557 matches
-
dus, În primul rând, la unirea lumii arabe Împotriva Israelului, iar În al doilea rând, a transformat disputa dintre arabi și Israel Într-o politic) global). R)zboiul pentru ocuparea Suezului, din 1956, a consolidat puterea lui Nasser și a clicii coloneilor egipteni și, În mod cert, a determinat populația egiptean), care acum Îi asocia pe evrei vechilor imperialiști, s) devin) ostil) Israelului. Potrivit lui Lamm, dup) „r)zboiul de șase zile”, autismul a Început s) domine realismul. Brusc, israelienii discutau despre
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
urmă împotriva tuturor combinațiilor electorale, încercând să și impună voința chiar cu sacrificiul multor vieți. Fenomenul acesta, într-o formă mai atenuată, s a mai petrecut în România și cu partidul național țărănesc, ținut atâția ani departe de guvernare de clica liberală ce acaparase puterea prin influențarea lui Ferdinand, slăbănog fără nicio înțelegere a rolului de arbitru pe care ar trebui să-l aibă un rege, împotriva voinței incontestabile a maselor populare care doreau să scape de tirania bancară liberală și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
lui, să depună jurământul), fără altă vină decât aceea de a nu fi preot și de a avea o pană deosebit de ascuțită... Încercările noastre de a pune ordine în biserică au întâmpinat fireasca rezistență a celor interesați, dar și a clicii antonesciene. Numai puțini prelați - Mitropolitul Tit, Vlădica Triteanu - au aprobat mesajul citit de Ministrul Brăileanu [210] la deschiderea Sinodului. Căci măsurile de ordine spirituală și materială preconizate în acel mesaj întocmit de noi îi loveau pe cei mai mulți dintre ei, creaturi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
1940 nu mai avea niciun drept. Legalitatea nu face parte însă din concepția miniștrilor noștri, așa că nu mă mir prea mult! Între timp, evenimentele politice nu țineau seama de grijile și necazurile fiecăruia dintre noi, căci erau regizate de interesele clicii antonesciene. Manifestația excepțională din toate punctele de vedere de la 6 Octombrie 1940, a arătat tuturor ce forță uriașă este Mișcarea Legionară. Deși a fost organizată în pripă - fiind hotărâtă abia Joi, 3 Octombrie, adică numai cu trei zile înainte, - a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mulți burghezi timorați, luați până atunci de curent, s-au speriat, dându-se la o parte și devenind chiar dușmani fățiși ai Legiunii. Totuși Mișcarea Legionară ar fi putut trece destul de ușor peste acest moment critic, dacă generalul Antonescu și clica lui n-ar fi fost încă mai dinainte hotărâți să înlăture Legiunea, neputând-o capta pentru sprijinirea propriilor interese. Încercarea de a lua conducerea Mișcării eșuase încă odată, după ce speranțele în această privință îi fuseseră spulberate prima dată la 6
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
orice preț să dau afară pe medicul Ministerului, pentru a-l numi pe el și, în sfârșit, al treilea și-a dat chiar „demisia” pentru că nu voiam să-l recomand pentru postul de consul general al României la Berlin... Pe când clica antonesciană își pregătea în tăcere lovitura de stat, întreaga activitate legionară fusese concentrată în opera de asistență socială a „Ajutorului Legionar”. Strângeam bani, dădeam fiecare tot felul de obiecte personale, cumpăram alimente, lemne și îmbrăcăminte, adunându-le în diferitele subcentre
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Venirea lui Killinger, în care se puseseră atâtea speranțe, deoarece era un vechi luptător național-socialist, iar nu diplomat de carieră, n-a modificat întru nimic situația. Dimpotrivă, s-a dovedit o brută încrezută și s-a simțit imediat atras de clica Antoneștilor și de luxul banchetelor și al recepțiilor, disprețuindu-i pe acei conduși de un „Provinzial-Lehrer”. Nu auzisem însă niciodată că partidul național-socialist german ar fi condus numai de profesori universitari! În dimineața zilei de 25 Ianuarie, mult înainte de a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în niciun proces. În vară, [261] la judecarea proceselor, am fost propus martor, dar asupra acestor împrejurări mă voi opri mai departe; aici doresc să stăruiesc puțin asupra „rebeliunii”, pentru precizarea câtorva dintre împrejurările permanent deformate cu rea credință de clica antonesciană și acceptate tale-quale cu entuziasm de toți dușmanii Legiunii. Așa precum am arătat mai sus, n-a fost nicio „rebeliune”, ci o simplă încercare de rezistență pe pozițiile câștigate în Septembrie 1940, ca răspuns la lovitura de stat a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pornită exclusiv din dorința bolnavă de putere și din orgoliul patologic al acestui om, îndemnat neîncetat la aceasta de către toți acei din