1,115 matches
-
plenar opera și ideile, vor „strica”, disturba, nărui valorile și relațiile sociale o dată instalate, în beneficiul a nu puțini. Apoi, Nichita, sărmanul, trebuia să se apere „de două ori”: o dată ca să-și ascundă originea sa socială, era doar nepot de cneaz, de prinț, de dușman al revoluției bolșevice, într-o vreme când nu se glumea cu acest „detaliu”, și, apoi, trebuia să-și ascundă arta, „prea originală”, prea radicală în stil, dar mai ales în temele și viziunea pe care le
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Dreptul la timp, după ce primele două volume îi aduseseră o anume notorietate, deci o „platoșă politică” necesară acelor vremi și mai ales cuiva ce purta, ca și mine, nevăzută, pe creștet, vina, vina genealogiei sale: nepot, după mamă, al unui cneaz rus și general alb-gardist fugit de revoluția și hoardele lui Lenin și Stalin... Dar, nesocotiți cum eram, în loc să ne „fofilăm printre stâncile abrupte ale stalinismului și apoi „să fugim”, cum au făcut-o pe bună dreptate nu puține progenituri ale
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
că Jder a fost nedreptățit... Atuncea vine și Jder cu feciorul și cu bețivul. Ștefan iartă pe Bogdan. Nepoata Jderului se amorezează de Bogdan. În această împrejurare, se vede că Jderul era țăran râdicat și pârâșul lui era boer vechiu, cneaz. Ștefan Vodă se mânie, dar Jderul e creștin și ertător și pentru pace în anii bătrâneței lui Ștefan Vodă... Dar nu iartă tânărul Jder, care iubește încă de mult pe fata pârâșului și e chinuit de ea. După împăcare Vodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e creștin și ertător și pentru pace în anii bătrâneței lui Ștefan Vodă... Dar nu iartă tânărul Jder, care iubește încă de mult pe fata pârâșului și e chinuit de ea. După împăcare Vodă cu suita se duce la casa cneazului; acolo e o scenă de dragoste între Jder tânărul și fata cneazului, care-l chinuește pe băiat... Jderul se răzbună cel puțin furând pe fată... Dar e învăluit de Unguri +), care-i râpesc logodnica, care pustiesc și fură și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vodă... Dar nu iartă tânărul Jder, care iubește încă de mult pe fata pârâșului și e chinuit de ea. După împăcare Vodă cu suita se duce la casa cneazului; acolo e o scenă de dragoste între Jder tânărul și fata cneazului, care-l chinuește pe băiat... Jderul se răzbună cel puțin furând pe fată... Dar e învăluit de Unguri +), care-i râpesc logodnica, care pustiesc și fură și pe o soră a lui, cea care s-a amorezat de Bogdan. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
băiat... Jderul se răzbună cel puțin furând pe fată... Dar e învăluit de Unguri +), care-i râpesc logodnica, care pustiesc și fură și pe o soră a lui, cea care s-a amorezat de Bogdan. Se-ntoarce, e prins de cneaz și de oșteni, dus la Suceava, unde Jder vrea să-l omoare, dar îl cere Bogdan Și cei trei tovarăși pleacă după Leși; după multe peripeții găsesc pe fete. Tânărul Jder moare și cea care l-a chinuit (și l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vadă pe domnițele lui Radu-Vodă. De acolo din pisc vede cete de năvrapi în pradă; trimite răspuns lui Onu Păr-Negru și alcătuiesc o lovitură. Meșter se duce la Ștefan-Vodă. Onu Păr-Negru întâlnește un convoiu în care găsește o fată de cneaz purceasă la o mănăstire de călugărițe și o salvează. Țara în pradă mișcătoare spre adăposturi. Viață nesigură ca subt bătaie de vifore. După ce trece furtuna, iar se alcătuiesc satele pustiite... Toate șuvoaiele și viforele tale Peste mine au trecut... VI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei) ilișar cneaz culme miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc holtei zurbar hotar troian șteaza (până mai mică) St + Marușca = Alexandru St + Evdochia = Olena = Petru + 1480 St. + Maria de Mangop = Bogdan și Iliaș +1479 + St
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
