1,303 matches
-
alimente. Era o geantă mare cu rotițe, la care țineam foarte mult. Nici nu apucasem să-i spun că vreau geanta înapoi! Îl voi căuta și i-o voi cere. Am revăzut-o pe profesoara de la catedra de comerț exterior, cochetă, cu scurta de vulpe polară, cu pălărie și cu cizmele cu tocuri foarte înalte, care a apărut de după un stâlp și după ce a luat sacoșa grea a dispărut după același stâlp, unde o aștepta un tânăr în blugi. Sacoșa era
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
că comparația nu merge mai departe), avea naintea ochilor pe.... când au scris pe Tartufe. Dar în orice caz în revista sa nu este citat nici un nume, nu se descrie întru nimic o persoană singulară, ci tipul general al femeii cochete care-și târâie bărbatul pretutindeni și-și aruncă ochii către toți. Poate cumcă unii cititori prepun pe persoana cutare, alții pe cutare, nimeni nu [ar] putea susținea cu certitudine cine este, asupra cui se 'ndreptează persiflajul revistei. Un domn, al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nevestei lui franțuzoaice. Ei au plecat în Mentone, ca să trăiască de pe urma chiriei uriașe pe care ne-au băgat-o pe gât; aici e ploaie și vânt toată iarna. Îmi treceam zilele încercând să mă obișnuiesc cu apartamentul ăsta igrasios, deși cochet, cu oarecare încăpățânare, căci era casa mea acuma. Dar nu aveai cum să te desprinzi de realitate, cu toate covoarele și scaunele alea, lămpile care arătau de parcă ar fi crescut în Coney Island, tablouri cu căsuțe de pisici, bufnițe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
sărind în brațele lui Gigel ; cu o labă îl mângâie pe cioc pe Coco care se află pe brațul lui Gigel) : Tot îți sucesc eu gâtu’ moțatule... Coco: Familia! Familia! Familia! Miki: Familia? Tot îți sucesc eu gâtu’ moțatule...(râde cochet) Glumesc, Coco... (îi « mângâie » moțul) Gigel: Ei, copii, ce spuneți, m-am descurcat cât părinții au fost plecați ? Ați înțeles că animalele și păsările care trăiesc cu noi într-un apartament pot fi o familie dacă se respectă regulile de
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
o hrană pentru suflet, era o experiență pe care n-o mai trăisem cu nici o altă femeie. Eu și Antonia nu ne priveam așa niciodată. Antonia nu ar fi rezistat pentru mult timp unei astfel de priviri: caldă, posesivă și cochetă, Antonia nu s-ar fi expus astfel. — Crăiasa Apelor, am rostit în cele din urmă. — Prinț al Neguțătorilor. — Mă iubești? — La nebunie. Tu mă iubești? — Pentru vecie. Nu, nu pentru vecie, răspunse Georgie. Să ne exprimăm corect. Iubirea ta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
zise Rosemary fără să zâmbească și fiind în mod evident puțin șocată de ceea ce percepea a fi superficialitate din partea mea. Aduci vești de o mare gravitate, adăugă ea pe când ne îndreptam spre ieșire. Am pășit în urma siluetei ei zvelte și cochete și ne-am urcat în automobilul Sunbeam Rapier al lui Alexander. — Vești mizerabile, am spus. Nu-i nimic. Ce faci tu, ce face Alexander? — Bine, atât de bine cât putem fi, răspunse Rosemary. După glas părea copleșită de necazurile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Ce fată norocoasă ești! Ce fată norocoasă sunt! repetă ea veselă, făcând un pas înapoi și luându-mi din nou mâinile. Cineva bătu la ușa salonului. Ne-am depărtat ca doi îndrăgostiți surprinși și am spus: — Intră! Era Rosemary. Era cochetă, purta o pălărie nouă și avea o umbrelă subțire ca un creion. — Bună, zise ea vioi. Tocmai m-am întors și m-am gândit să trec pe-aici să văd ce mai faceți. Făcu câțiva pași și puse o pungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Și emoțiile facile pe care le încercase atunci i se păruseră a fi un eveniment remarcabil în viața lui. Imaginea lui Hattie îi licărea acum în fața ochilor, ocupându-și propriul spațiu, radiindu-și propria lumină. Îi vedea părul de argint, cochet prins în ace sau căzându-i pe umeri în două cozi uimitor de lungi sau, așa cum o văzuse la mare, revărsându-i-se pe spate ca o mantie de mătase. Îi vedea ochii de un albastru atât de palid privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
unor labe de tigru sau de leu; în jur, patru scaune princiare, tapisate cu mătase, în dungi orizontale, negru și ciclamen, cu spătarele în curbe de liră; iar la mijlocul tăbliei, de grosimea unui braț bărbătesc, a mesei, trona o bombonieră cochetă bleu-ciel, din porțelan de Sèvres, cu capacul supraînălțat protector într-un bumb, pe rotunjimea căruia era pictată în email, o acvilă de munte, cu ambele aripi desfășurate. Lingușitorule... Pe latura din dreapta, o sofa, acoperită cu același gen de tapiserie mătăsoasă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
