la un studiou de balet, de asemenea s-a întreținut din lecții particulare de teoria muzicii și solfegiu
Nurit Hirsh () [Corola-website/Science/313447_a_314776]
-
de cameră pentru instrumente de suflat din lemn, oboiul joacă un rol important în Cvintete și în Octete. O formă cunoscută este Trio pentru instrumente de suflat (3 oboiuri și un corn englez) sau Trioul Trio d'Anches cu oboi, clarinet și fagot. Alte piese importante în diferite combinații se găsesc în compozițiile compozitorilor Francis Poulenc, Heitor Villa-Lobos, Bohuslav Martinu și André Jolivet. Cvartetul pentru oboi și instrumente cu corzi, KV. 370 de Mozart este cel mai faimos din muzică de
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
ul este un instrument muzical de suflat din lemn cu ancie simplă și corp cilindric. Există o familie numeroasă a clarinetelor, însă termenul se referă de regulă la membrul sopran, acordat în siformula 1. Interpretul la clarinet se numește clarinetist. Instrumentul are un ambitus larg, de peste trei octave și este prezent cel mai adesea ca instrument transpozitoriu (acordat în altă tonalitate decât
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
ul este un instrument muzical de suflat din lemn cu ancie simplă și corp cilindric. Există o familie numeroasă a clarinetelor, însă termenul se referă de regulă la membrul sopran, acordat în siformula 1. Interpretul la clarinet se numește clarinetist. Instrumentul are un ambitus larg, de peste trei octave și este prezent cel mai adesea ca instrument transpozitoriu (acordat în altă tonalitate decât do). Ancia instrumentului este pusă în vibrație de buza inferioară a interpretului; digitațiile sunt facilitate
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
va răspunde la octavă (ca toți ceilalți suflători de lemn), ci la dodecimă perfectă (adică la o octavă plus o cvintă perfectă - armonicul al treilea în locul celui de al doilea). ul a fost inventat în jurul anului 1690 în Germania. Primele clarinete aveau un sunet de slabă calitate. Instrumentului i s-a adăugat în secolul al XVIII-lea un sistem rudimentar de clape, al cărui neajuns era închiderea incompletă a găurilor, ceea ce afecta puritatea sunetului. La începutul secolului al XIX-lea, rusul
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
a întinderii noilor instrumente. Sistemul folosit astăzi este meritul lui Hyacinth Klosé și a fost definitivat în 1839; Klosé însuși s-a inspirat din sistemul Böhm de dispunere a clapelor la flaut, inventat numai cu câțiva ani în urmă. Familia clarinetului cuprinde variantele (de la acut la grav, cu variantele de acordaj trecute în paranteză): Acestora se adaugă alte instrumente chiar mai grave, construite experimental. Muzica cultă pentru clarinet a fost scrisă începând cu barocul târziu - primul compozitor care a folosit clarinetul
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
dispunere a clapelor la flaut, inventat numai cu câțiva ani în urmă. Familia clarinetului cuprinde variantele (de la acut la grav, cu variantele de acordaj trecute în paranteză): Acestora se adaugă alte instrumente chiar mai grave, construite experimental. Muzica cultă pentru clarinet a fost scrisă începând cu barocul târziu - primul compozitor care a folosit clarinetul este Jean-Philippe Rameau. De la Clasicismul vienez și până astăzi, s-a scris pentru clarinet solist, dar a fost introdus și în ansamblurile de cameră sau în orchestra
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
clarinetului cuprinde variantele (de la acut la grav, cu variantele de acordaj trecute în paranteză): Acestora se adaugă alte instrumente chiar mai grave, construite experimental. Muzica cultă pentru clarinet a fost scrisă începând cu barocul târziu - primul compozitor care a folosit clarinetul este Jean-Philippe Rameau. De la Clasicismul vienez și până astăzi, s-a scris pentru clarinet solist, dar a fost introdus și în ansamblurile de cameră sau în orchestra simfonică. În afara repertoriului cult, clarinetul s-a bucurat de o apreciere largă în
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
