1,622 matches
-
de afirmare națională din istoria Transilvaniei - G. Barițiu scrie Despre bellu civil transilvan din anii 1437 și 1438, studiul Cauzele pentru care s-au revoltat românii în anul 1784, Ioan V. Russu semnează Scurtă descriere a revoluției lui Horia și Cloșca -, precum și problema originii și vechimii românilor în Ardeal - I. V. Russu traduce lucrarea Dacii a lui Robert Roesler, pentru a fi cunoscută și combătută, este tălmăcit Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae, I. Sterca-Suluțiu dă studiul Originea românilor. Unitatea românilor și necesitatea
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
și se stabilește la Curtea de Argeș; Cristea Titu (1895-1979) face carieră militară și participă la cele două războaie mondiale, ca șef de Stat Major al Diviziei a V-a cade prizonier la Cotul Donului, se înrolează mai târziu în Divizia „Horia, Cloșca și Crișan” și ajunge general, comandant al Școlii Militare din Sibiu; Constantin (1899-1975) este căpitan și ia parte, ca și fratele său, la cele două războaie, fiind rănit în luptele din Munții Tatra și declarat mare mutilat de război; Elena
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
la motivul crimei neelucidate și la tipologia „suciților” (Soarele de toamnă, Ziua). În volumul Oul se află și câteva încercări dramatice (grupate în secțiunea Periplu pe apa de jertfă), parabole prolixe cu subiect istoric, centrate în jurul figurilor lui Decebal, Horea, Cloșca și Crișan. În nuvelele din Antrenorul și zeul sau din Lucrări și zile din viața lui Nick sunt reconstituite în chip vag moralizator episoade simbolice din biografia unui personaj - existent, neconturat încă, în Oul -, prototip, în intenția lui S., al
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
Bârlad în familia unor greci, numindu-se Elena Paximade. Elena Farago (n. 9 martie 1878, Bârlad - d. 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o poetă româncă, considerată una dintre cele mai bune creatoare de poezie pentru copii (Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Cloșca, Sfatul degetelor, Motanul pedepsit etc.). Gândăcelul Elena Farago --De ce m-ai prins în pumnul tău, Așa plângea un gândăcel Copil frumos, tu nu știi oare În pumnul ce-l strângea să-lrupă. Că-s mic și eu și că mă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
țară, la începutul anului 1948. Bun povestitor, mi-a relatat cu lux de mănunte întreaga epopee a războiului, precum și lupta de rezistență în lagărele sovietice și, mai ales, împotrivirea față de constituirea celor două regimente de prizonieri: „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan”. Colegul meu de celulă, pe numele lui Nicolae Chivulescu, era din Târgoviște. La câteva luni de la întoarcerea din prizonierat a fost arestat, judecat și condamnat la 15 ani. Ceilalți doi colegi de celulă, tineri studenți, taciturni și înfricoșați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Schiopul), fie în calitate de „colaboratori primari” (Antoniu Popp, E. Pădan, Adrian P. Deseanu). Alți colaboratori au fost G. Bodnariu, G. Dudulescu, G. Andron Galbinescu, D. Popovici, I. Bota, I. N. Pop. Se folosesc însă de obicei pseudonime: Aquila, Greurușul, Cato, Gligor, Cloșca, Don Ramiro, Azi-Buchicescu, Ion de la Avrig, Iustinianus, Ascanio, Mureșanul ș.a. Dacă la început V. intenționează să critice nu atât păcate general-omenești, cât mai ales înclinarea unor români ardeleni către ceea ce nu are legătură cu tradiția și nu este „străbun”, cu
VULTURUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290673_a_292002]
-
