1,015 matches
-
muzicii, păstrându-i respect pentru tot ce făcuse el . -Marii artiști m-au impresionat profund și pe mine, zise Veronica, ștergându-și lacrimile; teatrul și muzica m-au atras de mică! Și mi-a spus Miron că și tu ai cochetat cu viața de actor... Eminescu râse: -Am colindat țara-n lungiș și-n curmeziș cu câteva trupe de actori, am jucat și teatru, am fost și sufleor, și copist de roluri, dar le-am întors spatele pentru că simțeam că nu
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
fost atrasă de pedagogia pianistică încă de la 14 ani, începând deja de la 15 ani să predau ore particulare; dorința mea permanentă a fost de a descoperi labirintul stilurilor pianistice dar și multitudinea de personalități, extrem de variate, ale copiilor. Apoi, am cochetat cu moda vestimentară la Casa de Mode din București și cu actoria jucând în filmul „A doua variantă” care s-a dat și pe postul Televiziuni Române, dar a fost prezentat și la Concursul de film din Ungaria (1984). Deci, cum
INTERVIU CU MUZICIANA CORINA UNGUREANU-KISS de LOREDANA BALTAZAR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348913_a_350242]
-
domeniu/profesie ți-ar fi plăcut să lucrezi? Țină Munteanu: Iubesc prea mult muzică și nu cred că puteam alege altceva. Este un dar de la Dumnezeu, o mare bucurie ! Mara Circiu: Pe lângă muzică, ce alte pasiuni ai? Țină Munteanu: Am cochetat de mică cu dânsul. Ador să călătoresc, să interacționez cu oamenii și să descopăr locuri și culturi noi. Mara Circiu: Recent ai colaborat cu formația Phoenix, ce ne poți spune despre concertul „Symphoenix”? Țină Munteanu: Experiență conceptului ''Symphoenix '' a fost
TINA MUNTEANU- ZÂNA OPERETEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346823_a_348152]
-
îmi place și acum să am relații strânse cu natura, s-o simt, s-o respir, în toată splendoarea ei enigmatic de mistică, să-i cuprind paradisul și prospețimea într-un răsfăț inefabil. Mi-am permis luxul extatic de a cocheta cu spațiul acela al liniștii aducător de speranță, m-am supus deliberat suavei dimensiuni grație căreia înveșniceam momentul și m-am trezit purtând în mine ludicul arzător adolescentin cu care mă mândream atât. Mi-am coborât încet privirea și am
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
în fața unor drumuri lungi, sinuoase, fără ieșire, care ne duc deseori pe margini de prăpastie, părintele Timotei Aioanei ne dă speranța, prin această carte, că „Nu, dincolo de întunericul aflat în noi și în lumea tulburată cu care suntem nevoiți să cochetăm există încă destulă lumină!”. În același timp, „Pelerin în căutarea luminii”, mai spune autorul,„încearcă, asemenea unui novice timid, să afle bucuria în marea cea învolburată a acestei vieți” ... 2. Arhimandritul Timotei Aioanei: „Dincolo de cuvinte” ... La Editura Basilica din București
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
nu v-am văzut astăzi la masă. - Stăm câteva zile să ne refacem forțele și apoi ne vedem de drumurile noastre. Am participat la o tabără de creație, mai mult un schimb de experiență și de socializare între cei ce cochetează cu scrisul. - Ce frumos. Noi suntem în concediu de odihnă cu bilete de douăsprezece zile și pensiune completă, continuă și Ana prezentarea. - De unde sunteți? Eu sunt ploieștean și colegul din Bacău. - Eu sunt din Câmpina și colega din... - ... Turnu Severin
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
martie 2013 Toate Articolele Autorului Ești liberă să-ți faci de cap cu trandafirii să faci nudism pe plajele din tei să-ți acordezi cu sentimente coarda firii să dai cu tifla celor ce-și spun zei Ești liberă să cochetezi chiar cu infernul să vină Proserpina la mine să reclame să văd cum într-o clipă m-ar bărbieri eternul cu razele de lună de-a pururi lame Ești liberă să-mi deturnezi orice tristețe să plângi cu lacrimile într-
DRAGOSTEA SFĂRMÂND PATUL LUI PROCUST de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345376_a_346705]
-
Sunt idolii tinereții mele. Cand ascult melodia „Blue Eyes Blue Eyes” mă gândesc la un iubit de-al meu care avea ochii albaștri. Am aplaudat de mă dor mâinile. Am și răgușit! Superb concert!” spunea cu melancolie în glas o cocheta doamna de vreo 50 de ani. Emoționați din cale afară, fanii BZN au fost un public minunat pentru artiștii olandezi. Au primit zeci de buchete de flori, la un moment dat cineva din public punând pe scena chiar o punguța
MARIN MIHAI & DIANA GEORGESCU : CELEBRA TRUPA OLANDEZA BZN I-A FACUT PE ROMANI SA PLANGA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345517_a_346846]
-