Acestora se adaugă alte instrumente chiar mai grave, construite experimental. Muzica cultă pentru clarinet a fost scrisă începând cu barocul târziu - primul compozitor care a folosit clarinetul este Jean-Philippe Rameau. De la Clasicismul vienez și până astăzi, s-a scris pentru clarinet solist, dar a fost introdus și în ansamblurile de cameră sau în orchestra simfonică. În afara repertoriului cult, clarinetul s-a bucurat de o apreciere largă în muzicile de consum. Belgianul Adolphe Sax a inventat saxofonul în anii 1840 ca replică
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
cu barocul târziu - primul compozitor care a folosit clarinetul este Jean-Philippe Rameau. De la Clasicismul vienez și până astăzi, s-a scris pentru clarinet solist, dar a fost introdus și în ansamblurile de cameră sau în orchestra simfonică. În afara repertoriului cult, clarinetul s-a bucurat de o apreciere largă în muzicile de consum. Belgianul Adolphe Sax a inventat saxofonul în anii 1840 ca replică a clarinetului, căutând să construiască un instrument asemănător. Clarinetul, alături de rudele sale saxofon și taragot, a fost adoptat
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
dar a fost introdus și în ansamblurile de cameră sau în orchestra simfonică. În afara repertoriului cult, clarinetul s-a bucurat de o apreciere largă în muzicile de consum. Belgianul Adolphe Sax a inventat saxofonul în anii 1840 ca replică a clarinetului, căutând să construiască un instrument asemănător. Clarinetul, alături de rudele sale saxofon și taragot, a fost adoptat de folclorul muzical al multor popoare. La începutul secolului XX, clarinetul și-a început cariera în muzica de jazz, bucurându-se de atenție în
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
de cameră sau în orchestra simfonică. În afara repertoriului cult, clarinetul s-a bucurat de o apreciere largă în muzicile de consum. Belgianul Adolphe Sax a inventat saxofonul în anii 1840 ca replică a clarinetului, căutând să construiască un instrument asemănător. Clarinetul, alături de rudele sale saxofon și taragot, a fost adoptat de folclorul muzical al multor popoare. La începutul secolului XX, clarinetul și-a început cariera în muzica de jazz, bucurându-se de atenție în stiluri diferite ale genului (New Orleans, cool
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
consum. Belgianul Adolphe Sax a inventat saxofonul în anii 1840 ca replică a clarinetului, căutând să construiască un instrument asemănător. Clarinetul, alături de rudele sale saxofon și taragot, a fost adoptat de folclorul muzical al multor popoare. La începutul secolului XX, clarinetul și-a început cariera în muzica de jazz, bucurându-se de atenție în stiluri diferite ale genului (New Orleans, cool jazz). Genurile rock și pop l-au folosit uneori: de exemplu, în piesa The Beatles „When I'm Sixty-Four” sau
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
locuit la Modena până la moartea lui Ghiaurov, survenită în anul 2004 datorită unui atac de inimă. Ghiaurov s-a născut în Velingrad, un mic sat de munte din sudul Bulgariei. În copilăria a învățat să cânte la vioară, trombon și clarinet. Și-a început studiile muzicale la Conservatorul de Stat Bulgar în 1949 cu Prof. Hristo Brambarov, un mare bariton și profesor de canto la Sofia. Între anii 1950-1955, Ghiaurov a studiat la Conservatorul din Moscova. Cariera lui Ghiaurov a început
Nicolai Ghiaurov () [Corola-website/Science/314460_a_315789]
-
clasică) la caffe-concert, latino, retro, etno, ballad, reggae și tot ce sună frumos și ne încântă sufletul. Lucian cântă la vioară, claviaturi, instrumente populare și face aranjamente orchestrale, inclusiv înregistrări și masterizare în studio. Laurențiu interpretează cu succes la saxofon, clarinet, instrumente populare (fluier, ocarina, nai, caval) și taragot. Cătălin este solistul vocal principal al grupului și cântă deasemenea cu trompeta și familia alămurilor de fanfara.
Frații Reuț () [Corola-website/Science/322989_a_324318]
-
intepretare a simfoniei va avea loc abia 15 ani mai târziu. Prima interpretare a versiunii revizuite a avut loc la Moscova pe 1 decembrie 1883, sub bagheta lui Max Erdmannsdörfer. Simfonia este compusă pentru piculină, două flauturi, două oboaie, două clarinete (în la și si bemol), doi fagoți, patru corni (în mi bemol și fa), două trompete (în do și re), trei tromboane, tubă, timpane, cinele, tobă bas și coarde.
