640 matches
-
a p-'rfum și se umplea de haine subțiri și feminine, de aceie deshabille-uri a căror întrebuințare Lina, firește, nu o cunoștea. In oraș, dimpotrivă, verișoara era totdeauna simplu îmbrăcată, ceea ce, după gustul doctorului Rim, făcea un contrast savuros cu cochetăria ei intimă, cum se exprima. Pe Lina nu o putuse dezvăța de a se îmbrăca ridicol, cu flori roșii la pălărie. Doctorul Rim - cronicar de modă și expert feminin - era plin de noutate pentru Mini. în adevăr, buna Lina cumpăra
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pat, albă și pufoasă ca o lebădă. Mini își confirmă în gând imaginea exactă. La unu, când se întorcea, îi bătea în ușă pentru dejun și apărea proaspătă și "aperitivă", sublinia spiritual profesorul, împrăștiind parfum ele baie, de pudră, de cochetărie feminină, ceea ce schimba cele două mirosuri ale Linei: iodul și tutunul. Doctorul Rim nu fuma și nu practica medicina, având oroare de țigară și de medicamente. Grija Linei de a se purifica de urmele 68 dezinfectantelor diverse, pentru a nu-1
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nu avea altă atitudine când rămânea singură cu ea. Nu! Asculta micile noutăți pe care i le spunea de Rim, de Lică. . . Primea îngrijirile ei cu docilitate. Atît!. Când Drăgănescu venise într-o zi la moșie, Lenora, pe motive de cochetărie, dejunase la ea în odaie. Cafeaua o luaseră toți în buduarul ei și vizita se petrecuse ca oricare alta. Nu era nimeni care să turbure cu vreo imprudență complotul tacit cu care ai casei o înconjurau. Ascultând pe Lina, care
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
slabă păru a-1 înviora. Fața lui bronzată se roși puțin. Mini îi privi atunci pe amândoi. Atitudinea, așa de ciudată și de bătătoare la ochi a Lenorei, o făcea curioasă. Eliza era cu totul neturburată și cu obicinuitele ei cochetării de mers, de vorbă, părea o cănăriță grațioasă și nepăsătoare. Doru era absorbit de idei triste, dar nu aveau desigur între ei nici o complicitate. Se reîntoarseră. Lina profitase bine de timp. Păreau a fi terminat o conversație foarte animată. Lenora
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
piepteni, acoperind numai urechile cu două stufuri crețe, cu o rochie dreaptă de mătase gris, care era robe-chemise a modei curente, dar pe corpul lemnos putea fi o hlamă rigidă; și, în orice fel, era o îmbrăcăminte stângace. Pretenția la cochetărie punea mai mult în evidență la Mika-Le ceva rudimentar și sărăcăcios. Avea ochii ei galbeni și, cum vîlvoiul de altădată nu mai prelungea capul, creștetul drept completa aparența ei dreptunghiulară. Mini o așezase definitiv în formula asta geometrică simplă. Resorturile
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
lacustră, un teren paludic care trebuie asanat punct cu punct". Parcă ai fi fost tu, cu ,,trupul tău sufletesc". . . Să vezi asanarea! O artă întreagă! Cultivarea sistematică a "atenției", îngrijirea "bunei dispoziții", exercitarea "voinței", supravegherea și dezvoltarea "aspirațiunilor" și reînvierea "cochetăriei". Somnul, apetitul, gimnastica corporală - cela va sans dive. Când a văzut întîi bolnava, a luat Linei un interogatoriu de inchizitor. Ca la cărturăreasă, unde te duci decis să nu dai nici un indiciu și de la prima întrebare spui tot, așa și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
atlet din tinerețe, ascuns atât de bine în maldărul ăsta de grăsime. Acum să nu vă închipuiți că oi fi vreun obez, am 1,85 și în jur de 90 de kile dar, ca toți bărbații, sufăr și eu de cochetărie, chiar dacă majoritatea nu vrem să recunoaștem. Nu vrem să recunoaștem nici că nu ne ținem promisiunile, atât cele făcute altora, cât și cele, aici e mai grav, făcute nouă înșine, Și nici nu ne mai afectează. Cred că asta se
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
și operatorii de cablu șiiiiiiiii... și ăia care sună cu oferte de la bănci și-ți zic „Felicitări, domnu’ Alexandru! Ați câștigat!“. Nu le ascult nici odată, că nu suport să mă aud. Nu suport să-mi aud vocea. E o cochetărie tipică ciudaților, în caz că nu știai. Da’ la un moment dat o să le ascult pe toate sau, mă rog, câte vor fi înregistrate atunci și o să le copiez și o să le dau un pic la rindea și o să sune într un
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