lumii trece Dintr-un stat într-un alt stat Căpitane ține ruta Vira cârma la babord Dacă nu rezistă guta, Rămânem într-un fiord Nici un lucru nu atârnă Până la pământ degeaba Când te-nhami să cari o bârnă, Nu mai cochetezi cu graba Nu mai da cu cai în mine Când asculți muzici de Bach, Calul de bătaie ține Cât remiza la un șah Un porumb, două porumbe Depărtează-se cu zorii Vin piticii și fac tumbe Ca să râdă spectatorii Ni
UN COMPAS de ION UNTARU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345542_a_346871]
-
în România liberă în 1992 comentând cu multă competența și mult fler feminin aură personalității Veronicăi Micle așa cum se desprinde din corespondență lor. Printre altele, ne spune: “Și-a dozat foarte bine notele comportamentului. A știut să fie muză ideală: cocheta când trebuia, indiferență când trebuia, fidelă mereu și infidela din când în când, adică exact cât era necesar pentru că aceasta iubire să-și găsească mereu prospețimea, si ca poezia să înflorească pe soluri noi, copleșitoare când se cuvenea și, în
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
mă bate gândul să merg la aeroport și să-mi cumpăr un bilet la următoarea cursa către Paris, însă renunț, fiinndcă nu știu dacă îmi doresc cu adevărat să mă mut în Franța pentru tot restul zilelor. E drept, am cochetat cu ideea asta, n-am luat însă nici o decizie și nu cred că am s-o fac prea curând. La intrarea în bloc dau nas în nas cu madame Florescu, vecina mea de apartament, o femeie de vreo trezecișicinci de
DRUMUL APELOR, 37 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376316_a_377645]
-
suflet Iarnă și ger, și viscol, dansând la braț cu norii, Orchestrele-n văzduh și-alungă dirijorii. Copacii își înaltă smeriți, brațe spre cer, Un corb strivește-auzul cu țipat fals, stingher.. Se înfășoară munții în mantie argintata, Pădurea se alinta cocheta, în alb învesmântata.. Rănit de țurțuri cristalini, izvoru-și cântă dorul, O frunză în cădere, în undă își frânge zborul. Cuvintele pe buze renasc și zboară-n stoluri, Înlănțuirea lor provoacă tainice ritualuri. Adorm pe tâmple spaime, se risipesc în ceață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
-n sufletIarnă și ger, și viscol, dansând la braț cu norii,Orchestrele-n văzduh și-alungă dirijorii.Copacii își înaltă smeriți, brațe spre cer,Un corb strivește-auzul cu țipat fals, stingher.. Se înfășoară munții în mantie argintata,Pădurea se alinta cocheta, în alb învesmântata.. Rănit de țurțuri cristalini, izvoru-și cântă dorul,O frunză în cădere, în undă își frânge zborul.Cuvintele pe buze renasc și zboară-n stoluri,Înlănțuirea lor provoacă tainice ritualuri.Adorm pe tâmple spaime, se risipesc în ceațăDin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
în propia-i viață au însemnat pentru poetul Sebastian Golomoz, o revenire și mai puternică la propiile sentimente, chiar poate o lărgire ramificată, poezia sa luând o altă întorsătură: poetul gândind uneori să schimbe numele iubitei a nu se simți trădat. ,, Cochetezi cu mulți băieți Dar, la mine te gândești Cu visuri dulci îi îmbeți Dar, pe mine mă dorești ! ,, - Dar, pe mine... - Citindu-i poezia din capitolul I ,, Sentimente în vers clasic ,, și din capitolul II ,, Sonate și rondeluri din Par
UN CUVÂNT, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375979_a_377308]
-
gesturile, mimica feței, atât în restaurant cât mai ales în Jeep, pe drumul spre Brașov, când privindu-l cum conduce, își plimba involuntar mâinile printre pulpele picioarelor. Era conștient de faptul că dorea să se facă plăcută, că vrea să cocheteze, așa cum acum era conștient de faptul că ea se găsea într-o mare derută. Nu știa ce să facă: să-și dea frâu liber chemărilor libertine de femeie încă tânără, pe un teren minat, sau să fie prudentă și să
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
și prospectarea melancoliei provinciale cu "toate zbenguielile ilicite". Un dualism cultural se găsește sub aceeași privire. Un ochi al prozatorului scormonește prin cotloanele copilăriei, prin ungherele străzilor, maghernițelor și sufletele oamenilor, un altul, aristocrat și instruit, poposește pe marginea amintirilor, cochetând, într-o complicitate culturală cu cititorul. Textul, incisiv, este și o oglindă concavă care evidențiază critic regimul trecut care a mutilat și distrus multe vieți. Acțiunea se petrece într-o localitate dintre Arad și Timișoara, metaforă a unei "insule de
INSULA DE VARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375126_a_376455]
-
și prin tehnica portretului și a personajului literar, vezi capitolele consacrate mătușilor Rica și Rozica sau restului familiei apropiate. Pe tot parcursul scriiturii sale, Bianca Marcovici își păstrează vâna poetică și ochiul de observator înnăscut, revelând o proză imagistic-lirică și cochetând cu reportajul literar, păstrându-și bivalența de evreică din România și de israeliană, îndrăgostită de cernoziomul negru ca și de pământul roșu, deșertic, bivalența sufletului de poetă-prozatoare, creatoare de imagini cinematografice inedite și cutremurător de adevărate. În acest sens este