jurul lui, ambițioși, meschini, parveniți sau ciocoi incapabili să se încadreze spiritualității revoluționare a Legiunii. Atât Antonescu cât și clica lui aparțineau prin întreaga lor structură lumii vechi, pe care spusese la 6 Septembrie 1940 că dorește să o înlăture, dar a apărat-o apoi din toate puterile sale, până la rușinoasa prăbușire de la 23 August 1944. Obiectivitatea mă împiedică să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu-l fi lăsat pe generalul Antonescu să plece atunci când își dăduse demisia la 27 Noiembrie 1940. La data aceea i-ar fi fost încă imposibil să dea o lovitură de stat, atât pentru că nu atrăsese încă de partea lui clica militară, înfeudată lui Carol și liberalilor, cât și pentru că n-ar fi avut curajul să miște un deget înainte de a-l fi convins pe Hitler să-i dea mână liberă. De altfel și atunci când i s-a dat libertatea de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
adevărat sfat al vechilor legionari și al comandanților legionari, în permanență. S-ar fi putut evita de la început camuflarea adevăratelor motive ale neînțelegerilor cu generalul Antonescu și totodată s-ar fi menținut atmosfera de incontestabilă simpatie din rândurile mulțimii, calomniile clicii antonesciene ne mai putând găsi pretextele necesare. Din nenorocire însă și „opinia publică” românească este extrem de superficială și primește tot ce i se spune, așa cum i se spune, [279] fără a încerca să cerceteze dacă fondul este exact și fără
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și 40% dintre membrii conducerii nu știu nimic despre existența sau inexistența codurilor în universitățile lor. Problemele etice percepute ca serioase sunt, în ordine, următoarele: favoritismul; hărțuirea sexuală pe linie ierarhică; reațiile erotice dintre studenți și profesori; relațiile de tip „clică” (între prieteni, rude, parteneri de afaceri, parteneri politici); politizarea învățământului universitar; limbajul ofensator față de studenți; nerespectarea egalității de șanse; lipsa transparenței informațiilor. În mediul nostru, celelalte categorii de probleme, uneori de dimensiuni grave, sunt recunoscute că există, în proporție mare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fac doar ore și dau examene (caz bun). De aceea adesea mediul universitar nu se bazează pe proceduri transparente de evaluare, recrutare, promovare. Relațiile instituționale iau chipul celor private, de „familie”, iar atașamentele nu sunt colegial-critice, ci mai degrabă de clică sau de clan. Autoevaluarea este rară. Evaluarea externă vine doar la cei în proces de autorizare și acreditare și este mai ales cantitativistă. Față cu această stare de fapt, reieșită din cercetare și ținând cont de modelele bune de normativitate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și nepotismului. Din cauza gradului scăzut de formalizare (inclusiv prin descrierea atribuțiilor profesionale ale fiecărui actor universitar), de instituționalizare (inclusiv în evaluare și ierarhizarea după rezultate) și de participare a cadrelor didactice la problemele universității, instituțiile tind să se bazeze pe „clicile universitare”. Universitățile tind să semene mai mult cu un spațiu privat decât cu unul organizațional. Selecția oamenilor pe astfel de criterii poate să fie accidental și foarte bună, dar este neformalizată și netransparentă. Carierele tipic universitare sunt o raritate. Profesorii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
privind problemele din propria universitate). Pentru suficienți dintre ei universitatea pare o simplă sinecură. Este încă răspândit „turismul universitar” și, de aceea, este greu ca mediul academic să se bazeze pe profesori dincolo de ore și examene. Loialitatea și devotamentul de clică se creează pentru a suplini lipsa loialității și implicării instituționale transparente, mai ales din partea cadrelor didactice. Ca să facă să funcționeze universitatea, conducerile tind să devină „centrul vital” și să se polispecializeze. Ele fac de toate, se ocupă cu de toate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
românesc cu jarul oaselor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, ștrangulate după ritul talmudic, apoi un glonte în tâmple și coborâte în adânc, peste care se toarnă multe damingene de vitriol - funestă ceremonie și acoperite cu vagoane de beton din ordinul unei clici trădătoare - guvernanții de atunci în frunte cu nefericitul Miron Cristea, Patriarh al Bisericii noastre și Prim Ministru, patronați de un criminal purtător de coroană, Carol al IIlea, hain și nesățios băutor de sânge. Am vizitat acest subpământen „mausoleu”, în vara
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