Simfonia nr. 1 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/323988_a_325317]
-
de transport pentru toate persoanele handicapate. 15 premii Grammy: 3 Premii Emmy: Deutsche Grammophon (Concertul există și separat - cu orchestră Philharmonia din Londra dirijata de Carlo Maria Giulini, 1980) EMI EMI (6 triouri standard și unul adaptat după cel pentru clarinet, variațiuni Kakadou, părți de trio, și cel dintâi trio compus de Beethoven, din patrimoniul compozitorului ) EMI cu Orchestră Simfonica Boston condusă de Seiji Ozawa,Ravel -Tzigane, cu Filarmonica din New York, dirijata de Zubin Mehta - din 1987 disc Decca. Classical Sound, foarte recomandat
Itzhak Perlman () [Corola-website/Science/318934_a_320263]
-
fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de menționat Simfonia nr. 35 "Haffner", nr. 36 "Linz", nr. 40 și nr. 41 "Jupiter". A compus 27 concerte pentru pian și orchestră, 7 concerte pentru vioară și orchestră, concerte pentru clarinet, pentru harpă și flaut, pentru corn și orchestră, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade. În domeniul muzicii de cameră sunt de menționat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioară și pian, triouri pentru vioară
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
instrumentiști. În ansamblul lui Jean-Baptiste LULLY erau 40 de instrumentiști. Spre sfârșitul secolului XVIII (perioada clasică) orchestra simfonică va cunoaște o evoluție considerabilă (HAYDN și MOZART) când dispar din orchestră instrumentele cu coarde ciupite (cu excepția harpei) și intră în orchestră clarinetul și timpanul. BEETHOVEN: La timpan se adaugă alte percuții: toba mare, triunghiul, talgerele. La alămuri se adaugă trombonul (Simf. 5, 6, 9). Alămurile sunt mai bine valorificate. Alte inovații: cornul englez, contrafagotul, flautul piccolo. În secolul XIX orchestra simfonică ajunge
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
(n. 27 iulie 1941, Focșani - d. 12 decembrie 2007, București) a fost clarinetist-solo în orchestra Filarmonicii "George Enescu" și profesor asociat la clasa de clarinet la Universitatea de Muzică din București. Primele noțiuni de muzică și clarinet le-a căpătat la Liceul Militar de Muzică din București (1955-1958). A urmat apoi Liceul de Muzică "Octav Băncilă" din Iași (1959-1963). A absolvit clasa de clarinet din
Valeriu Bărbuceanu () [Corola-website/Science/315861_a_317190]
-
(n. 27 iulie 1941, Focșani - d. 12 decembrie 2007, București) a fost clarinetist-solo în orchestra Filarmonicii "George Enescu" și profesor asociat la clasa de clarinet la Universitatea de Muzică din București. Primele noțiuni de muzică și clarinet le-a căpătat la Liceul Militar de Muzică din București (1955-1958). A urmat apoi Liceul de Muzică "Octav Băncilă" din Iași (1959-1963). A absolvit clasa de clarinet din Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din București" (1963-1968). A debutat artistic la
Valeriu Bărbuceanu () [Corola-website/Science/315861_a_317190]
-
de clarinet la Universitatea de Muzică din București. Primele noțiuni de muzică și clarinet le-a căpătat la Liceul Militar de Muzică din București (1955-1958). A urmat apoi Liceul de Muzică "Octav Băncilă" din Iași (1959-1963). A absolvit clasa de clarinet din Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din București" (1963-1968). A debutat artistic la orchestra de Studio a Conservatorului de Muzică "Ciprian Porumbescu" ", pe post de clarinetist-solo. Intre anii 1978-2005 a fost clarinetist-solo și șef de partidă în orchestra Filarmonicii George
Valeriu Bărbuceanu () [Corola-website/Science/315861_a_317190]
-
Coreea, Singapore, Japonia. Paralel cu activitatea artistică din Filarmonică, a desfășurat o mare activitate în domeniul muzicii de cameră făcând parte din diferite formații. Între anii 1970-1975 a constituit formația de muzică contemporană "GRUP 3+ (Steliana Calos - soprană, Valeriu Bărbuceanu - clarinet, Sever Tipei - pian)" cu care a susținut nenumărate concerte în țară, Bruxelles, Utrecht, Rotterdam. A realizat 150 de minute de înregistrări Radio-București, Utrecht, Bruxelles. Din anul 1974-1982 a fost membru al cvintetului de muzică de cameră a renumitei formații "MUZICA
Valeriu Bărbuceanu () [Corola-website/Science/315861_a_317190]