REBELA DIN HAIFA de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375122_a_376451]
-
o frunză. Era o frunză fragedă, abia ivită dintr-un mugur. A înțepat cu încredere aerul și a zâmbit soarelui. Era momentul cercetării. Frunza a început să învețe. A făcut cunoștință cu vântul și i-a plăcut mângâierea lui, a cochetat cu ploaia și s-a simțit atât de puternică sub potopul lacrimilor ei. Umbra nopții i-a adus primul fior de teamă. Curajul primelor clipe de viață au fost spulberate de groaza primei umbre. Dacă n-ar fi umbrele acestea
ARIPI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375162_a_376491]
-
eu și soția mea Dorina, am fost printre ultimii vizitatori, dar am avut prilejul că am putut zăbovi mai mult timp în dreptul fiecărui exponat în parte și am putut cunoaște personal pe prolifica artistă. Deși, de când am intrat în adolescență, cochetez și eu serios cu artele plastice, ... Citește mai mult (Impresii din expoziția sculptoriței Viorica Colpacci de la o galerie newyorkeză)Am avut fericitul prilej să prind, înainte de închidere, ultimele ore ale expoziției unei distinse artiste române din Statele Unite, D-na Viorica
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
eu și soția mea Dorina, am fost printre ultimii vizitatori, dar am avut prilejul că am putut zăbovi mai mult timp în dreptul fiecărui exponat în parte și am putut cunoaște personal pe prolifica artistă. Deși, de când am intrat în adolescență, cochetez și eu serios cu artele plastice, ... XVIII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME), de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
tare drag și-l mângâia până la lacrimi o atare apelațiune - mai de-a casei - în stare să răscolească și cele mai înghețate inimi, zicea că înțelegerea lucrurilor mici și aparent mărunte ne ajută să ne cunoaștem, că noi cu ele cochetăm, ne însoțim și lângă ele ședem, că numai astfel vom înțelege măreția creației lui Dumnezeu și vom fi în miezul iubirii cu care El ne înconjoară și că pentru asta îi suntem mereu și mereu datori ... Când surpușul a cășunat
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
gând încolțit,/ Cu care v-am zâmbit » sub titlul “DIN PETALELE SUFLETULUI MEU”. Poetei îi revine meritul de a merge mai departe, de a continua cu succes demersul debutului său editorial. Legătura între cele două volume o face chiar ea, cochetând, cum mărturisește, cu gândurile personale: În tristețea mea, fărâmă de lumină-n singurătate V-am dăruit ,,Din petalele sufletului meu’’ o carte În ea am pus bucăți, fâșii din gândurile mele Cu versuri de dor v-am înfășat nopțile cu
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
o persoană cu capul plin de visuri și cu dorința de a mă depăși, așa încât uneori, am senzația că fac concurență cu mine însămi. Am văzut răsăritul soarelui pe data de 29 aprilie, 1974, în localitatea Vernești, judetul Buzău. Am cochetat cu scrisul, dacă pot spune așa, încă din dulcii anii ai copilăriei, când citind cărțile noastre de povești și mă confundam aievea cu unele dintre personajele acestora. Mai tâziu, în perioada tumultoșilor ani ai adolescenței, au urmat romanele, în cadrul cărora
CARTE- ILUZIA UNEI CLIPE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371707_a_373036]
-
Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ghiocul de cristal Curcubeu cu flori de maci frunze veștede paiete și scarabei pe un venerabil car al magilor și al morții sprijinită de scara sorții își resfirase Estrela fustele cochetă pretindea a fi reîncartata madame Lenormand și dădea în ghioc de cristal soldaților rătăciți pe cărările înșelătoare ale lunii și pisicilor aristocrate ce mergeau agățate de opinca saltimbancilor se opri mătăhălos Gabellin tartorul satrapilor duhnind a mahorcă și anarhie peregrin
GHIOCUL DE CRISTAL de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377716_a_379045]
-
stătea statuie. Era, și probabil chiar voia să fie, întruchiparea propriului policar, monumentalizat în peluză. În sfîrșit, "o pereche". E trecut de zece, în bătaia felinarelor, fulgi rari dănțuie liniștit în gerul năpraznic. Strada-i pustie. Numai ei doi. Ea, cocheta, dispune de-un inimaginabil arsenal de gesturi, jocul ei, deloc frivol, juvenil doar, în jurul lui pare tot timpul un recital bine pregătit. Din cînd în cînd, el o prinde de mijloc și-o îndoaie c-o mînă sigură sub sărut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]