observație. Mai mult decît suficient, pentru ca aglomerarea holografică ordonată, de edificii marmoreene clasice, să dispară și ea, dizolvată în eter, reintrându-și în drepturi depline, peisajul cel mai anodin, comun: Stradela ocolitoare, a Muncii, prima de la colțul din stânga, de lângă potcoava cochetă, survolată de discul selenar, a stadionului municipal. Și astfel, purcelușii cei cumsecade, au rămas numai cinci! glumește Bursucul Trei-Coițe, după ce constată că nu se mai găsește nimeni pe drum, alături de ei. Să observați că Îngerul ne-a lăsat nouă racla
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
curând posibil. Se îndepărtară încărcați, afundându-se în întunericul nopții. Vacarmul se stingea în urma lor. În cele din urmă, dispăru și aura incendiară, mascată de creasta unui deal înalt. Ajunseră la mașină și, nu după mult timp, intrară în curtea cochetei căsuțe în care locuia Dan Lyttle. Gosseyn crezuse, mai mult sau mai puțin că Patricia Hardie îl va aștepta acolo. Dar ea nu era. Fu cuprins de o oarecare nerăbdare să dezasambleze distorsorul și această stare de febrilitate îl făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
nimic. Decât o dată, demult: să nu fac literatură“ Elena Vlădăreanu E în topul personal al majorității criticilor literari. Nu face nimic special pentru asta. Nu face nimic special pentru a ieși în evidență. Doar scrie. Iar literatura ei, cultivându-și cochet diferența față de ce se poartă în materie de scris, iese în evidență. S-a spus despre ea că vine în continuarea suprarealiștilor, dar și că încheie capitolul numit textualism în literatura română. A publicat până acum trei cărți - poezie, fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
prin cameră. Am înțeles imediat. Cum de nu-mi dădusem seama? Dar nu l-am oprit, totuși. Era ceva rău în mine care voia să joc jocul până la capăt. Ah, am zis. — Ghicești cine? a întrebat el. Și a zâmbit cochet. Dacă ar fi avut un evantai, acum l-ar fi deschis. — Hmmm, m-am uitat la tavan, clipind. Prefăcându-mă că mă gândesc. Eu? Fața i-a înghețat de surpriză. — Încearcă să nu pari așa de scârbit, Brian, am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
vii. Nu avea nici un rost să mă cert cu ea; pur și simplu am început să urc scara. Era mai periculoasă decât mi-am închipuit. Scara era foarte abruptă și eu purtam fustă. În timp ce urcam într-un fel nu tocmai cochet, eram bine încredințată că doamna Taylor se uita supărată de acolo, de jos, direct la chiloții mei. Când am ajuns în vârf, m-am lovit cu capul de un perete înclinat, mic. Sheba stătea într-un colț, Polly întinsă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Sighișoara, ziceți voi; ca să vă dați mari, probabil, pentru că Sighișoara, În anul lui Dumnezeu 1989, seamănă mai degrabă cu un cimitir. La fel spuneți și despre stațiunea de munte În care sînteți cazați În a cincea zi, căscînd ciocul la cochetele arhitecturi germane, spuneți că seamănă cu Herculane. O exagerare, nu are cum să semene, pentru că Herculane, la fel ca Sighișoara, la fel ca restul României, seamănă cu Ceaușescu, semănă cu un cimitir, seamănă cu fundul unei mări venusiene. Vă plimbați
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
toată povestea sînt spinările și brațele noastre. Locotenentul bateriei noastre e tot un guler alb, un bucureștean suplu, fățos, brunet, cu ceafa tunsă și cărare pe-o parte atent pieptănată, spilcuit pînă la ultimul detaliu, pînă și cascheta are ceva cochet. E tînăr, probabil are vreo 26 de ani. CÎnd se Întîmplă să-și scoată tunica, Își suflecă mînecile cămășii cu grijă pînă deasupra coatelor - pun o asemenea realizare pe efectul modei New Wave, de care pare un pic atins. În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Pământ de flori! În urechi îmi răsuna vocea căruțașului fără clienți, cu căluțul obosit de hamuri și povara pe care-o trăgea după el. Deodată podelele camerei alăturate scârțâiră și prin ușa uitată deschisă, Keti apăru în prag zâmbind, îmbrăcată cochet într-o rochie lungă, de culoare albastru-închis, asemeni uniformelor școlărești pentru fete, la vremea ei. - Am venit, spuse simplu. Mi-era dor, nu te-am văzut de mult. Se apropie. Mă sărută, îmbrățișându-mă cu mâinile după gât, apoi vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