a țării (Scrisoare latină, România, Burebista). Mesianismul, mistica și retorica naționalistă, acordurile psaltice domină versurile din Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă (1984), stabilindu-se corespondențe metaforice între simboluri ale istoriei țării și personaje biblice (Craii porniți de la răsărit: Horea, Cloșca, Crișan, Mihai Întreitul, Psalm, Transilvania, Patria însă, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu). O încercare de a aborda alte perspective tematice se înregistrează în Pecetea elină (1985) și în Zei în lacrimi (1987), ambele puse sub semnul reîntoarcerii la principiile organizatoare ale
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
inimă cum/ Trandafir de fum/ Negru se tot suie/ Fără cărăruie,/ Negru înflorește/ Nalt, împărătește”) din Baladă, Cioban murind, Manole vorbește zărilor, și, deopotrivă, reînvierea unui etos eroic, ce nu apune odată cu moartea lui Avram Iancu sau a lui Horea, Cloșca și Crișan, din Crăișor de munte, Trei umbre, noaptea, restituie emoții adevărate în marginea emoției colective, cu o perfectă intuire a tonalității participative. Totuși, meritul poetului este acela de a fi întrezărit în euritmia fluid-elegiacă a interiorității sale modalitatea de
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
POPESCU, Titu (1.V.1942, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, j. Suceava), critic literar, estetician și prozator. Este fiul Letiției (n. Totoianu) și al lui Titu Popescu, jurist. Învață la Liceul „Horia, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia (absolvit în 1960), urmând apoi Facultatea de Filologie, secția română, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care o termină în 1965. Între 1966 și 1987 face parte din mai multe redacții de ziare județene („Crișana
POPESCU-26. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
MUNTEANU, Cornel (9. IV. 1956, Cetatea de Baltă, j. Alba), critic și istoric literar. Este absolvent al Liceului „Horia, Cloșca și Crișan” din Abrud și licențiat în filologie română-franceză la Universitatea din Suceava (1982). Își susține doctoratul cu teza Pamfletul ca literatură la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1997) și este cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității de Nord
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
viața obștii scriitoricești, deși s-a bucurat de aprecierea generației sale. Aceasta explică, poate, și predilecția pentru personaje enigmatice, sumbre. Unul dintre acestea este straniul martir din secolul al XVIII-lea prezentat în romanul Crișan (1977). Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan, mai bine zis preliminariile ei, fusese evocată și într-un roman anterior, Măreasa (1975), în centrul căruia se află, de asemenea, un caracter aprig, contesa Magda Teleki, un personaj real. De altfel, aproape tot ce scrie P. pornește
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
dumneata - florile, / asta ne mai trebuia,/ la asta nu ne așteptam. Am fost luați / prin surprindere. Au înflorit florile”. Cu paradox sau fără, expresia-șoc contrariază sensibilitățile atașate figurilor de tip tradițional: poetul își „ia capul în pumni / ca pe o cloșcă cu puii de aur / recuperată”, „se învârte ca un cal prima oară chemat pentru ham”; „în cocoși se coace sămânța zorilor de zi”, „mașinile aleargă-n lume ca mere putrede pe-un deal”, toamna vine „ca o epilepsie”, „ca un
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Ploiești str. I. V. Stalin 26. Râmnicu Vâlcea str. G-ral Praporgescu 18. Satu Mare Piață Libertății 19. Tg. Jiu str. Victoriei 31. Tg. Mureș str. Bobrai Farcaș 6. Tg. Ocna str. Tăbăcarilor 18. Timișoara str. Vasile Alexandri 2. Vasile Roaita str. Cloșca 2. Tulcea str. Sf. Nicolae 45. 545. Bancă Rahova Bragadiru S.A.R. 10 apartamente, București, str. Lânăriei 11, Senatului 19. 546. Baras Retti, 10 apartamente, București, B-dul G. Coșbuc 64, str. Rozelor 15. 547. Bancă Cerealiștilor Ș.A. în lichidare 34 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