galop până la ogoarele și căsuțele triburilor supuse, apucă vite, doboară pe cei care se împotrivesc, și într-o clipă se întorc în sihlă. Plugarii sunt nevoiți să poarte cu ei armele la lucrările câmpului. La 1854 muntenii au atacat palatul cneazului David Ceavciavadze, prădându-l și dându-i foc, luînd cu cei douăzeci și unu de captivi, între care Ana cneaghina și sora ei cneaghina Varvara Orbelian, nepoată al lui Gheorghe XIII ultimul rege al Georgiei și damă de onoare a împărătesei. Cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost pustiit de feudalitatea trecută, de turci și tătari și de stăpânitorii din urmă, spre a putea ține în frâu mai lesne acest popor independent și viteaz. Vizită pe drumul Tbilisi-Gori, la vechea mănăstire Mțheta, sub naosul căreia odihnesc oasele cnejilor gruzini din neamul lui Bagration, generalul lui Alexandru I pe vremea invaziei napoleoniene. La Gori monumentul de pietate al marelui Stalin. Astăzi e constituit din căsuța unde s-a născut și dintr-un muzeu de amintiri. Clădirea mai mare, muzeul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
primele secole ale evului mediu, cu greu s-a putut ajunge, după aceea, la dobândirea unui asemenea rang. Țarii ruși, de pildă, cu toată puterea pe care o reprezentau, nu erau recunoscuți decât cu numele de duce sau de mare cneaz al Moscovei. În cadrul acestei lumi atât de riguros ierarhizată, în afara marilor regate, relațiile care se stabileau cu puteri de rang inferior erau numai relații de vasalitate. Fiecare rege, pentru a-și spori faima, dorea să aibă cît mai mulți vasali
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al Lituaniei, ramura ortodoxă, familia regală a Poloniei descinzând din ramura catolică a aceluiași neam. În 1461, Simion Olelkovici, fratele Evdochiei, încercase să ajungă mare duce al Lituaniei. Vărul primar al lui Simion, Ivan Vasilievici, devenea, în martie 1462, mare cneaz al Moscovei. Este lesne de înțeles importanța pe care o aveau asemenea legături matrimoniale pe planul relațiilor internaționale. La 29 martie 1464, Matei Corvin reușea să-și pună coroana pe cap, care justifica dreptul lui la scaunul regal, ce nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au făcut vreun gest ca să-i vină în ajutor. Polonii și ungurii au preferat să ducă tratative cu turcii pentru asigurarea schimburilor de mărfuri cu Imperiul Otoman. Ștefan cel Mare a încercat atunci să-și găsească un aliat în marele cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea. Între 1480-1482 s-au dus tratative pentru căsătoria fiicei lui Ștefan, Elena, cu Dimitri, fiul marelui cneaz. Un document nedatat, în care este vorba de interesul manifestat de Ștefan cel Mare față de Moscova, a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mărfuri cu Imperiul Otoman. Ștefan cel Mare a încercat atunci să-și găsească un aliat în marele cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea. Între 1480-1482 s-au dus tratative pentru căsătoria fiicei lui Ștefan, Elena, cu Dimitri, fiul marelui cneaz. Un document nedatat, în care este vorba de interesul manifestat de Ștefan cel Mare față de Moscova, a fost plasat între anii 1484-1486. S-a propus o nouă datare: solia trimisă de Ștefan la Moscova a avut loc înainte de lupta de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-a spus că „e permis ca să se facă și exporteze în bună voie arme pentru voievodul moldovean, cât va pofti să aibă”. În anii 1482-1486, Ivan al III-lea încheiase o alianță cu regele Matei. În octombrie 1487, marele cneaz îi cerea hanului Mengli Ghirai să le îngăduie solilor unguri să treacă prin Crimeea, în drumul lor spre Moscova. Solii unguri veneau în Crimeea prin Moldova. Acest drum fiind prea lung, Ivan al III-lea îi cerea regelui polon, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o vie activitate diplomatică, al cărei scop era încheierea unei alianțe cu Moscova. În 1490, Ivan al III-lea a trimis ca sol în Moldova pe Prokofiev Zinoviev, dar regele polon nu i-a dat permis de liberă trecere. Marele cneaz trimite, în același an, un al doilea sol, pe Ivan Dimitrie Liharev, care se va întoarce la Moscova în ianuarie 1491, împreună cu Stețco, solul lui Ștefan cel Mare. La 28 iulie 1491, Ivan al III-lea trimitea un nou sol
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