amețiții agenți ai siguranței lui: totul și everything va fi din vina lor because of them din vina whisky-ului and a whisky-ului. Cumplitul nume îi arătă Marianei ce gust cumplit are trădarea: totul este și va fi din cauza cochetăriei ei. Horațiu alias Romeo alias Nexus, cu ghiveciul în brațe, aștepta ridicarea mănușii. - Ce... ce... ce comunicat? încercă Mișu să mai tragă de timp. - Comunicatul pe care ți l-am trimis! - Nu cunosc nici un comunicat, nu te cunosc! - Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
La Începutul fiecărei săptămâni, privind-o prin monoclu, Bertha o Întreba: „Tu cine ești?“. Mașa Îi răspundea că o cheamă mereu altfel. „Și cât ai de gând să stai aici?“, se zburlea bătrâna. „Mai stau o zi și plec...“ În ciuda cochetăriei pe care o afișa, Bertha devenise extrem de zgârcită și nu suports să stea cineva pe cheltuiala ei. „Și cine te plătește?“, o chestiona. „Firma Golden“, răspundea Mașa. „Cred că nu ai pretenție să-ți dau un ban În plus?“ „Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
băieți, dar de ce să-ți curgă sânge? N-ar fi întrebat pentru nimic în lume. Acum îi curgea și ei sânge, se chema că și ea este bolnavă, dar ea nu umblase cu băieți. Nici măcar nu se gândea la ei. Cochetăriile și hârjoneala colegelor, înghesuite de băieți printre hainele din cuier, îi făceau scârbă. Țipau, ieșeau de acolo cu fețele congestionate și cu ochii tulburi. Ea știa să muncească și să rabde, îi plăcea să învețe și să privească lumea cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
talmeș-balmeș și de colb cârmâziu, din care ieșise, inutil, după atâtea irepetabile peripeții. O revăzu, cum era, diafană și fragilă, cu ferme contururi albastre de pupilă sub o blondă coafură nordică, printr-o aură de praf cenușiu, punându-și cu cochetărie o bentiță viorie, la coafura ei bălaie, imună la coroziunea exercitată de către spațiul acela, ticsit de prezumții iluzorii și impregnat de spaime reale. În fulgurante și caste retrospective, revăzu esențialul: Cristina îl lua de mână, ducându-l printr-o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
claie peste grămadă și învăluiți în scăpărările vânturilor letale de consumatori de mititei făcuți din carne de porc, tocată în vrac. Femeile, încolăcite alături, în poziție specific fetală, dormeau adânc, acoperindu-și prin somn goliciunea și afișând, în mod reflex, cochetării de muribunde. Dintr-o ochire de evaluator exersat, Vladimir constată suma aceluiași efectiv al tovărășiei de pahar, fără să sesizeze că ar fi vreunul sau vreuna în plus sau în minus. Bibi Bleotu, ce părea că șede pururi de veghe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu el însuși. Cred. Nu îmi pot însă reprima contrarierea. Nu atât pentru dispariția corpului, cât pentru lipsa oricărei ceremonii de despărțire, fie ea și complet laică. Plus descoperirea lui M. că Nick avea cinci ani mai mult decât spunea. Cochetărie? Teamă? Am fi avut noi alt comportament știindu-l nonagenar? Nu am un răspuns la toate astea. Ieri am trecut pe lângă clădirea unde își avea biroul și am surâs gândului că, la 93 de ani, el încă lucra la două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
unui gen literar minor, ușor și chiar vulgar, potrivit pentru poeții mahalalelor. Faptul că un savant ca Omar Khayyam Își permite să compună, din când În când, un rubai poate fi considerat drept o distracție, un păcat ușor, aproape o cochetărie; dar ideea că el Își asumă sarcina de a-și consemna versurile, În modul cel mai serios de pe lume, Într-o carte Înconjurată de mister, iată ce uimește și neliniștește o poete să consacrată normelor elocinței. Omar pare jenat; Djahane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
citim pe Aristofan, vom afla că femeile ateniene nu arătau cum ni le propun siluetele de pe friza Parthenonului; marmura a păstrat chipuri de o nobilă simplitate, În vreme ce, În realitate, se pare că atenienele nu disprețuiau deloc, dimpotrivă, un gen de cochetărie mai puțin adecvată imaginii noastre despre gustul elin, vopsindu-și părul În galben și colorîndu-și obrajii În roșu. Însă n-are sens să neg ceea ce Îmi propune marea, În numele faptului că Afrodita n-a existat. În timpul lui Fidias, tipul artistic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
mai picura, din când În când, câte un strop de apă, ca o boabă de mărgăritar. M-am apropiat cu grijă de lacul În care salcia Își admira pletele-i verzi, plete care fluturau leneșe, lăsându-se legănate cu vădită cochetărie, de vântul curtenitor. Într-o fulgerare de clipă, m-am zărit În apa limpede și argintată. M-am aplecat, chemată de un duh nevăzut al apei, Încercând să prind În pumni propriu-mi chip oglindit. Îndată ce am atins suprafața strălucitoare