3; Brăila, str. Lt. Col. Iacobescu 19; Corabia, str. C. A. Rossetti 53; Constantă, str. Lascăr Catargi 13; Focșani, str. Cuza Vodă 6; Galați, str. Dr. Russel 41, str. Egalității 4; Ploiești, Piața I. V. Stalin 3; Ț. Măgurele, str. Horia, Cloșca și Crișan 3; Giurgiu, str. V. M. Molotov 2; Tulcea, str. Carol 1; Medgidia, str. V. Lupu 18. 939. Baiandurian K., 4 apartamente, București, str. Pop de Bășești 21. 940. Blidescu Lucretia și Constantin, 17 apartamente, București, str. Mendeliev 8
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Cosma Stela, 3 apartamente, București, str. Carol Davilla 111, str. Brezoianu 7. 1531. Comănescu M. Pamfil și Ana, 8 apartamente, București, sos. Grozăvești 14. 1532. Costacopol Veronica, 3 apartamente, București, str. Dr. Varnali 24, str. N. Filipescu 7 Brașov, str. Cloșca 34. 1533. Canciovici Alex. și Victoria, 3 apartamente, București, str. Alex. Ioan Cuza 34, str. Maltopol 2, str. Tudose Rudeanu 22. 1534. Canciovci Victoria, 5 apartamente, București, str. Buzești 76. 1535. Chicos Mircea, 8 apartamente, București 1536. Cohn M. Dina
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
10. 2722. Fenster Eugen, 2 apartamente, București, str. Dianei 4. 2723. Forek Mora, 8 apartamente, București, str. Mecet 9, 11, str. Alex. Constantin 59. Snagov, str. Dobroești. 2724. Fhiegelman M. A., 12 apartamente, București, str. Popa Petre 45, Iași, str. Cloșca 8. 2725. Fabius Masala, 7 apartamente, București, str. Pasului 2. 2726. Flamanda I. Elenă, 5 apartamente, București, str. Batiștei 28a. 2727. Filip Eliza, 5 apartamente, București, str. Alex Sahia 74. 2728. Florian Ion, 2 apartamente, București, str. Popa Rusu 17
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Romă 63 5431. Niculescu A. Marin, 12 apartamente, București sos. Ștefan cel Mare 214 5432. Nestoreanu Arghire, 15 apartamente, București calea Dorobanți 132 5433. Nicolau I. N., 4 apartamente, București str. M. Eminescu 95, Pucioasa str. Horia, Cloșca și Crișan 4. 5434. Niculescu I. Ștefan, 3 apartamente, Craiova, str. Gabriel Peri 11 5435. Naescu Aurelia, 3 apartamente, București, str. Popa Savu 52 5436. Nastia Egon, 3 apartamente, București, str. Av. Tetrat 2, Într. Av. Marasescu 1 5437. Nenciu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, str. Putu cu Plopi 11, str. Edgar Quinet 7. 8549. Starostescu Maria, 2 apartamente, București, str. Putu cu Piatră 5, Brașov, str. I. G. Ducă 224. 8550. Strat George și Luzane, 2 apartamente, București, str. Vodă Cuza 23, Predeal, Cloșca 42. 8551. Simper S.A.R., 2 apartamente, București, str. 13 Decembrie 4. 8552. Stănescu Maria și Ion, 3 apartamente, Campu Lung str. Negru Vodă 126, Constantă, str. N. Bălcescu 11, str. Episcopul Ilarie 4. 8553. Tomescu Alexandru, 2 apartamente, București, Bd.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
unei rânduieli politice „învechite” este exprimat conform rețetarului ideologic: „Să sfărâmi lumea veche în care-ai suferit” (Cântec pentru liniștit copilul). Primul roman publicat de P., Pământ sălbatic (1966), e urmat de Fața lumii (1971), Primăvară în infern (1981) și Cloșca cu puii de aur (1983). În Primăvară în infern autorul încearcă să ofere o frescă a evenimentelor din așezarea Turris de pe malul Dunării, coroborate cu cele care au marcat istoria țării în preajma anului 1940 și după aceea. Se străduiește să
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