duce scrisoarea domnului român. Solii își manifestau părerea de rău pentru moartea tatălui său și, în același timp, și bucuria că Alexandru a ajuns în scaunul Lituaniei. Domnul dorea să păstreze în continuare aceleași relații frățești, așa cum au fost între cnejii Litvei și strămoșii săi. Fără să pomenească ceva în legătură cu incidentele de la graniță, Ștefan cel Mare făcea apel la solidaritatea creștină: „Milostivirea voastră puteți pricepe și singuri, destul de bine, cum din toate părțile păgânătatea tătărască și turcească se întărește mereu împotriva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așteptat noi descoperiri documentare care să lămurească pe deplin, când și cum s-au încheiat tratativele dintre cele două părți. Pe durata desfășurării lor, Ștefan cel Mare a cerut îngăduință ducelui ca solii săi să meargă la Moscova „la marele cneaz Ivan Vasilievici, ca să se încredințeze de sănătatea fiicei sale, a mari cneaghine și a nepotului său”. Se cunoaște răspunsul emoționant pe care domnița Elena l-a trimis tatălui său. Printre cei care au depus jurământul pe unul din documentele din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
polone spre Hotin și Hadir. În Cronica lituaniană se arată că la seimul din Parcow, Alexandru se înțelesese cu Ioan Albert, „fără știrea panilor din sfat”, ca să meargă „prin Braslaw asupra Sorocii din Țara Moldovei”. Continuă cronicarul: „Și când marele cneaz Alexandru a venit sub Braslaw la râul Bug, panii lituanieni au început să întrebe: „Milostive domn al nostru, unde Maria Ta mergi cu noi ?” Iar cneazul Alexandru a spus: „Dacă cămașa mea, ce este pe mine ar ști gândul meu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca să meargă „prin Braslaw asupra Sorocii din Țara Moldovei”. Continuă cronicarul: „Și când marele cneaz Alexandru a venit sub Braslaw la râul Bug, panii lituanieni au început să întrebe: „Milostive domn al nostru, unde Maria Ta mergi cu noi ?” Iar cneazul Alexandru a spus: „Dacă cămașa mea, ce este pe mine ar ști gândul meu, eu și pe aceasta aș arde-o”. Și panii au spus: „Dacă tu, domnul nostru, nu ne spui nouă gândul tău, noi, ostașii, nu vrem să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
eu și pe aceasta aș arde-o”. Și panii au spus: „Dacă tu, domnul nostru, nu ne spui nouă gândul tău, noi, ostașii, nu vrem să mergem peste râul Bug.” Astfel, Alexandru a fost silit să trimită „câteva mii de cneji și pani și curteni aleși”, în fruntea cărora erau mareșalul său și câțiva cneji. Corpul de oaste lituanian avea să ajungă în Moldova, când oastea polonă trecuse de Codrii Cosminului, în retragerea spre hotarele Poloniei. Aflând că Alexandru se îndrepta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nostru, nu ne spui nouă gândul tău, noi, ostașii, nu vrem să mergem peste râul Bug.” Astfel, Alexandru a fost silit să trimită „câteva mii de cneji și pani și curteni aleși”, în fruntea cărora erau mareșalul său și câțiva cneji. Corpul de oaste lituanian avea să ajungă în Moldova, când oastea polonă trecuse de Codrii Cosminului, în retragerea spre hotarele Poloniei. Aflând că Alexandru se îndrepta cu oastea sa spre Moldova, Ivan al III-lea i-a trimis 5 soli
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
august 1497, semnala atacuri date de ruși la hotarul cu Lituania. În fața amenințărilor tătaro-moscovite și refuzului marii nobili lituanieni de a depăși Brațlavul, Alexandru a renunțat la campanie. El îi scria lui Ivan al III-lea că sperase ca „marele cneaz să ne ajute mai mult pe noi, ginerele său, decât pe Ștefan, voievodul Moldovei”. În primăvara anului 1498, Ivan al III-lea îi reproșa marelui duce: „ne-ai răspuns prin solii noștri că nu te-ai pornit împotriva lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare al polonilor.” Domnul lăsase în urmă oastea, ca să preîntâmpine un atac turcesc; aliații săi turco-tătari-munteni porniseră spre casele lor; oastea lui Ștefan se împuținase cu 3.000 de oameni trimiși contra mazurilor; oastea polonă sporea cu „câteva mii de cneji și nobili și curteni aleși”, trimiși în ajutor de ducele Lituaniei. Cei 3.000 de călăreți ai vornicului Boldur au putut sosi pe malul Prutului, unde s-a dat bătălia, Lențeștii fiind foarte aproape de Șepeniț. În Letopisețul țării se spune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Albert, a pierit șleahta în Polonia”. În Cronica lituaniană se arată că în Codrii Cosminului au fost luați mulți prizonieri. 7000, care formau garda, au fost dați pe mâna turcilor și regele a rămas cu puțini oameni, iar, dacă marele cneaz Alexandru al Lituaniei nu i-ar fi trimis în ajutor lituanieni și ruși „Craiul însuși sigur nu ar fi ieșit din această [nenorocire]”. Johannes de Komorowo consemna: „După cele petrecute, regele și tot poporul au plâns cu lacrimi amare în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]