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
reprezintă tipul cochetei prețioase, a femeii vesele, intuiția socială a autorului conferă tipului coloratura mediului. În opinia unor cercetători moderni Zița a fost, poate, judecată „cu o asprime nemeritată, căutându-se cu obstinație umbrele: ridicolul lingvistic, snobismul, vulgaritatea, romanțiosul ieftin, cochetăria, mahalagismul”<footnote Gelu Negrea, Dicționar subiectiv al personajelor lui I. L. Caragiale (A-Z), vol. I, București, Cartea Românească, 2004, p. 209. footnote>. Personajul este comic prin limbajul expresiv, care traduce stările psihice: „eram ambetată absolut”, spune ea pentru a.și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
două-trei ture până în piața Lahovary, care se chema de fapt Bălcescu și care era mai aproape, doar ca să nu se încarce cu alte plase sau coșuri și să-și strice fazonul. Cărăușeala femeilor care nu voiau să-și piardă nicicum cochetăria a fost mult ușurată, cam tot în aceeași perioadă, de plăscioarele colorate, cu ochiuri mici, foarte la modă. Despre ele se spunea cu un fel de religiozitate că ar fi făcute din Fibre Sintetice. Se strângeau ghem și se îndesau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
ciorchine pe scări, ușile nu se puteau închide niciodată. Va trebui să mărșăluim pe jos, pe viscol și alunecuș, cu leucoplast lipit pe tălpile cizmelor? Iarna trecută a apărut o modă - ciorapi trași peste încălțăminte când e polei. O minimă cochetărie mă împiedică să adopt soluția. Doar babele și moșii fac asta. Chiar dacă îmi cârpesc lenjeria și ciorapii (nu-i pot înlocui fiindcă nu se găsesc), la suprafață tot îmi pasă cum arăt. Uneori, îmi pun și mărgele. 5 decembrie Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cu fiecare zi ce trece și nu pentru că nu mă înspăimântă transformarea ei într-un jalnic obiect sexual, în societatea noastră avidă de plăceri... Dar să nuanțăm un pic: între cele două extreme, e loc destul pentru câteva gesturi de cochetărie. Cum nu eram deloc conștiente de marele câștig pe care îl reprezenta dispariția a ceea ce noi numeam stupid „feminitate“, încercam din răsputeri să fim frumoase. Și asta însemna, în această ordine “în orice caz, pentru mine“: să mă spăl și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
în uniformă, iar pe sub uniformă, cinci luni din nouă, cu pantaloni (pentru că mă încăpățânam să port ciorapi, oricât de groși, dar ciorapi, îi ofeream deseori doamnei M. delicioasa plăcere a unor antologice sesiuni de pedepsire publică a cumplitului delict de cochetărie; să zicem că mă dau mare, de fapt nu era mare scofală, aveam fixuri de adolescentină prost îmbrăcată, că așa mi-erau gusturile și așa erau vremurile). Însăși, doamna M. avea reputația unei femei foarte elegante: avea patruzeci și ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
fi avut, ar fi fost mai mare rușine să facem atâta bâlci într-un mijloc de transport în comun. În orice caz, mama n-ar fi vrut să-și expună trupul căzut în neputință. Pe atunci, păstra un simț al cochetăriei destul de neînțeles pentru mine. Deși nu mergea nicăieri, o chema pe tanti Emilia, o coafeză ieșită la pensie, cu degete contorsionate de reumatism, să o vopsească sau să-i facă permanent cam o dată la două luni. Și moftul cu Băile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
la ultimul Revelion de dinaintea bolii. În cugetul meu, mă simțeam împăcată cu acest schimb. Deși eram conștientă de lipsa lor de valoare materială, aceste lucruri meritau să fie considerate bunuri de preț, numai prin atașamentul meu sentimental față de tot arsenalul cochetăriei mamei. Aș fi dat orice să o fac pe Mioara să plece, imediat după tranzacție. Ea se uita mereu la mine acasă, îmi povestea toate temerile sale, cum abia închidea ochii noaptea, de frică să nu viseze urât, cum încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
a condus-o acasă sub pretextul că era târziu. După aceea o aștepta ca un câine credincios ceasuri întregi, în fața casei, s-o vadă ieșind în oraș. ― Așadar, te iubea? ― Sigur că da, mi-a răspuns cu un gest de cochetărie. Altfel m-ar fi cerut? ― Și l-ai fi luat, am descusut-o mai departe, dacă nu erai în situația aceea? A ridicat din umeri, nepăsătoare. ― Nu știu! Se prea poate! Auzi, colo, asta găsise să-mi răspundă tocmai în
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]