salopeta-i caracteristică acoperită cu vopsea. Părul ei lung și roșcat era prins la spate cu o agrafă cu zimți cu model de carapace de broască țestoasă. Câteva șuvițe rebele Îi atârnau pe față făcând-o să pară o fetișcană cochetă. Lui Ruby nu prea-i venea să creadă că mama ei avea 50 de ani. Sigur că-și vopsea părul din când În când și avea câteva riduri În colțurile ochilor, dar nici unele din ele nu erau suficient de pronunțate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
scăfârlia. S-a trezit, și-a adus aminte de meci și, mânat de aprige mustrări de conștiință, s-a repezit pe trei cărări spre teren. După cum bine se știe, nu avea decât să urce coasta și nimerea pe micul și cochetul nostru stadion, Îmbunătățit și Întreținut din ordinul expres al tânărului și dinamicului nostru primar. Singurul portar al echipei noastre a ajuns, În cele din urmă, risipind - numai pentru moment, Însă - temerile colegilor și ale suporterilor. Avea privirile rătăcite, ciulini și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În ciuda acestui dezastru, domnul Primar a ținut să Îi asigure pe cei de față că, În scurt timp, În următoarele șase-șapte luni, va face rost de fonduri pentru construirea unui rând de bănci pe partea dinspre Miazăzi a micului și cochetului nostru stadion comunal care, până acum, nu a avut nici picior de bancă. Nu putem acum, la sfârșit, să ascundem curiozitatea care legitim ne Îmboldește: am vrea să aflăm - date fiind cele ce se spun despre bărbăția lui Îndoielnică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
într-o casă a unei mătuși din partea soțului, pe perioadă determinată. Este diagnosticată cu „Paralizie cerebrală infantilă, diplegie spastică operată, cu deficit neuro motor sever, greu transportabilă”, neputându-se deplasa decât cu sprijin. Dezmierdată „Bia”, este o fetiță frumoasă și cochetă. Are suflet mare, dăruiește tot ce are mai de preț celor care îi vin în 209 preajmă, mai ales colegilor, este iubită și se face plăcută de copii și adulți prin modul ei de a fi. în ciuda handicapului pe care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mod provizoriu ar fi Reprezentanți ai Direcției Indiferenței mobilei mobilizatoare. EA: Cred că ține de educația mea, să găsesc chic faptul de a mă sili, până una alta să roșesc și apoi să rămân pe de lături. (EA-VEHICUL traversează scena, cochetă și sulemenită) EL: Țelul obligatoriu este, deci, să găsim Indiferența fără s-o căutăm. Se pare că sunt făcut pentru D-voastră, și eu trebuie să mă conving că trebuie să pot. Mai trebuie încă să adâncesc în mine credința
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
deci muzica artistică deci muzica ca și arșița maselor dominația artei e un unguent comunicativ o masă, o parte indiferentă care vorbește cu sine care își gătește singură în propria bucătărie slinoasă COMPOZITORUL (se oprește la cântăreață și îi declamă cochet la ureche): Dar să te albești se mai poate totuși încă asta sigur că înțelegeți asta doar o să dorim să mai putem să avem voie să vrem asta cunoașteți cu siguranță porcul de tăiat din cocină căci aveți experiență de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
schimbarea de categorie gramaticală, din adjectiv în substantiv, ci de autonomizarea formei. Sunt aproape automat substantivizabile și nu pun probleme de decodare semantică adjectivele cu suport [+ Uman], fie ele calificative sau categoriale 8. Unitățile pot desemna însușiri pozitive (inteligenții, frumoșii, cochetele) sau negative (avarul, proștii, lașii, urâții), anumite aspecte fizice (pistruiatul, ochioasa, creola), aspecte legate de vârstă (micuța, tânărul) sau statutul social/profesional (săracii, bogatul, amărâta, publicitarii), rase umane (albii, negrii), orientări și ideologii (liberalii, regaliștii, comunistul)9 etc.: Blondele și
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
pe Beatrice, sau în demnitatea ei castă, cum ni se arată Laura, ci <<la umbra a mii de arbori înfrunziți, în haină gingașă și nobilă, cu ochi mângâietori și vorbe de femei, ea întinde lanțuri>>586. Este femeia grațioasă și cochetă a vieții obișnuite, și îndrăgostitul distrat, care ba scoate suspine profane în forme platonice și tradiționale, ba își părăsește pe neașteptate îngerașul și izbucnește în insulte contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]