încă o propunere. După legea comunală în vigoare, alegerile consiliilor comunale sunt date cu totul în mâna mulțimii. Acest sistem rău și nedrept a produs la noi cele mai rele rezultate. Consiliile comunale de prin orașe au devenit privilegiul unei clice și au tras după sine demoralizarea și feluri de abuzuri. Iar consiliile rurale de prin sate, compuse numai din săteni fără învățătură și fără o pozițiune socială mai înaltă, sau sunt inerte, sau dacă voiesc a exercita o acțiune proprie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
totul se lasă baltă. Toți 16 ne-am împărțit pe diferite sectoare și, cu toate eforturile noastre, încă nu am dat roade. Toți își dau seama că muncesc din greu dar nu pentru bunăstarea lor, ci pentru a întreține o clică ale cărei burți sunt prea sătule. Această clică este prea bine cunoscută la noi în țară, cât și în străinătate [clica sau, mai bine zis, cum este cunocută la noi în țară, sub denumirea de mafia ceaușistă]. 23 de milioane
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
împărțit pe diferite sectoare și, cu toate eforturile noastre, încă nu am dat roade. Toți își dau seama că muncesc din greu dar nu pentru bunăstarea lor, ci pentru a întreține o clică ale cărei burți sunt prea sătule. Această clică este prea bine cunoscută la noi în țară, cât și în străinătate [clica sau, mai bine zis, cum este cunocută la noi în țară, sub denumirea de mafia ceaușistă]. 23 de milioane muncesc nu pentru bunăstarea țării, așa cum pretinde dl
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
roade. Toți își dau seama că muncesc din greu dar nu pentru bunăstarea lor, ci pentru a întreține o clică ale cărei burți sunt prea sătule. Această clică este prea bine cunoscută la noi în țară, cât și în străinătate [clica sau, mai bine zis, cum este cunocută la noi în țară, sub denumirea de mafia ceaușistă]. 23 de milioane muncesc nu pentru bunăstarea țării, așa cum pretinde dl Ceaușescu, ci pentru huzurul și capriciile familiei ceaușiste. Cultul personalității ceaușiste a ajunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Niciunul din cei 16 colegi nu a făcut cerere de a pleca din țară și nici nu vrem să plecăm pentru că vrem să luptăm și să ne dezrobim țara de cotropitorii nesăbuiți care au căzut pe capul nostru [familia și clica mafioților Ceaușescu]. Transmitem pe această cale cele mai calde și sincere urări de bine și prosperitate eroicului popor polonez și sindicatului Solidaritatea, în frunte cu bravul ei conducător, Lech Wa‡Œsa. Poate că într-un viitor apropiat va înțelege și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
erau de natură a impune tuturor o rezervă, pentru a vedea clar intențiile lui Carol al II-lea și ale Guvernului. Cei din grupul celor care, sub conducerea Comandantului, hotărâseră să plece în țară să-l răstoarne pe rege și clica lui, aveau din situația creată prin aceste zvonuri și tatonări, avantajul că desigur în acest climat supravegherea legionarilor se diminuase, înlesnind mișcările pe care trebuiau să le facă până în țară și după aceea acolo, în scopul bineștiut, dar exista și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și nu mai era printre ai săi, tocmai acum când era mai multă nevoie. Venea dezastrul, care se presimțea ca o furtună de pedeapsă pentru ce făcuseră? Dar vinovații nu erau oameni simpli, care vor suporta direct apăsarea pedepsei, ci clica din jurul regelui, care atunci când va bate crivățul peste țară, va fi fugit de mult în alte orizonturi. Cum funcționează atunci această dreptate divină de neînțeles? De la aceste gânduri reverberate haotic, fără rezultat, în mintea lui obosită, sentimentul camaraderiei sfinte aduce
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Sebastian Mocanu, prof. Haralambie Ianovici, prof. Bucur Stănescu, Dragoș Hoinic, Rică Oprescu, frații Constantiniuc, Otilian Isar, Oreste Balanețchi și Ovidiu Târlea. Ce se întâmplă în țară Cartea pe marginea prăpastiei în acest timp în țară se întâmplă evenimente, dirijate de clica lui Antonescu, destinate să compromită și să distrugă definitiv Mișcarea Legionară: aservirea Justiției, Conducătorului statului mergând până la a apostila pe dosare condamnarea, care trebuia dată, în cazul legionarilor; organizarea unui plebiscit pe față pentru a avea un act prin care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
slabi. De la sine îmi vine, și mă feresc, îi previn, mă retrag ca un țipar, puișor! Ca un țipar foarte vioi. Și pe urmă, am talent de artist, ceea ce nu importă însă chiar atât; esențialul este să te protejeze o clică sau un domn bătrân care poartă un colier de perle sub cămașă. Babele sunt, nu știu de ce, mai dezonorante față de opinia publică. Și pe urmă, o babă e una singură, pe când un domn bătrân subînțelege mii de alți domni bătrâni
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]