mai tipărit un volum de însemnări, Omul de la catedră (1974), privind educația, școala, procesul de învățământ. SCRIERI: Pământ sălbatic, București, 1966; Fața lumii, București, 1971; Omul de la catedră, București, 1974; E o iubire, București, 1978; Primăvară în infern, București, 1981; Cloșca cu puii de aur, București, 1983. Repere bibliografice: Virgil Carianopol, „Pământ sălbatic”, VR, 1966, 9; Sorin Titel, „Fața lumii”, RL, 1971, 50; Valeriu Cristea, „Fața lumii”, FLC, 1971, 51; Adrian Popescu, „Fața lumii”, ST, 1972, 23; Sorin Titel, Experiență și
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
, Nicolae (8.VII.1946, Scărișoara, j. Alba), poet și traducător. Este fiul Paraschivei (n. Petrușe) și al lui Gheorghe Mocanu, țărani. A absolvit în 1964 Liceul „Horia, Cloșca și Crișan” din Abrud, iar în 1969 - Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția limba și literatura română. După absolvire funcționează în calitate de cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj. Din 1990 conduce Editura
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
du Gard, Roger ~. • Există situații când majuscula face parte din nume: D’Istria, Dora; D’Orléans, Charles; O’Connel, Flannery. • În cazul unor personalități cunoscute mai ales prin porecla lor, e bine să redăm Între paranteze și numele lor real: Cloșca (Ioan Oargă), Crișan (Marcu Giurgiu), Horea (Vasile Nicola Ursu). • Numele consacrate se scriu fără virgulă, fiindcă reprezintă o abatere de la ordinea normală: Neagoe Basarab, Alexandru Iliaș, Antim Ivireanul. Alte personalități au intrat În istorie doar prin numele de familie, deci
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
figurează, de pildă, sărbătorirea a 65 de ani de la realizarea Marii Uniri și a 125 de ani de la Unirea din 1859, comemorarea a cincizeci de ani de la moartea lui Vasile Goldiș și a două sute de ani de la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, ridicarea unui monument dedicat lui Dinu Lipatti la Geneva, organizarea unui simpozion, la Toronto, cu tema Contribuția etniei românești la dezvoltarea culturii canadiene, în sfârșit editarea, sub egida Asociației, a unor lucrări științifice destinate afirmării pe plan internațional
ASOCIAŢIA CULTURALA INTERNAŢIONALA A ETNIEI ROMANE (ACIER). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285471_a_286800]
-
C. M. Blidărescu. În Înainte cuvântare, semnată de Marin Ionescu, președintele profesorilor de religie din România, se arată că revista va fi menită să deschidă orizontul tinerilor. Se publică articole de popularizare (medicină, premilitărie, cercetași, străjeri), evocări (a răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, a nașterii lui Ion Creangă), cronici teatrale, note de drum, epigrame, glume, șarade etc. Beletristica, susținută de puține nume notorii, e prezentă prin poezii semnate de Gheorghe Stroescu, G. Marinescu-Fulga, Decebal Ghițescu, Gh. T. Dâmboianu, Fany Ștefănescu-Moldovan, prin
BUCIUMUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
merii/ Lansează iar lozinca primăverii:/ - Nici o parcelă neînsămânțată!” Poezia didacticistă, inspirată din evenimente istorice „purificate” ideologic și transformate în anticipări ale „lumii noi”, este de asemenea prezentă: sunt aduse astfel în scenă figurile lui Ștefan cel Mare, Gheorghe Doja, Horea, Cloșca și Crișan, Bălcescu și Avram Iancu. Scrisul lui B. continuă cu variațiuni pe aceleași teme până în 1957, când, odată cu apariția volumului Dincolo de iarnă, rezultat al revizuirii radicale a viziunii autorului față de lirism, se observă o adevărată metamorfoză: pastelurile sale, deși
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]